Page 41 - 1961-08

PROLETARI DW TQATB T W M , UNtŢl-VA1
l Succesul ironfaiiştiEor
| din Lupani
Frontaliştii din Lupeni au înche­
iat prima decadă a lunii curente
cu realizări frumoase. In dorinţa
'de a întîmpina ziua de 28 August
cu rezultate cît mai bune, el şi-au
intensificat eforturile, reuşind să ex­ \ Prin luna martie a acestui an,
tragă peste plan 1.600 tone căr­
bune cocsificabil.
La această frumoasă realizare au
contribuit în cea mai mare măsură
minerii din marile frontale ale sec­
torului III, conduşi de şefii de bri­
gadă Sabin Ghioancă, Ioan Ghioan-
!ca şi Petru Spînu, care au dat pes­
te plan 835 tone cărbune. Cei din
i„sectorul IV B au- extras 749 tone
in plus, evidenţiindu-se brigăzile
j conduse de Andrei Lucacî, Iosif
[ Molnar, Gheorghe Panţîru şi loan
] Ancrlielescu.
|Rebut s u b 1 Sa s u tă
Colectivul de rnuncă al sectoru-
! lui maşini-unelte de la U.M. Cugir
| şi-a propus că obiectiv principal în
întrecerea socialistă, reducerea
continuă - a rebutului. Muncind
cu pricepere şi hărnicie, tra-
'ducînd în viaţă o serie de mă­
suri tehnicororganizatorice ca mo­
dificarea modelelor la reperele din
fontă, executarea reperelor pe ma­
şini şi om etc., strungarii, frezo­
rii şi şlefuitorii de aici au reuşit
să reducă procentul de rebut în lu­
na iulie la mai puţin de 1 la su­
tă, faţă de 2,49 la sută cît este
admis.
Realizări la fel de frumoase ob-
ţin şi în luna curentă.
Brigada condusă de Sa­
bin Ghioancă de la sec­
torul III al minei Lupeni,.
în primele 10 zile din luna
august, nu a avuţ nici un
vagonet de cărbune rebu-.
tat pentru şist.
IN FOTO : Un schimb
din brigadă, ascultînd in­
dicaţiile m aistrului de mi­
nă Gheorghe Crinii.
29.SS5 iei economii
Folosind din plin metoda încărcă­
rilor concentrate (încărcarea vagoa­
nelor pe staţii de destinaţie şi di­
recţii de mers, metodă prin apli­
carea căreia vagoanele stau mult
mai puţin în staţia de încărcare
şi un timp extrem de scurt în sta­
ţiile de tranzit), ceferiştii de la
R.C.M. Petroşani au reuşit ca în
cele 7 luni ce s-au scurs din a-
'6est an să realizeze o economie de
134.520 ore/Va'gon, ceda ce 'echiva­
lează c u ’o -economie de ' 29.595 lei.
C O M U N IC A T E c o n o m ii de b e n z in ă
cu p riv ire !a v iz ita de p rie te n ie fă c u tă Şoferii de la întreprinderea
în U n iu n e a S o v ie tic ă de d e le g a ţia de regională de transporturi au­
p r r tid şi g u v e rn a m e n ta lă a R e p u b lic ii to Deva, depun eforturi pentru
a asigura un transport la timp
P o p u la re R o m în e şi iii bune condiţiuni. Totoda­
tă, ei se străduiesc să realizeze
(pag. 4 -a ) cit mai muiie economii de ben­
zină. Astfel, de la începutul
D u m in ic ă 13 a u g u s t 1^61 anului şi pînă în prezent, şc-
\ ferii de aici, au economisii
'429.387 litri de benzină cu ca­
re se pot transporta 2.220.201
tone-kiiometrl. . .
C o le c tiv u l s e c ţie i a II* » Vfe:? F ru n ta ş \ pe s ta ţiu n e
fu r n a le a îndeplinit Iu" actuala campanie agri­
colă, brigada a IX-a de trac­
a n g a ja m e n tu l anual Alexandru Tor- rnmmm toare de la S M.T. Alba Iulia,
ma este unul din­ condusă de comunistul Ioan
tre rectificatorii a- Suciu, s-a situat fruntaşă pe
staţiune. Ea' a îndeplinii pla­
preciaţi la U. M. nul de hantri pe campanie in
proporţie de 111 la sută.
L Jurnaliştii din secţia ll-a furna­ Zi de zi pe graficele întrecerii Cugir. Iii cinstea
l le a combinatului hunedorean au apăreau noi cifre, tot mai fru­ zilei de 23 Au­ Membrii brigăzii printre
l pornit o valoroasă iniţiativă: moase. Luna marile a fost în­ gust el depăşeşte
l „Să realizăm planul fiecărei luni cheiată cu un plus de producţie în fiecare zi în care Iuliu Bir6, Ioan Ureche,
l cu o zi mal devreme". Iniţiativa de 2.777 tone fontă, luna mai cu medie, norma cu Andrei 7eodor, lucrînd la d-
C urmărea sporirea indicilor de. u- 3.802 tone, luna iunie cu 1.755 30-40 Ia sută, e- rături şi protecţia plantelor
l tilizare a furnalelor. Cu prilejul tone... Prevederile iniţiale ale i- xecutînd în acelaşi în gospodăriile agricole colec­
niţiativei s-au dovedit a fi mici. timp lucrări de tive din Alba Iulia, Uăpria,
c pornirii ei, Jurnaliştii şi-au re­ Planurile lunare au început a fi cea mai bună ca­ Drîmbar şi Seuşa, au realizat
c înnoit angajamentul, hotărînâ să îndeplinite mai devreme cu o zi, piuă la 10 august a. c., 733
hantri în loc de 659 cît preve­
dea în acest an,'peste prevederile o zi şi jumătate, două zile şi chiar litate. dea planul brigăzii.
planului, 16.000 tone fontă. Tot­ cu mai mult. Indicii de utilizare
S o rtim e n te n o i
odată au hoiărît să îmbunătă­ aucrescut simţitor. Numai la
Colectivul de muncă al în­
ţească c a lita te a ____________ _____ furnalul 5 în a- treprinderii de industrie loca­
lă „Economica" din Sebeş,
fontei, să reducă cest an s-au pro­ şi-a propus ca in acest an să
execute noi sortimente de mo­
. . Hunedoaraconsumurile spe­ dus în medie cu j - bilă. Printre acestea se nu­
cifice. 0 8 circa 100 kg. ) mără garnituri de bucătării
tip „Sebeş", un nou tip dc
Cum e şi firesc, fontă pe m.c. vo- } dulapuri bibliotecă, măsuţe
pentru aparate de radio etc
a fost întoc- , u_. lum util mai mult ~]
Noile sortimente fiind exe­
mit un plan de măsuri, a cărui decît era planificat. La acest suc- T cutate estetic din material de
calitate şi la un preţ convena­
aplicare urmărea crearea celor ces a contribuit în mare măsură 1 bil, sînt mult solicitate şi a
mai bune condiţii pentru înfăp­ şi activitatea oamenilor de la în­ predate de beneficiari.
tuirea angajamentelor asumate. treţinere care au reuşit să redu­ Pînă în prezent au fost pu­
se în vînzare peste 200 garni­
Pentru acest harnic colectiv, că timpul de reparaţii cu 50 la turi de bucătării.
angajamentul înseamnă cuvînt sută. Deci furnalele au funcţio­ „B u c u ria m u n c ii“
de cinste. Trebuia deci respectat. nat timp mal îndelungat, au pro­ Simbătă după amiază, l<
grădina Teatrului de vâri
Munca în secţie a devenit tot mai dus mai mult. TOATE (FORŢELE EA EFECTUAREA din Deva a avui loc un izbii
tit spectacol festiv, intitula
însufleţită. întrecerea socialistă Nu era însă suficient să pro­ „Bucuria muncii", prezenta
de cele mai bune formaţii ai
a ridicat noi şi noi fruntaşi. Res­ ducă mult. Se cerea ca fonta să tislice sindicale de amator
pectarea reţetei de dozare, men­ fie tot mai ieftină, tot mai
ţinerea unei temperaturi cons- bună. Pentru aceasta, ţurnaliştii LUCRĂRILOR AGRICOLE! din regiune, promovate per
tani-ridicate, respectarea grafi­ au acordat toată atenţia reducerii tru faza finală a celui de-a:
celor de evacuare, reducerea tim­ consumului specific de cocs. A- Vl-lea concurs al artiştilor a
pului de reparaţii, au constituit plicînd o altă valoroasă iniţiati­ maiori. Au evoluat in scenă
pentru jurnalişti obiective princi­ vă, „Să lucrăm o zi pe lună cu ) Au term inat Arături insuficiente cu acest prilej corul, orches­
tra semisîmfonită "şi' echipa
pale. In sprijinul lor au venit şi cocs economisit", el au reuşii nu­ treierişul Gospodăriile agricole colective din nu s-a procedat în acest fel. Tran­ de dansuri ale C. S. II., ,or­
aglomeratorlştii care le-au asigu­ mai în trimestrul II să producă chestra de muzică uşoară o
rat în permanenţă aglomerat au- I. C. S. H., orchestra de
fiecare tonă de fontă cu 21 kg. Membrii gospodăriei agricole co­ satele Boz şi Doştat au planificat sportul snopilor şi a paielor a de­ mandoline din Deva, bri­
tofondant cu conţinut ridicat de mal puţin cocs. Aşa se face că curs anevoios, fapt care a făcut ca gada artistică de agitaţie i
la începutul lunii iulie secţia a- lective din Băcia au muncit cu mul­ să execute în vara acestui an ară­ eliberarea terenului să întîrzie. In a exploatării miniere Aninba-
fier, cu o bazlcltate corespunză­ vea o economie la preţul de cost felul acesta au fost intim ate şi' sa, precum şi numeroşi solişti
planificat de peste 4.600.000 lei. tă însufleţire pentru a Strînge fără turi pe 380 ha. Terenul este desti- araturile de vară. Drept rezultat, vocali, instrumentişti şi dan
toare. 1 Nici cu calitatea nu se stă rău, satorl.
In medie, în 7 luni, declasatele la gospodăriile agricole colective
sînt sub procentul admis. pierderi recolta de cereale p ă i o a - [ ! e viitoarei culturi de grîu, In total, numărul artiştilor
amatori participanţi la aceas­
se. Ca urmare" a eforturilor depuse, fie porumbului. Firesc ar fi fost ca tă acţiune s-a ridicai la peste
cu cîteva zile în ! urmă, colectiviş­ paralel cu secerişul, snopii să fie 250.
tii din Băcia au terminat treierr-
O n o u ă b rig a d ă
Apropierea zilei de 23 August şul griului. Printre cei mai har­ transportaţi la arie şi miriştea să din Doştat şi Boz nu s-au efectuat
a rtis tic ă de a g ita ţ'e
a dat un nou imbold muncii Jur­ nici se numără colectiviştii Bekeş fie arată. Dar, la Doştat şi Boz arături de vară decît pe 155 ha.
naliştilor. Zi de zi el raportau ob­ Andrei, Sos Paraschiva, Hălălal La întreprinderea minieră
ţinerea de noi succese pe frontul Ortenzia, Petru Dănică şi alţii. Prea puţin porumb în mirişti din Teliuc, tinerii din secţia
luptei pentru sporirea producţiei. laborator au format o nouă
Şi în noaptea de 10 spre 11 au­ ? brigadă arlistică de agitaţie
Programul brigăzii, alcătuit
gust, a curs pe rinele furnalelor Printr-o scrisoare primită la re­ Gospodăriile agricole colective din ve din raionul Orăştie au prevă­ de inginerul Ion Matei, cate
este şi un talentat interpret,
cea de-a 16.000-a tonă de fontă dacţie, sîntem informaţi că şi mem­ raionul Grăştie au dezvoltat alături zut ca în acest an să însămîn- este inspirat din viaţa mineri­
peste plan. Angajamentul anual brii gospodăriei agricole colective de cultura plantelor şi creşterea a- ţeze porumb pentru masă verde pe lor, fiind axat mai ales pe pro­
a fost îndeplinit! Pentru acest din satul Valea Nandrului (oraş nimalelor. Pentru hrana acestora, 900 hectare. Pînă la 10 august însă blema calităţii minereului ex­
remarcabil succes, merită felici­ Hunedoara), au terminat treierişul colectiviştii au asigurat fînuri în nu se însămîriţase cu această plan­ tras.
tări întreg colectivul şi în spe­ griului care fusese cultivat pe 58 cantităţi mari, au însilozat nutre­ tă decît 244 hectare. Faţă de nece­
Din rindul interpreţilor bri­
cial echipele conduse de prim-to- ha. găzii artistice de agitaţie fac
pitorli Alexandru Olaru, Simion ţuri verzi şi au însămînţat porumb sităţi este mult prea puţin. Astfel, varie tovarăşii Ana Munlea-
Jurca, Alexandru Comşa, care lu­ Concomitent, gospodăria colecti­ destinat însilozării. Se poate deci gospodăria agricolă colectivă din nu, Doina Mocanu, Silvia
nă de lună s-au situat în frun­ vă de aici a executat cu tractoa­ considera că pentru perioada de Bobîlna, care deţine un număr în­
Moldovan, Cornelia Dobriti,
tea întrecerii. A. JURCA rele S.M.T. Orăştie arături de vară îarnă, animalele proprietate obşteas­ semnat de animale şi căreia îi era
Leontd Căzănaru şi alţii.
V / Vm J U J W J Xmm) b J U ^ U J l pe 61 ba. că a colectiviştilor din raionul necesar porumbul de pe cel puţin
Primul spectacol, prezentat
Orăştie au la dispoziţie furaje sufi­ 25 ha., nu a însămînţat decît 10
zilele trecute de tinerii artişti
ciente pentru a produce o mare can­ ha. La' fel se prezintă situaţia şi
amatori, s-a bucurat de suc­
titate de lapte. Rău este însă că în gospodăriile agricole colective
ces.
Cuvîntul dat devine faptă membrii gospodăriilor agricole co­ din satele Şihot şi Mărtlneşti.
lective din acest raion nu s-au preo­ Dar, dacă unităţile mal sus a-
Secretarul organiza­ vadă că cele 12.000 to­ strul Trifu Iosif, şi ing. cupat în măsură tot atît de ma­ mintite au însămînţat totuşi porumb
re şi de asigurarea hranei în tim­ pe unele suprafeţe, mal sînt însă
ţiei de partid de la la­ ne — angajamentul a- Dumitru Taşcă, şi-au pul toâmnei. E adevărat, că în ra­ şi gospodării colective care nu au
ionul Orăştie există multe păşuni însămînţat nici măcar un hectar.
minorul de 800 mm. al nual — vor fi realiza­ dovedit hărnicia în ne­ dar înspre toamnă valoarea lor nu­
tritivă scade şi odată cu ea şi Printre acestea se numără gospo­
C .S. Hunedoara a mai te înainte de termen. numărate rînduri. Acum, producţia de lapte a vacilor. In a- dăriile agricole colective din sate­
ceastă perioadă, raţia vacilor tre­ le Vinerea, Spini, Sereca, Berlu
notat o cifră pe fila pe — Poate în 11 luni cînd ne mai despart buie complectată cu furaje verzi etc.
cosite. Porumbul însămînţat în mi­
care scrie „producţie”, — a sugerat Purţuc. puţine zile pînă la săr­ rişti este cel mal indicat nutreţ Este necesar ca organele de
pentru perioada respectivă. In acest partid şl de stat din raionul Orăş­
în dreptul zilei de 9 au­ — Poate chiar în bătorirea aniversării a scop, gospodăriile agricole colecti­
tie să Ia măsurile cuvenite pentru
gust. Apoi a tras o li­ 10... 17 ani de la eliberarea
remedierea acestei situaţii.
nie şi a adunat. Da, nu-i exclus să se patriei, ei dau bătălia
— 8.600 tone lamina­ realizeze angajamentul pentru sporirea indicilor
te peste plan de la anual şi în 10 luni. La- de utilizare, reducerea
începutul anului — l-a minatorii de la lamino­ rebutului, ieftinirea pro­
spus el tovarăşului Mi- rul de 800 mm., din ducţiei. Si munca e în­
cununată de succes: la
hal Purţiic, şef de echi­
pă la ajusta], care se schimburile conduse de toti aceşti ind!'’«. anga­
afla alături, lată o do­ ing." Hosu Mircea, mai­ jamentele se realizează.
in luptă cu minutele
Trenul accelerat 205, care so­ rea de muncă a mecanicilor de la Cînd trenul se opri, cetăţeanul se q
sise in staţia Petroşani şi urma depoul de locomotive din Petro­ îndreptă cu paşi repezi spre sala
să plece la Simeria, avea 20 de şani. O
minute întirziere. Aşteptînd gara- de aşteptare pentru a-şi scoate <>
rea trenului 2084, acceleratul îşi Neîncrezător, călătorul îşi aşe­
majoră, întîrzierea cu încă 4 mi­ ză cartea şi ceasornicul pe mă­ biletul spre Arad. In toate oraşele şl centrele muncitoreşti din regiune se înălţă noi şi noi blocuri cu zeci de apar-
nute. . Intlmplarea a făcut să că­ suţa din compartiment. In timp La scurt timp după gararea tamente pentru oamenii muncii.
lătoresc şi eu cu acest tren. ce priveam pe geam şi admiram
trenului, mecanicul Gheorghe Idi- IN FOTOGRAFIE: Un bloc'nou din Gurabarza.
La intrarea în compartiment, un sm ,'mtspomnmyi ţoiu care-şi făcea revizia locomo­
cetăţean, ce ţinea intr-o mînă tivei, părea tare satisfăcut. Avea
„Mersul trenului", iar în cealaltă frumuseţea _ naturii, cetăţeanul
ceasul, era tare neliniştit. L-am cronometra. timpul parcurs. pentru ce. Trenul a ajuns cu mi­
salutat politicos. Drept răspuns, că întirziere şi nici o legătură n-a
îmi zise: Pînă la staţia Baniţa, nici un mi­ fost pierdută.
nut recuperare. De la Bănită la
— S-a dus legătura! In loc Pui, timpul de mers a fost pre­ Coincidenţa a făcut ca şi în
de 12,40, voi fi la Arad tocmai scurtat cu 5 minute, iar timpul trenul de Arad să călătoresc im-
la ora 16, ceea ce însemnează să de staţionare. de asemenea fusese nreună cu cetăţeanul îngrijorat..
redus cu încă¦5 minute. Pe par­
pierd ţoală-ziua pe drum: Şi a- cursul. di/ţtre Pui şi SubteUnl — Te rog să-mi scuzi neîncre
ceasla numai din cauza unei în- s-au mai recuperat •4. minute. A- derea. Am avut tot timpul să-mi
tirzieri de cîteva minute. şadar, mecanicului de locomotiva scot atît biletul cît să servesc şt
nu i-au mai rămas decît 10 mi­ .un. ceai aşa cum îmi spunea-i l<
— Nu vă alarmaţi, la Sime­ nute de recuperat. Locomotiva plecarea din Petroşani. Regret ui
ria vom ajunge conform, graficu-) bine întreţinută începu să goneas­ singur lucru, din cauza celor di
lui şi veţi avea tim p. să serviţi că şi mai tare. La Şimeria am a- la restaurant am înlîrzial ntţc
jiihs numai cu 4 minţile întirziere. şi tare aş fi vrui să-i slritig ntînr,
şi un ceai pînă la plecarea tre­ mecanicului ' neutru a-i adun
nului de Arad, am încercat eu mulţumiri. Te . rog, insă, cînd U
să-l liniştesc. Am convingerea vei reîntoarce la Petroşani, fă r
că mecanicul va căuta să recupe­ cest lucru în locul meu.
reze din întirziere. Cunosc puie- 1. CRIŞAN
irrspiegai de mişcări“
’00<X>0^^<>000<><>6<><K>^CK>©0<>00<>000000J000<k>00<>000000<><><>C>C>0<?0000WWVWWWVOv <