Page 37 - 1961-08

aV PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VAI DE 1 4 SU B R E D A C Ţ IA V O L U N T A R A
A n u l M U . Nr. 2 0 6 3
Infrecerea minerilor
din G helar
Minerii din Ghelar muncesc
cu tot mai m ultă însuileţire pen­
tru a întîm pina ziua de 23 Au­
gust cu realizări cît mal fru­
moase în producţie. Desfăşurînd
întrecerea socialistă sub lozinca
„Succesul furnaliştilor începe în
abataje" ei au reuşit să extra­
gă în primele 8 zile ale lunii
curente 1.759 tone m inereuri de
fier peste plan. In aceeaşi pe­
rioadă au livrat furnaliştilor, în
medie, zilnic, mai m ult de 200
tone minereuri peste plan.
Cele mai frumoase rezultate le-a
obţinui colectivul minei vest,
deţinător al drapelului de frun­
taş pe exploatare, care a extras
peste plan, în .perioada respecti­
vă, 650 tone minereuri.
ŞAR JE RAPIDE
Colectivele care deservesc cele
două oţelării Martin ale G. S. Hu­
nedoara muncesc cu mult elan pen­
tru sporirea producţiei de oţel. In
«cest scop ele au căutat să elaboreze
cît mai multe şarje rapide. Roadele
preocupării lor în această direcţie
se concretizează în cele 1.219 şarje
rapide elaborate pînă în ziua de
8 august.
Cele mai frumoase rezultate le-au
obţinut oţelarli de la secţia I-a:
Metal tot
In toate secţiile Combinatului si-
dei urgie din Hunedoara se mun­
ceşte intens pentru sporirea conti­
nuă a indicilor de utilizare a agre­
gatelor, a volumului producţiei. Fie
furnalist, oţelar sau laminator, fie­
care doreşte să întîmpine cea de a
17-a aniversare a eliberării patriei
cu rezultate cît mai frumoase. Nu­
mai în 8 zile din această lună si-
Peste plan: 400 serviete şcolare
In faţa colectivului secţiei maro-
chinărle II de la fabrica „Simion
Bărnuţiu” din Sebeş a fost pusă
în luna august o sarcină de mare
împo. ianţă : depăşirea cu cît mai
mult a planului de producţie. A-
eeasta deoarece în curînd şcolarii
vor asalta magazinele pentru a-şi
cumpăra serviete noi.
Drept urmare munca a fost mal
M în dr ie de miner
De cum am intrat pe poarta minei
Petala, atenţia mi-a fost atrasă de
un panou pe care era trecut numele
cîtorva oameni. Curios din fire, m-am
oprii să-l citesc. Pe o coloană erau
trecuţi şefii de brigadă care au dat
cărbune rebut" în luna iulie, iar pe
cealaltă, numărul tonelor rebutate.
Printre cei încondeiaţi se afla şi
'loan Cîşlaru de la sectorul III, cu
9 tone.
loan Cîşlaru a fost primul şef de
brigadă de la această mină care a
aplicat iniţiativa „Nici un vagonet
de cărbune rebutat”. Realizările pe
care le-a obţinut el în primele zile
'de lucru după noua iniţiativă au
determinat şi pe alţi şefi de briga­
dă s-o aplice cu curaj. In felul a-
'cesta, la sectorul IU, din care face
şi el parte, s-a ajuns ca în scurt
timp^ 'să fie îmbrăţişată de toate
brigăzile direct productive. Datori­
tă acestui fapt, sectorul a înregis­
trat rezultate cît se poale de bune.
In tot cursul lunii. iunie, din cele
peste 21.000 tone cărbune extrase,
au fost rebutate doar 32. Desigur,
sînt puţine, dar 9 dintre acestea,
St' datorau brigăzii lui Cîşlaru. „O
fl început, oare Cîşlaru. să neglijeze
"calitatea? N-o fi avut sprijinul con­
ducerii sectorului ? Sau, poate, în
W im ul timp, întregul sector mer­
ge slab” — m-am întrebat.
Lucrurile .mi s-au lămurit la sec­
tor, De la început trebuie să arăt
bă sectorul III-este cel mai mare
sector de la mina Pelrila- In cursul
lunii iulie, în stratul III, în care ex­
ploatează, au fost înlilnite cîteva
5—.rri-Dova \
m m cu g i r
S îm M tă 12 a u g u s t 1961 4 p a g in i 20 b a n i n tro d u c e re a fe h n ICI i luni, calitatea pieselor turnate la La secţia vopsitorie
secţia turnătorie a U.M. Cugir, a
noi fost îmbunătăţită cu 15-20 la ,su­ Preocupaţi de îmbunătăţirea as-:
tă. Acest succes s-a înregistrat da­ pectului exterior al maşinilor da
; Pentru colectivul de muncă de la torită permanentizării muncitorilor cusut „Ileana", muncitorii de la
sectorul mecanică II al U. M. Cu- pe operaţii şi repere şi noilor cu­ secţia vopsitorie a U. M. Cugir au
gir, introducerea în procesul de noştinţe însuşite de muncitorii din obţinut frumoase realizări. De
producţie a noi procedee tehnice secţie care timp de 3 luni au frec­ exemplu, sortimentul de culori a’
constituie o preocupare permanentă. ventat cursul de minim tehnic. fost lărgit pentru a da posibilita­
Printre altele, la placa maşinii de tea publicului cumpărător să-şi
cusut unde utilajele sînt aranjate Prin reducerea preţului de cost aleagă maşina de cusut în culoa­
se flux tehnologic, s-a instalat o cu 2,50 lei pe cap de maşină tur­ rea ce se asortează mobilei din
aandă transportoare care asigură nată, angajamentul anual de a rea­
deplasarea pieselor de la o ope­ liza economii a fost depăşit pînă casă. Odată cu aceasta, datorită'
raţie la alta. In acest fel s-au re­ în prezent cu 254.000 lei. Reducînd
dus simţitor timpii neproductivi. rebutul cu 3 la sulă faţă de pro­ strădaniei de care dau dovadă
centul admis şi depăşindu-şi sar­
Sub îndrumarea organizaţiei de cinile de plan, brigada de la repe­ muncitorii vopsitori, s-au realizat
partid, conducerea sectorului, me­ rul 1 (capul maşinii de cusut, con­
canică II, cu sprijinul comitetului dusă de comunistul Remus Oltean, şi economii în valoare de 65.009
sindical şi al organizaţiei de bază se situează în fruntea întrecerii so­
U.T.M., a pus un accent deosebit cialiste pe profesii. lei, prin reducerea consumurilor,
pe specializarea muncitorilor pe specifice-
faze de operaţii. Ca urmare, s-a CRĂCIUN PANTEA
îmbunătăţit mult calitatea pieselor turnător SEVER CIUTA
maşinii de cusut şi s-au redus con­ maistru reglor
siderabil rebuturile faţă de procen­
tul admis. Folosind utilaje moderne
Prin punerea în funcţiune a unui In sec.torul maşiai, unelte de la comandă automată, cu ajutorul că­
nou grup de sablaj, prin măsurile U. M. Cugir, au fost instalate în reia se execută operaţiunile de fre­
luate pentru depozitarea şi trans­ acest an utilaje moderne, de mare zat la reperele : batiu, consolă, masa
portarea în condiţiuni optime a pie­ productivitate. Sectorul nostru a maşinii, suporturile inferior şi supe­
selor şi altele, planul de produc­ fost dotat cu o maşină specială de rior, braţul şi olaca maşinii de fre­
ţie marfă al sectorului a fost rea­ rectificat batiuri. Prin introducerea zat.
lizat pînă în prezent în proporţie acestei maşini s-a înlocuit în între­
de 103,51 la sută. De asemenea, gime operaţiunea de răzuit (şebă- Datorită introducerii de noi maşini
plantd producţiei globale a fost de­ rit), a bâtiurilor pentru maşinile de moderne, de mare productivitate şi
frezat pe care le producem. Ca ur­ organizării muncii în flux tehnolo­
păşit cu 1,73 la sută, iar produc­
tivitatea muncii a crescut cu 2 la mare, s-au realizat pînă în prezent gic, în prezent sectorul nostru pro­
sută. 900.000 Iei economii. duce lunar cu 23 maşini de frezat
mal mult decît înainte.
ALEXANDRU PEREANU Sectorul nostru a mai fost dotat
rectificator şi cu o maşină de frezat portală cu tf.o d o r .iosaim
inginer
Prin bwns
o rg an izare a myneii
Faţă de perioada primelor 4
luni din acest an, în ultimele 3
Echipa de jurnalişti condusă de prim topitorul loan Bildea este Depăşind planul de pro­
una din fruntaşele întrecerii social iste de la secţia l-a furnale a C. S. ducţie cu 3 la sută, execu-
Hunedoara. In primele 7 luni ale anului, ea a produs peste plan mal tînd piese de bună calitate,
788 şarje rapide. De la secţia a Il-a mult de 1.400 tone fontă. echipa condusă de strunga­
se evidenţiază echipele de la cup­ IN FOTO: Echipa condusă de loan Bildea la k cui de muncă. rul Cornel Cîndea de la
torul II şi în special cea condusă
de Teodor Caramalis, care singură Laf f „CeramicaB“ ara Mare Atelierele centrale Alba Iu-
a elaborat 53 asemenea şarje. lia s-a situat ca fruntaşă
In cursul acestui an, colectivul Colectivul întreprinderii a obţi­ în producţie pe luna iulie
Datorită preocupării oţelarilor întreprinderii „Ceramica“ Baru- nut şi alte succese. Astfel, planul
Mare a realizat 170.000 lei econo­ producţiei fizice a fost depăşit cu a.c.
pentru scurtarea duratei de elabo­ mii la preţul de cost. Succesul este 8 la sută, cel al producţiei valorice IN FOTOGRAFIE: comu­
rare a şarjelor şi mărirea greutăţii
nistul Cornel Cîndea.
lor, zilele trecute a fost produsă
cea de-a 15.000-a tonă oţel Martin o uirnare a luptei dusă de între­ cu 6 la sută, iar productivitatea
peste plan. gul colectiv pentru reducerea con­ muncii a crescut cu 6,2 la sută.
m ai m ult sumurilor specifice, pentru îmbună­ Demn de remarcat este faptul că
tăţirea calităţii, folosirea mai ra-... la sortimentul principal — cără­
derurgiştii au reuşit să producă
peste plan 5.690 tone aglomerat, S ă fie u r g e n ta te lu c r ă r ile a g ric o leţlonaiă a utilajelor şi a timpului mizi refractare — planuh a fost în­
1.099 tone fontă, 2.349 tone oţel de lucru. deplinit în proporţie de 101 la sută.
Martin şi aproape 2.000 tone la­ de vară!
minate. „Cursa Scînleîl
In regiunea noastră R itm mai intens SucceseletrGeoileecriiivşişuîiflQur
In fruntea întrecerii s-au situat din Sînfimbru
colectivele secţiilor aglomerator, Treierişul, arăturile de vară şi în- lizată pînă Ia 10 august a.c. esle mică
furnale noi, O.S.M. 2 şi laminor
Cea de a XlV-a ediţie a marii general continua să conducă Aure! sămînţarea plantelor furajere în mirişti faţă de posibilităţi. Gu toiul nejustifi­ Dînd dovadă de multă hărnicie, co­
de 650 mm. competiţii cicliste „Cursa Scînteii“ Şelaru. sînt în momentul de faţă cele mai im­ cat se desfăşoară însămînjarea porum­
este în plină desfăşurare. După eta­ portante lucrări agricole. Efectuarea lor bului furajer în mirişti. Din totalul de lectiviştii din Goşlariu au treierat pînă
pa IlI-a Craiova-Filiaşi-Tg. Jiu, cîş- Ieri, s-a desfăşurat cea de a IV-a în momentul optim este sarcina care 5.000 ha. nu au fost însămînţate pînă
tigată de rutierul Constantin Baciu etapă a „Cursei Scînteii“, care a cu trebuie să stea în centrul atenţiei con­ Ia aceiaşi dată decît 824 ha. In niciunul în prezent întreaga recoltă de grîu
de la Flacăra Roşie, cicliştii au prins două semietape. Prima seml ducerilor din gospodăriile agricole de din raioane, însămînţării porumbului
avut o zi de odihnă. In această zi, etapă Hunedoara-Deva-Hunedoara stat şi colective, a organizaţiilor de siloz nu i se acordă atenţia cuvenită. (de pe 105 ha.), obţinînd o producţie
el au făcut o excursie cu autobuzele bază şi cadrelor tehnice care deservesc In raionul Sebeş de pildă, în care au
pînă la Hunedoara. La Hunedoara a fost urmărită cu un deosebit in­ aceste unităţi. fost efectuate arături de vară în pro­ bună. Rezultate tot atît de bune la
ei au fost înconjuraţi cu multă căl­ teres Pe toată lungimea şoselei au porţie de 73,3 la sută, porumbul fura­
ieşit în întîmpinarea caravanei mul­ In unităţile agricole socialiste din re­ treierişul griului obţin şi membrii gos­
dură de siderurgiştii şi constructo­ ticolore a cicliştilor mii de amatori giunea noastră în care organele de par­ jer nu a fost însămînţat decît pe 62
bine organizată, fiecare muncitor a ai sportului cu pedale. Interesul cu tid şi de stat au îndrumat competent ha. din cele 1.000 planificate. podăriilor agricole colective din Gal-
căutat să folosească din plin timpul rii din localitate. O mare parte din­ care este urmărită această mare în munca colectiviştilor, lucrările agricole
de lucru. De asemenea secţia a fost trecere arată de ce importanţă se de vară se prezintă într-un stadiu mai Pentru terminarea acestor lucrări în­ tiu şi Sîntimbru care au treierat aproa­
aprovizionată la timp cu materiale. tre aceştia au ţinut să asiste la star­ bucură tradiţionala cursă cicllstă avansat. Aşa de pildă, în raionul llia, tr-un timp scurt, este necesar ca or­
„Cursa Scînteii“. Startul în semi- unde s-a muncit intens din zori şi pînă ganele de partid şi de stat să îndrume pe în întregime recolta de grîu.
Rezultatul acestei munci entuzi­ tul primei semietape. Amintim că etapa Hunedoara-Deva-Hunedoara în seară şi s-a folosit din plin întreaga
aste este cît se poate de bun: în pe­ s-a dat ieri în jurul orei 9,30. Ci­ mai îndeaproape munca colectiviştilor, In comuna Sîntimbru, importanţă
rioada 1-8 august au fost produse după etapa a IlI-a în clasamentul cliştii, încurajaţi de spectatori, au capacitate de lucru a batozelor, treie­ să mobilizeze toate forţele pentru ter­
alergat excelent pentru a ocupa un deosebită se acordă şi arăturilor do
peste plan 400 serviete şcolare. rişul este avansat. Pînă Ia 10 august
Bine a muncit în acest timp şi co­ vară. Lucrînd în două schimburi, trac­
lectivul secţiei marochinărie I.
toriştii care deservesc gospodăriile a-
gricole colective din această comună
au arat aproape 300 ha. ,
loc cît mal bun în clasamentul ge­ în acest raion s-a treierat recolta de Se po ate mumei j
neral. grîu în proporţie de 75,7 la sută. mas bine
La Deva, au ieşit în întîmpinarea Rezultate mulţumitoare la treieriş ob­ minarea campaniei agricole de vară. In comuna Vingard, raionul Sebeş,
caravanei mii de oameni. Ca şi la ţin şi unităţile agricole socialiste din Situaţia treierişului păioaselor grîul a fost cultivat pe 1.016 ha. A
Hunedoara oamenii muncii din lo­ raioanele Sebeş şi Alba. la 10 august a.c. legat rod bogat. Colectiviştii au mun­
calitate au făcut cicliştilor o primire cit din zori şi pînă în seară să-l se­
entuziastă. Ei au fost aplaudaţi din Dar, deşi timpul este destul de îna­ Uia 76,7% cere, să-l strîngă în snopi şi să-l a-
toată inima. Pe şoseaua pe care au intat, în raionale Brad, Haţeg, Orăştie Sebeş 72,8% şeze în stoguri pentru a se usca mal
aiergat s-au aruncat flori. şl în gospodăriile agricole colective de Deva 68,2% bine. Totodată, au pregătit ariile şl
pe raza oraşului Hunedoara, treierişul au început din vreme transportul sno­
Semietapa contracronometru s-a pilor. Treierişul a început cu cîtva
caracterizat printr-o . dispută dîrză timp în urmă. Dar, pînă la 10 august
apofize. Deci, provenienţa celor 32 — Un adevărat miner nu trebuie la care au participat majoritatea ci­ se desfăşoară nesatisfăcător. In unită­ Alba 65,7% a.c. în cele patru gospodării agricole
cliştilor. Prima semietapă a fost cîş- Orăştie 64,9% colective din comuna Vingard nu sa
tone de cărbune rebútale, după cum să se mulţumească oricum. Să dăm ligată de ciclistul Petre Ghiţă de ţile agricole socialiste de pe raza ora­ 50,8% treierase decît jumătate din recoltă:
la Dinamo cu timpul de 59’ şi 53“. şului Hunedoara de pildă, pînă Ia 10 Brad Nesatisfăcător se desfăşoară aici Şi a:
şl cele ale lui Cîşlaru, este oarecum producţie multă, dar să fie şi bu­ Tot ieri cicliştii au parcurs, cea de a august a.c., nu era treierată recolta de râturile de vară. Pînă la aceeaşi dată
doua semietapă Hunedoara-Sibiu. grîu decît în proporţie de 47,1 la sută.
obiectivă. Cu toate acestea, faptul nă. Numai atunci putem zice că am Peste tot cicliştii au fost întîmpinaţi nu erau arate în comuna Vingard de-T
cu multă dragoste de către specta­ Paralel cu treierişul, trebuie să fie
a stîrnit multă senzaţie. La indi­ făcut treabă — spunea el. tori care le-au ural mult succes în efectuate arăturile de vară, şi însămln. cît 300 ha. din cele 600 prevăzute. Iii
una din cele mai importante compe­ ţarea plantelor furajere în mirişti. Pro­
caţia biroului organizaţiei de bază, Din ziua aceea, pe Cîşlaru a în­ tiţii de acest gen din ţara noastră. porţia de 67,1 la sută la arături rea­ comuna Vingard sînt posibilităţi ca
conducerea sectorului a luat mă­ ceput să-l preocupe şi mai mult ca­ Hunedoara 47,1 % ritmul arăturilor şi treierişului să ti«
suri ca fiecare loc de muncă să fie litatea. A începui să verifice zilnic intensificat.
controlat cu cea mai mare atenţie felul cum se face alegerea sterilu­
cel puţin odată la două zile, pen­ lui, puşcarea şi armarea. La ora Haţeg 23,9%
tru a se constata apariţia interca- schimbului, nu uita să spună ni­
laţiilor de steril. Maiştri, au fost ciodată şefului de schimb care lua
obligaţi să treacă cu regularitate în primire:
în fiecare zi, în fişa de raport, nu­
mărul de vagonete cu steril ales în — Vezi, atenţie mare la calitate!
abataje şi pe căile de transport. .-
Colectivul de agitatori şi activul Aşa se face 'că de la păţania cu
pricina şi pînă în prezent brigada
fără de partid au fost instruiţi să lui Cîşlaru n-a mai rebutat nici un
ducă o muncă de lămurire inten­ vagonet de cărbune. Exemplul lui
să cil oamenii, la fiecare loc de a fost urmat şi de ceilalţi şefi de
muncă, pentru a se trimite la zi brigadă, Sectorul III al minei Pe-
numai cărbune curat. In plus, în . trila a încheiat' astfel luna iulie fără
a fi penalizat cu nici o tonă de
consfătuirea de producţie lunară, el cărbune pentru cenuşă.
a constituit subiectul principal de
— E drept şi măsurile tehnico-
discuţie.
După toate acestea, .lui Cîşlaru organizatorice ajută. Dar în cea
mai mare parte calitatea produc­
ii crăpa obrazul de ruşine.
— Auzi, să ajungem de rîsul lu- , ţiei depinde de conştiinciozitatea cu
m ii! — le spuse el ortacilor a doua care lucrează oamenii. Succesul co­
zi. Cum adică, noi am îmbrăţişat ; lectivului - nostru se datorează
mai întîi iniţiativa' şi chiar noi să tocmai faptului cu biroul organiza­
ţiei de bază a ştiut să se apropie de
rebuţăm ?.
Discuţia a fost lungă. O adevă­ oameni, să-t facă să înţeleagă că
nu pot fi mîndri de titlul de mi­
rată şedinţă de producţie.
A ii stabilit atunci un plan de ner atita timp cil dau numai pro­
ducţie multă, •ci doar atunci, cină
acţiune pentru viitor; cum să puste, produc mult şi de o calitate '<cît mai Pricepuţi crescători de anim ale, colectiviştii din Şibot, au dezvoltat mult în ultima vr eme lerma de vaci.
cum să aleagă sterilul, cum să exe- , bună — îmi 'spunea într-uriă din IN FO TO G RA FIE: o parte din vacile proprietate o bştească ale colectiviştilor la p ăşu n e.
cute controlul '¦de către şefii de zilele trecute inginerul Mircea ' Fe­
schimb şi multe ' altele. Cel mai lea, adjunctul şefului de sector.
mult însă, Cîşlaru a apelat la con­
ştiinţa oamenilor. CONTROLUL DE CALITATE