Page 42 - 1961-08

nap 2 momn smrmmmn N r.' 2!>(?4

P a tim ă CULTURALA

V .><^-'X.KXK>00<><X><X><>0<>0<><X>00<> o o o o o c oooo<xx>oooooooooo Spectacole ale teatrului RimziLEi^ „ liniaia tjlăfă mimt

Steaua lumiicomuniste „Ţăndărică“
Marti 15 august, Teatrul de ma­ gareta Niculescu, Laureată a Pre­
Umblă visul meu prin stele. Stelele — au adus aproape, rionete „Ţăndărică” din Bucureşti miului de Stat).
Nalt şl luminos ca ele. Fulgii. lor i-au nins pe pleoape. va prezenta publicului devean pe
La spectacolul pentru adulţi, a
Fulger de lumină trece,
Ha le l-aige, ba le-ntrece* S-au întors cu fruntea plină scena teatrului de vară din locali­ cărui ilustraţie muzicală e reali­
De-ndrăzneală şl lumină, tate două frumoase spectacole. zată de H. Mălineanu, Laureat al
Nu ştiu, visul meu e oare, Pentru copii, va fi oferit spectaco­ Premiului de Stat şi Paul Hurmu-
Ori sînt stele zburătoare,
Li s-au aşternut în cale lul întitulat „Galoşul fermecat” zescu, îşi vor da concursul printre
Prevestind în zări senine
Zborul veacului ce vine ? Stepele ruseşti, natale. (scenografia — Alex. Brătăşanu, alţii artiştii mînuitori Laureaţi al

Pentru lumea comunistă Codri tineri’nălţau ramuri, Laureat al Premiului de S t a t r e - ' Premiului de Stat Dorina Tănă-
Zări şi stăvili nu există, Patria — păduri de flamuri, gia artistică—Nicolae Massim), iar sescu şi Antigona Papazicopol.
pentru adulţi spectacolul de estradă Pentru voci au imprimat I. Fin-
Năzuinţa ei cea mare
Prinde aripi temerare! Cerul flutura batiste — „Umor pe sfori” (scenografia — teşteanu, artist al poporului, Fă-
Stelei lumii comuniste! Ioana Constantinescu, Laureată a nieă Luca, Silvia Chicoş, Maria Tă-
Solii ei, zburînd pe-o navă, Premiului de Stat, regia — Mar­ nase, artişti emeriţi, şi alţii.
Dincolo de cer şi slavă,
TRAIAN FILIMON

cercul literar „Ion Slavici“

Deva C e rcu l lit e r a r ®ă< © r e i«a9 ,

!D A R U L activitatea!

O schelă s-a mai ridicat spre Tu zarea o scrutezi de-aîcî şi Intre cele 14 cercuri literare e- vira Ivaşcu, Stan Marin, Cecilia IN GLIŞEU: Un aspect din filmul „Insula fără nume"'.
soare; vrei xistente în regiune, cel din Brad, Gabor şi mulţi alţii au prezentat
pînă nu de mult avea o activitate în şedinţele de lucru ale cercului -IST- Filmul, o producţie a studiouri­ mindanişli, San Kuei se înspăimîn-
Oraşul creşte ca o minunată Să vezi cum mîine, nou, va arăta mulţumitoare, mai ales în ceea ce producţii literare de un nivel ridi­ lor din R. P. Chineză, aduce pe e- tă auzind de dincolo vocea căpita­
floare; Oraşul înălţat de mîna t a ! priveşte acţiunile culturale de masă cat, unele dintre ele cu reale ca­ IN LIBRARI! cran o serie de situaţii dramatice. nului său. Aîlînd că cei doi mari­
şî munca de sprijinire a brigă­ lităţi publicistice. Deci în trimestrul nari vor să . continue lupta, se
Ca mîine s-o mîndri cu încă-un R. SELEJEAN zilor artistice de agitaţie. De un I al anului au existat numeroşi BARIERĂ In toamna anului 1958, trei dis­ aruncă în apă şi înoată la go-
bloc... cercul lilerar „Gh. Goşbuc' timp încoace, insă,, cercul literar creatori, membri activi ai cercului, trugătoare ciankaişiste pătrund în mirrdanişti, care se află în partea
„George Coşbuc” din Brad (res­ iar acum, dintr-odată, aceştia au de Teodor Mazilu apele teritoriale ale R. P. Chine­ de nord a insulei. El ajunge a-
...in ochii tăi ard stelele de foc. Brad ponsabil I. Reeeanu) nu mai con­ dispărut complet incit cercul literar In preajma lui 23 August, in­ ze. O unitate a marinei populare colo tocmai în clipa cînd un ofiţer
E astăzi zidul Ia etajul trei stituie cu adevărat un ajutor în nu mar are cu cine să-şi continue tr-un cartier muncitoresc din primeşte ordin să le atace. In to­ gomindanist, Fen Cian-kuei, îl
munca creatorilor literari începă­ activitatea ? Că nu este aşa ne-o Bucureşti, eîteva întîmplări, pe­ iul luptei, vedeta rapidă nr. 353 maltratează în mod barbar pe bu­
Folclor hunedorean tori din raion. Ultima acţiune în­ demonstrează şi scrisorile primite trecute la scurt interval, dove­ este lovită, îar comandantul ei es­ cătar. Acest lucru îi deschide o-
treprinsă de acesta a fost un sim­ de la tovarăşii D. Titianu, A. La- desc câ viaţa nu curge uniform, te grav rănit. Vasul începe să se chîr lui San. El se întoarce în
Hi-i bogată ţara toată ...Cînd ne-ntoarcem de la muncă pozion literar organizat în luna zăr, 1. Ddcoiin, N. Ispas (Brad), că cei ce fac ca viaţa să se scufunde. Instructorul politic, Uan partea de sud a insulei şî declară
Se aude pînă-n luncă mai. De atunci, în oraşul Brad şi 1. Angliei, L. Lucaciu (Baia de desfăşoare tumultos sînt comu­ In-cîn, ordonă echipajului să pă­ lui Uan că este hotărît să-şi îndrep­
Foaie verde, foaie lată, în. împrejurimi n-a mai fost orga­ Crfş), V. Vlăduţ (Vaţai), Gh. Cos- niştii şi uteciştii care, în a- răsească vedeta. Rămîn la pos­ te greşelile din trecut.
Ni-i bogată ţara toată — Cîntece în lung şi-n lat..'. nizată nici o manifestare a cercu­ tin (Crişcior), I. Valea (Băiţa) şi cele zile ale războiului, duc o turile lor numai acei marinari care
Cu munţi, cu izvoare reci Că-i satul... radiaficat. lui, n-a mai avut loc nici-o şedin­ mulţi alţii care au cerut îndru­ luptă îndîrjită împotriva arma­ au sarcini de îndeplinit. Echipajul Duşmanii, necunoscînd forţele
Şi cu turme pe ooteci; Complect colectivizat. ţă de lucru a membrilor săi. Mo­ mări ziarului, tocmai pentru că cer­ telor antoneseicne şi hitleriste. sare în valurile mărit şi încearcă armatei populare de pe insulă, se
Cu mindre hidrocentrale tivul invocat de conducerea cer­ cul literar nu activează. Suflul nou venit o dată cu să se salveze înotînd, dar de ei tem de o ofensivă împotriva lor şi,
Şi cu doinele pe cale; Auzite de I. MARINESCU cului (lipsa de creatori) este com­ apropierea Armatei Sovietice, se apropie distrugătorul inamic pentru a cîştiga timp pînă cînd
de Ia COZACU SOFIA din plet nejustificat. Se ştie doar că Această situaţie impune condu­ măreşte puterea de acţiune a „Taicen”. Tn faţa acestei situaţii, vedetele gomintîanisfe vor veni să-î
Cu tarlale aurii Băcia. îri trimestrul I al acestui an, cer­ cerii cercului literar să treacă în cel comuniştilor. Activitatea lor se Uan şi tunarul Lin Mao-tsai se salveze, duc tratative cu Uan pe
Şl tractoare mii şi mii; cul a avut o activitate fructuoasă, mai scurt timp la desfăşurarea u- intensifică. Comunistul Vfţu pri­ lansează cu vedeta, în plină viteză un teritoriu neutru. Deşi căpitanul
Soarele cînd îmi răsare! ţinîndu-şi regulat şedinţele de lu­ nei rodnice activităţi, să antrene­ meşte o misiune importantă şi spre inamic. Se produce o explo­ gomindanist John U este un om vi­
Cu fabrici şi cu uzine, cru, organlzînd diferite acţiuni cul­ ze în munca de creaţie pe toţi acei plină de risc : să ducă un ca­ zie uriaşă şi distrugătorul „Tai- clean. Uan — un om curajos şi
Cu comorile din mine, Soarele cînd îmi răsare turale eto. Pentru a ilustra aceasta începători dornici să-şi afirme ta­ mion de arme unui grup de co­ cen” se scufundă. hotărît, se dovedeşte a-r fi supe­
Cată-n juru-i cu-ncinlare... este de ajuns să arătăm că, în lentul (muncitori ai întreprinderi­ munişti, împreună'cu Treişpemn.' rior iu tratative.
Cu viaţa nouă, plină, perioada amintită, colectivul de ti­ lor brădene, elevi, profesori, ingi­ In pagini emoţionante, de un Uan şi Lin rtu pier însă. Pe cînd
De belşug şi de lumină. Din Carpăţi la Marea Neagră — neri creatori ai cercului au ela­ neri şi alte categorii de oameni ai puternic dramatism, T. Mazilu- vedeta lor gonea spre duşman ei Un bătrîn pescar. Tai, scapă din
Colective-n lara-ntreagă borat trei apreciate texte de bri­ muncii din, oraş şi raion). Ar fi conturează viguros portretul mo­ au sărit în mare. Ajunşi pe o mi­ mîna gonrindaniştiior şi trece de
Satu-i mîndru şi bogat gadă artistică de, agitaţie; care au bine dacă în activitatea cercului li­ ral al comunistului Viţu. că insulă stîncoasă. ei îl captu­ partea celor din sud. Noaptea, Uan
Şi pe-atinsele ogoare fost puse în scenă la Casa raio­ Cartea este im omagiu adus rează pe marinarul gomindanist începe atacul. Inamicul se retra­
Frunzuliţă măr rotat Se coc grinele în soare. nală de cultură-Brad si la. cămi­ terar ar îi atras de asemenea en­ luptei comuniştilor pentru elibe­ San Kuei, de pe distrugătorul ge îotr-o peşteră. Cînd se aude
Satu-l mîndru şi bogat, nele culturale din Raita si Ribita. rarea patriei noastre de sub ju­ „Taicen”. apropiîndu-se vedeta gomîndanistă,
Cu case încăpătoare Frunzuliţă rozmarin i De asemenea, creatori talentaţi ca tuziastul colectiv de creatori ce gul fascist. Uan. fofosindii-se de San Kuei, îi
Şi cu becuri lucitoare, Ţara-n cînlec ne-o slăvim Tonei Reeeanu, Iga Oheor.crhe. F.1- Avioanele marinei populare zboa­ atrage în cursă pe duşmani şi-i în-
Are şi asfalt pe cale, activează rin riklrul Trustului au- PRIN ORAŞUL CU ră deasupra locului unde a avut vinete, intre timp, navei" gominda-
Ca o ană curgătoare; Şi muncim să-i dăm puteri Ioc bătălia, căutîndti-î pe supravie­ ni-sfe alung la ţărm, prea tîrziu
Şi-insorite primăveri. rulul din L . . m in u n i ţuitori. Pescarii din Amoy se ală­ însă. fiindcă Uan şi Lin au reu­
tură echipelor de salvare. şit să se îmbarce pe barca fui Tar,
Auzită de C. CLEMENTE V. CH1Ş de MAR IA BANUŞ
de la Drăghicl Aron din Volumul de poezii al Măriei Uan şi Lin, împreună eu prizo­ părăsind insula şi ducînd eu ei şi
Ataceii — Haţeg. Banuş „Prin oraşul cu minuni“ nierul for San Kuei, ajung la o
este reluarea, revăzută şi îm­ insulă pe care găsesc un mare nu­ duşmanii capturaţi.
o o o o o o o o o o o o o o o o o o c hx>ooooooooooooooo<xx>o <x oooooooo 'J$S: bogăţită de autoare, a lucrării măr de supravieţuitori de pe „Tai­
„Bucureşti oraş iubit“, apărută cen”. Din acest motiv, Uan în­ Filmul rulează la cinematogra­
Imagini 'veridice ale Văii Jiului în 1953. cepe mai întîi o ofensivă politică.
Cînd îşi strigă mesajul către gc- ful „Fîtîmon Sîrbu” din Deva între
de feri şi azi. împreună cu copii de vîrsfă
preşcolară, poeta face o călă­ 14 şi 16 august a.c.
Recenta expoziţie de artă plasti­ nerilor, realizate de pictorul bucu- torie imaginară prin Bucureşti,
reşfean Sorin lonescu. arătîndu-le Palatul Pionierilor,
că deschisă în săbie muzeului oră­ Parcul de cultură şl odihnă
Dinjre lucrările membrilor cena­
şenesc din Petroşani, este o intere­ clului artiştilor plastici din Petro­ „1. V. Stalin", Gombinatul po­
şani reţine atenţia gravura în ligrafic „Gasa Scîntcii", Parcul
santă galerie de imagini veridice lemn intitulată „In grevă” (ci­ sportiv Dinam©“, Uzinele „23
clul „Lupeni, 6 August 1929”) de
ale Văii Jiului de ieri şi de azi. Matyaş fosif. August“ şt în acelaşi timp; le
face ctinoscul la nivelul înţele­
Picturi în ulei sau acuarelă, lino- Luminoase, pline de forţă emo­
tivă, convingătoare sînt de aseme­ gerii lor, modul cum se tipăreş­
gravuri, gravuri in piatră sau a- nea gravurile „Mutare în noua lo­
cuinţă” şi „Construcţii noi”, semna­ te o gazetă, cum se fabrică o
ramă, desene în tuş sau cărbune, te de Băîaş Lticaci Ethel, care au
fost reţinute şi la Expoziţia retros­ piesă de motor efe.
toate cele 150 exponate, creaţii ale pectivă de grafică militantă din a-
cesf an, deschisă în sălile Palatu­
artiştilor plastici din Valea Jiului lui R.P.R. din Bucureşti. Aprecia­ izbutite pagini culturale
te de publicul care vizitează expo­
şi ale unui grup de artişli bueu- ziţia sînt şi gravurile în lemn „Me­
canizarea minelor” (un ciclu de opt
reşteni, reuşesc să convingă, să e- piese) ale graficianului T. losif,
precum şi remarcabilul „Portret
moţioneze. * de miner” (ulei) al pictorului Si- In ultimele luni, redacţia ziaru­ intitulată „Cîntînd ' partidul”, în
lagy Geiza. lui „Uzina Noastră” din Hunedoara care semnează versuri izbutite mun­
Alături de chipurile pline de op­ acordă o atenţie sporită valorifi­ citorul oţelar Bletoiu Iile, tehnicia­
I. DACII cării creaţiilor tinerilor scriitori în­ nul Ion: Drăgănescu, medicul Pe­
timism şi dîrzenie ale locuitorilor cepători şî in special ale membri­ tre Vlad şi funcţionarul Âlkts Se-
lor cercului titerar „Flacăra” din vastianos.
de azi ai Văii Jiului, care partici­ localitate. Din două în două săp-
tămînf, ziarul publică izbutite pa­ Din alte pagini culturale mai re­
pă cu entuziasm la construirea vie­ gini culturale conţinînd poezii, schi­ cente, reuşite sînt versurile elevu­
ţe, cronici literare şi teatrale, în­ lui Victor Nrţă, ale lui 1. Vlahos
ţii noi, întîlnîm aici figuri ale ro­ semnări din viaţa muzicală; şî plas­ şi cele ale muncitorului Nic. Chi-
tică a oraşului. rică. Sînt interesante şi schiţa „Zi­
bilor cărbunelui din fosta Vale a darii” 3e Ion Lupan, şi notele cri­
Se remarcă în acest sens pagina tice ale Deliel Bogdan.
Plîngerii, pe care mizeria şi crun­
illll
ta exploatare capitalistă de odi­

nioară i-au transformat în adevă­

rate spectre ale foamei şi durerii.

In acest sens, dintre exponate,
printr-o deosebită expresivitate se
remarcă cele opt creaţii ale picto­
rului bucureştean Schweîlzer Cum­
păna, maestru emerit al artei, ale

artistului Petre Dumitrescu, decan dat, spunea ceva despre „o miste­ combinatului, gindindu-se că mai

al Institutului de arte plastice „Ni­ rioasă geneză de aştri care s-ar bine moare pe drum din pricina

colae Grigorescu” din Capitală. profila pe cerul Hunedoarei la o- goanei decît să se creadă despre

Valoroase sînt şi schiţele inspi­ rele în care furnalele şi cuptoarele el că e laş şi că a fugit de răspun­

PORTRET DE FATA Linogravură de Iulian Surugiu varsă fontă şl oţel". Abia acum, dere.

rate din munca în subteran a mi* privind imaginea îndepărtată a tf1 înd s-a apropiat de sala de şe­

combinatului, pricepea metafora dinţe l-a întîmpinat cu prie­

care îl făcuse atunci să zîmbească. tenie secretarul organizaţiei de

IP § § i / l R E D /% € Y KK I |i j n tînăr păşea ingîndurat pe şo- buzelor în broboane mari, negre, Da, aceasta e Hunedoara, oraşul partid.
sea. Oraşul plutind în fum
murdare, iar broboanele acestea se în care ar f i putut să ţie mereu fe­ — De ce n-ai venit cu noi la
rămăsese undeva în urmă, dar tî­
nărul îl simţea, il auzea încă. In spărgeau, umezindii-l buzele, in- ricii dacă nu s-ar fi întâmplat lu­ duşuri? Te-ai spălat în altă parte?
faţă petele jucăuşe ale luminilor
AUREL IFRIM (Simeria). Ne tru a rămîne „metalul pur”. Cu pu­ cercarea de schiţă „Drum bun”, do­ de la semafoarele căii ferate apro­ irîndu-i în gură. crul. acela..." Intrînd în holul mare şl luminos
bucură succesele cercului literar ţin efort o să reuşiţi. vedeşte că aveţi posibilităţi de a piate sclipeau grăi.% chemîndu-l
„Mihalţ Sadoveanu” în care acti­ MARIA BOB (Simeria). Din po­ vă dezvolta talentul în domeniul să zorească, dar tînărul nici nu le Nici el nu ştia dacă gustul amar 4 cesta este oraşul în care „trân­ îşi aruncă privirile în oglinzile din
vaţi. Primele roade ale activităţii eziile trimise am reţinut cea scrisă prozei, insistaţi. însă; mai mult pe băga în seamă. Nu se grăbea, deşi ce-i stăruia pe limbă venea de la tesc' oameni cu foc care lu­
membrilor acestui tînăr cerc trimi­ în vers popular, închinată primu­ descrierea fizică şî psihică a per­ ştia câ de acum trenul e tras la apa ploii sau din altă parte şt crează la secţii cu foc..." Se sur- pereţi şi descoperi cu uimire că
se redacţiei sînt promiţătoare. Am lui cosmonaut din lume — luri sonajelor, căutaţi să creaţi carae^ peron. Nu se grăbea, ba poale
reţinut în special piesele de folclor Gagarin. tere tipice zilelor noastre. chiar ar fi vrut să ajungă la gară are obrazul curat, curai ca şl al
mai tîrziu, să piardă trenul. Un
hunedorean în care sînt unele ver­ AVRAM LAZAR (Brad). Cele VAS1LE POP (Hunedoara). Din şuierat răguşit, cunoscut şl fami­ scuipa mereu, cu tmammm^ 0mm^ mmaaărinse parafrazînd tovarăşilor săi. Doar în colţurile
suri inedite. In ceea ce priveşte două poezii primite Ia redacţie su­ poezSle trimise redacţiei am. reţinut liar, al unei locomotive de la căile
creaţiile proprii, acestea continuă să feră de lipsurile inerente începutu­ „Tinereţea ţării" şi „Proiecte”, în ferate ale combinatului îl făcu să-şl năduf, zgomotos, textul din ziar gurii U mai stăruiau eîteva pică­
fie încă destul de convenţionale, lui. Se vede de departe influenţa care am găsit multe versuri pline întoarcă privirile spre oraşul cu­
n-au un mesaj destul de clar, se scriitorilor noştri clasici. de căldură şi elan, cu imagini în­ fundat în întuneric. ştergindu-şt în Schiţă şi-t veni să rîdă. turi mari de apă, reci şl amare,
drăzneţe şl frumoase.
cer încă cizelate. Mai aproape de Apoi, realitatea zilelor noastre e In spatele furnalelor, răsărea o neştire cu podul in fond, îşi spunea adunate din ploaia ce-L biciuise
împlinire este „Cîntecul epocii me­ oglindită în mod formai, doar prin SILVIU R. fOSIFESCU (Petrl- pată de lumină, mare, roşie, ca o palmei faţa, Şi în mai departe, scrii-
le”. eîteva cuvinte care exprimă progre­ la). Schiţa-reportaj „S-a născut un lună plină. Pentru eîteva clipe, de ATANASm TOMA faţa.
nou cartier” atacă un subiect ase­ sub lumina violentă răspîndită de
D. TITIANU (Brad). Poezia „De sul (uzine, şosele asfaltate, cvar­ mănător multor altor articole din zgura revărsată, îl apăru în faţa fond, unde are “............... 1 1 ............ forul are dreptar — Da, m-atn spălat în altă par­
Ziua minerului” are unele calităţi tale, case de cultură etc.). Un con­ ziarul nostru şi; din altele, centra­ ochilor decorul sobru al combina­
în ceea ce priveşte ritmul, rima, dar ţinut nou se cere turnat în forme le. Metoda încadrării folosită ca e- tului: siderurgic. de gînd să plece? Ş i pentru ce?' le. Nu numai furnalele au foc, cl te! se auzi răspunzînd şi se miră
abundă în prea mulţi termeni teh­ la fel de noi. Trebuie să învăţăm lement de construcţie a schiţei,
nici, nume de localităţi, oameni de la clasici, dar să nu-1 imităm. precum şi unele imagini artistice, J neeptise să plouă mărunt şl Gîndul i se strecură la început ti­ şl oamenii au în ei ceva puternic singur de siguranţa şi calmul ce-i
etc. care umbresc valoarea artis­ ION MARINESCU (Chitid). Am s-au mai întîlnlt în materiale de apa i se prelingea pe faţă,
tică a versurilor. Căutaţi să înlă­ reţinut din folclorul trimis poeziile aceşti gen semnate de T. Porcarii, mid’, dar repede începu să-l obse­ ş i necruţător, ea şl focul. Poate :răzbătea din glas.
turaţi mai mult „sterilul” din poe­ „NM bogată ţara toată” şi „Satu-i R; Gosaşu, I. Mazilu etc. spălîndu-i funinginea ş l praful de deze. „Unde dracu plec?" Ş i ime­ tocmai de aceea nu m-au iertat. A pucîndu-l de umerii uzi, secre
zie, — expresiile de prisos, cuvin­ mîndru ca o floare”. diat îi veni în minte toată povestea: Şi zîmbi, mîhnit. „Dar dacă ei au tarul îl conducea spre sala V
tele convenţionale, uzate — pen­ R. W1CHMANN (Simeria). In- S. 1R1MIE pe obraz. Apa rece a ploii de toam­ aceeai urîtâ în care singur se vîrî-
foc, înseamnă că eu trebuie să. fiu mare, care îl aştepta, întrebîndii-l
nă întârziată i se strtngea în jurul
se. „Unde plec? Fug? Mi-e frică?" ca ei. Puternic şl necruţător chiar cu şi mai multă prietenie:

— Spune, te-ai mai gindit la ,

Şi privi trist imaginea fumurie a şl atunci cînd e vorba de greşelile greşeala la? /

oraşului cufundat în noapte. mele". — Da, m-am gîndit! Dar mai *

| şl aminti brusc că citise din Şi, dintr-o dată, parcă s-a trezit ales m-am gindit la cîtă dreptate
*- fugă ta panoul secţiei, unde dintr-un somn lung şi bolnăvicios.
Şi-a aruncat ochii pe ceasul bră­ au avut cei ce m-au criticat l adău­
cineva afişase un ziar, eîteva rîn- ţară şl s-a înspălmînlat. A început
duri subliniate cu creion roşu. E- gă şl intră în sală, cu siguranţă

şi demnitate, simţind dinlr-6 dată

rau însemnările unui scriitor care să fugă, să fugă, cu disperare, dar cum toate privirile care l-au în­
le vizitase de curînd combinatul şl nu spre gară. Fugea spre oraş, pri­
tâmpinat îi strecoară în trup,. în
îşi mărturisea în mod public entu­ vind ţintă steaua mare şl roşie ce
suflet, o putere nemaiîntâlnită, u-

ziasmul. Scriitorul vorbea cam ciur strălucea deasupra administraţiei riaşă, vie...

, V—>/v-VI Lv * v » v