Page 31 - 1963-07

!Mi\ 2654
mim socialismului Pag. 3

Angajamentul — cuvint

de onoare al fiecărui muncitor MC

Cu prilejul dezbaterii cifrelor ianuarie 1 am recuperai repede,
de plan pe anul în curs, ne-am iar planul pe primul trimestru
angajat sa producem peste pre­ l-am depăşit cu aproape 750 tone
vederile planului 1.500 tone de de semicocs. însufleţiţi dc acest Emil Igna — Momorod : Ştirea pc cfcctual-o pentru alcătuirea materia­
semicocs de cea mai bună cali­ rezultat, ne-am reînoit angaja­ care nea|i irimis-o. intitulată „Cadre­ lului amintit.
tate şi să obţinem înseninate mentul anual cu încă 1.500 tone le didactice In sprijinul slutului Vă rugăm să nc sericii in actuala
economii la preţul de cost. semicocs peste plan. Aruncînd popular şl al comitetului dc cctălcni". perioadă despre activitatea de vacan­
nu poale fi publicată deoarece nu
Pe baza angajamentelor luate, o privire asupra rezultatelor, pe conţine date suficiente. Dumnea­ tă o şcolilor dîn comuna în care
locuiţi, despre felul în core îşi pc-
s-a organizat întrecerea socialis­ care graficul Ic arată )a zi, se voastră ne relatai» doar generalităţi Ireo timpul liber,
tă între baterii şi au fost sta­ constată că şi acest angajament despre sprijinul amintit, evidenţiaţi o
bilite măsurile telmico-organiza- a fost depăşit. La finele semes­ seric de oadre didactice. dar nu Livia Fodorean — Alba lulia :
torice care să permită întreţine­ trului I, cu legitimă mindrie, co­ arătat» concret in ce constă acest Poezia pc care aii Irimis-o recent re­
rea cît mai bună a agregatelor lectivul nostru a raportat că sa sprij.in. ce anume acţiuni au între­ dacţiei. cu titlul „lnvălălorul". por-
în vederea exploatării lor la ca­ produs peste planul semestrial prins oamenii evidenţiaţi. ncşlc dc la ideea plină de adevăr că
pacitate maximă, respectarea cu 4 000 tone de semicocs. Merită în regimul democrat-popular cei ce
Vă rugăm să ne mai scrieţi despic
stricteţe a normelor de calitate. să fio scos in evidenţă faptul activitatea sfatului popular, a cetă­ cresc şi educă tinerele vlăstare ale
Greutăţile provocate de gerul din că mai bine de un an de zile ţării, cei ce le luminează paşii tn
prima lună a anului, cît şi lip­ de la beneficiarii- noştri (C. S. ţenilor, despre tot ceea cc este nou şcoală, sc bucură din plin de preţui­
si semnificativ in viaţa comunei.
surile proprii, au făcut însă ca Hunedoara şi CM. Reşiţa), nu ToluiL Lnsă, pc baza unui bogat ma­ rea şi respcclul poporului muncilor,
în această lună să realizăm pla­ am primit nici o reclamaţie asu­ terial faptic. al pa»Udului şi guvernului. Versurile
nul de producţie numai în pro­ pra calităţii semieocsului. sint scrise cu patos, cu multă dra­
porţie de 69,8 la sută. Cu toate îndeplinirea exemplară a sar­ Gheor.ghc Groapă — Brănişca : In goste la adresa învăţătorilor, unele
acestea, nu ne-am descurajat. cinilor dc plan în perioada care ziarul nostru n u m ă r u l 20*15 din 29 nu un ton emoţionant. Dar, luală in
Organizaţiile de bază pe schim­ s-a scurs din acest an, constituie iunie a.c., sub titlul. „Bucurii ale ansamblu, poezia co»i|ine multe de­
buri au analizat cu profunzime o nolă bună pentru întregul co­ u n u i a n de studiu", a apărut im ma­ ficiente dc ordin stilistic. Astfel, o
această situaţie şi au luat noi lectiv. Fiecare muncitor şi-a adus teriali pe tema serbărilor prilejuite de scrie de imagini si ut sărace (sl rolele
măsuri in vederea recuperării din plin contribuţia la dobândi­ încheierea cu succes a anului şcolar. a lil a, a lV-a|, multe versuri au
minusului şi bineînţeles, înde­ Informaţia, trimisă de dvs. ne-a folo­ scăpări de rimă şi ritm, unele afir­
plinirea angajamentelor luate în rea acestui important succes. sii în documentarea pe care am
întrecere. Agitatorii au fost in­ Sluteai hotărî ţi să desfăşurăm maţii sînt confuze Din aceste motive
struiţi în mod special asupra şi în viitor o muncă susţinută Produsele Incinte ntc l.CIL. poezia nu poale vedea lumina tipa­
acestei probleme pentru ca fie în vederea sporirii producţiei de Sima ia sc bucură de un me­ Parc sau... fineaţă rului.
care muncilor să cunoască sar­ semicocs şi continua îmbunătă­ ritai prestigiu in riad unic con­ Sfîrşit de an la Şcoala populară de artă Vă sfătuim să acordaţi in viitor
cinile întregului colectiv şi să sumatorilor. La aceasta con­ f;»i anii trecui», in curlco Teatrului mai multă atenţie şlefuirii fiecărui
tribuie fi feful dc forma fie toan
facă totul pentru înfăptuirea lor. ţire a calităţii. Pofta din sec( iu „paste uri zare". In procesul de pregătire şi educare „Omul care a văzut moartea' dc Vic­ dc stal din Petroşani a existat un vers. clarităţii expresiei, respectării
1
Curăţarea suflantelor de gaz în ANTON COZMESCU Cu ajutorul aparatelor moderne <î artiştilor amatori din Valea Jiului, tor Eflimiu, prezentată la Lupcni, parc, cu rondouri de (lori îngrijite, cu
vederea obţinerii debitului nece­ adjunctul şetului secţiei cl veghează ca să fie respec­ Şcoala populară de artă din Petroşani „Passacaglia" de Tilus Popovici, pre­ sălci mi şi chiar bănci frumos vop­ filmului şi rimei alese. Sînlcm con­
sar unei combustii corespunză­ semicocs dc la Uzina tat procesul tehnologic. şi-a adus in cei 10 ani de activitate, zentată la Petroşani, 6-au bucurat de site. Oamenii muncii din oraşuj Pe­ vinşi că. lucrind cu mai multă miga­
toare în cuptoare şi respectarea „Victoria" — Calau o serioasă contribuite. Peste 500 dc o bună apreciere din partea publicu­ troşani înainte dc spectacolele pe lă, veţi putea curind, să publicaţi.
cu stricteţe a parametrilor de absolvenţi ai accslcî şcoli au devenit lui spectator.
funcţionare a cuptoarelor, sînt slujitori ai artei in cadrul mişcării La Teatrul de stat din Petroşani,
doar două dintre cele mai im­ Grijă pentru asigurarea bazei furajere artistice de amatori, eclivînd pe sce­ secţia de muzică a scolii populare a Prin efoHuri comune
portante măsuri luate şi asupra nele cluburilor sau căminelor cultu- prezentat la sfirşitul anului, şcolar un N O T A
cărora s-a insistat mai mult. Ur­ Pentru a asigura efectivelor de trifoiul (40 ha) şi finul (70 ha). rale ca solişti vocali, instrumentişti program deosebit de reuşit, iar clasa Pe zi ce trece, tot mai mulţi
mărirea ziLnică a întrecerii, pc animale in continuă creştere, La recoltarea furajelor in epo­ In diferite formalii de (uniate sau or­ de canlo un program din compozi­ oamenii ai munciiş tineri şi vîrst-
bază de grafic, i-a cointeresat în hrană îndestulătoare, colectiviş­ ca optimă au contribuit în mod chestre. inslruolori sau componenţi ţiile lui T. Brediceami şi Gh. Dima, care le vizionau puteau petrece cî- nici, din bazinul carbonifer al
mai mare măsură pc cocsari, tii din Şibot, raionul Orăştic, sc deosebit brigadierii de cîrap Ro- ai echipelor de tealru. brigăzilor ar­ caro ou fost mult aplaudate. lcvn minute de adevărată destindere. Văii Jiului, răspund cu însufle­
slmnnd un interes deosebit în preocupă cu multă grijă de re­ molus Codea şi Gheorghe Şinca, tistice dc ogilalic. ele. Pentru a doua jumătate a lunii ou- Acum parcul este lăsat în paragină, ţire ac|iimii patriotice de colec­
iIodurile lor. Comitetul sindical, coltatul sî depozitatul furajelor. precum şi colectiviştii losif încheierea anului şcolar 19G2-1963 gust se va organiza expoziţia- sec- gardul ce-) împrcjnuiîe este rupt,
sub directa îndrumare a organi­ Piuă la această dată, ei au re­ Mantu, I.azăr Popa, AcWim Beju a fost un prilej de satisfacţie alît hi-lor dc artă plastică şi artă aplicată tare a fierului vechi.
zaţiei de partid, a organizat cu coltat şi depozitat lucerna de pentru elevii acestei şcoli, cil şi pen­ care va cuprinde obiectele şi lucră­ băncile au dispărut lără urme. In Numai în cursul lunii iunie,
mai multă răspundere consfălui pe întreaga suprafaţă (25 ha), şi loan F. Jurj. tru profesorii ci. In ultimul consiliu rile executate de elevi in timpul a n u ­ schimb fostele alei au devenit... lî- l.CM. Petroşani a primit şi ex­
rilc de producţie. Acestea au pedagogic, in care s-au analizat re­ lui. Printre acestea vor figura planşe, nrlc. Vecinii cosesc Iarba de pc pediat oţelarilor hunedoreni 779
primit un caracter mai comba­ zultatele obţinute în acest an şcolar, desene, aplicaţii de broderii ele. rondouri şi aici. tone deşeuri feroase, 85 tone
tiv privind dezbaterea celor mai Expoziţie de artă populară an fost subliniate buna pregătire ar­ A n u l şcolar încheiat a fost un pri­ lnln-o asemenea împrejurare este
importante probleme ale proce tistică a absolvenţilor, (nalta inter­ lej do bucurie şi în acelaşi timp de fontă şi 15 tone metale neferoa­
suini de producţie. Muzeul Bruckenlal din Sibiu tume, ţesături, ceramică, lucrări pretare «i pieselor artistice prezentate mindrie pentru rezultatele obţinute firesc să Ic întrebi dc ce conducerea se. S au evidenţia! colectivele ex­
Rezultatele n-au întîrziat să a deschis recent în localul mu­ în lemn, apar finind artei popu dc ei la sfîrşilul anului şcolar Pie­ alît in munca didactică, cil si In administrativă a teatrului nu Io ploatărilor miniere din Petrila,
apară. Astfel, minusul din luna zeului raional din Orăştic o ex­ lare din sudul Transilvaniei. sele de tealru; „bucătăreasa s-a. mă­ cca cxlraşcolar.ă. nici o măsură pentru amenajarea Lupeni, Lonea şi U.R.U.M. Pe­
poziţie clc artă populară roinî- VIRGÎL RARBU ritai" de Anatoli Sofronov, prezen­ H. CORNEL
nească. Expoziţia cuprinde cos­ corespondent tată la Petroşani, Lonca şi Vulcan, corespondent acestui parc? troşani.
At. OPREA C. BADUŢA
Extinderea noilor corespondent corespondent

procedee tehnice de Propunerile oamenilor muncii
sudare a metalului

Timişoara — Colectivul Bazei
de cercetări ştiinţifice din Timi­ să fie înfăptuite la timp!
şoara a Academici R.P. Romînc
acordă o atenţie deosebită intro­
ducerii şi extinderii în producţie In prima jumătate a acestui an, reu, sini măsuri aplicate caic sînt amenajarea .unei cabine efe nizat. Uneori se înlînvplă ca anu­
a celor mai noi procedee tehnice colectivul nostru de muncă a permit sporirea producţiei clc adăpostirc pe timp ploios la sta­ mite propuneri să fie înfăptuite
dc sudare a metalului. Pe baza obţinut realizări frumoase. Nu­ minereu şi îmbunătăţirea granu- ţia funiciitarwlui• Hunedoara, in­ numai după ce un fapt este deja
colaborării stabilite cu Ministe­ mai în trimestrul II am trimis laţiei acestuia; la sectorul IU troducerea apei potabile la sec­ împlinit)* înregistrîndu-sc înlr-un
rul Transporturilor şi Telecomu­ furaalişlilor din Hunedoara şi conlecţionarca unui cărucior torul III, extinderea rampei la loc sau altul un insucces care
nicaţiilor, de pildă, pe mai multe Culan cantităţile de 1.621 şi pentru transportul lemnului la puţul orb al accluiaş sector, do­ putea ti prevenit dacă se luau în
magistrale de oţel din ţară con­ respectiv 648 tone de minereu orizonturile V şi VI, căptuşirca tarea sectorului II cu încă o seamă propuneri te făcute ante­
tinuă cu succes extinderea su- peste prevederile contractuale. metalică a gurilor clc roslogoale, locomotivă dc mină şi altele. rior. Este bine ca fiecare comitet
dării şinelor de calc ferată după Calitatea minereului a fost şi ea au avut clc asemenea, aceeaşi Acordînd în viitor o importan­ sindical să ţină o evidenţă clară
procedeul tclinic elaborat de co­ îmbunătăţită lună de lună, fapt urmare ; iar la secţia funicularc, ţă mai mare înfăptuirii îotr-un a propunerilor, din caic să reiasă
lectivul secţiei de sudură a Ba­ ce a contribuit la obţinerea unui la propunerea muncitorului Va termen cît mai scurt a propune cine răspunde dc aplicare, ter­
zei dc cercetări, condus de acad. conţinut ridicat ele inetal în mi­ sile Jacob, au fost executate o iilor lăculc dc muncitori în menul şii cauzele neîndcplinirii
C. Micloşi. După sudarea liniei nereu, cerinţă principală a funia* serie clc modificări la sistemul consfălui iile de producţie, comi­ lor. Fără o asemenea evidenţă s-a
ferate Lugoj-Buziaş Gătaia, s a hşlilor. dc închidere a gurilor de siloz telui sindicatului îşi va îmbună­ dovedit că aplicarea unor măsuri
trecut la modernizarea unui nou Obţinerea acestor rezultate a prin care sc evită acum risipa tăţi munca în această privinţă. este „uitată".
traseu de linie ferată — Caran- fost posibilă datorită abnegaţiei clc minereu şi sc reduce timpul Vom îndruma comitetele sindica­ Ici a doua jumătate a lunii
sehcş-Slatina-Timiş pe o lungime cu care a muncit întregul eolec- de încărcare. le să urmărească în mod deose­ Luni.e, comitetul sindicatului a
de aproape 40 km ll aplicării în practică a unor In consfătuirile clc producţie, bit înfăptuirea propunerilor clin analizat împreună cu conducerea
Cercetători din secţia de su­ măsuri tehnico-organizatoricc şi a devenit un fapt obişnuit ca consfătuiri, să mobilizeze între­ exploatării felul în care au fost
dură au elaborat, dc asemenea, a unui' mare număr de propuneri o dată cu expunerea referatelor gul activ sindical în rezolvarea înfăptuite propunerile muncito­
un procedeu dc mărire a rezisten­ făcute cli muncitori în consfătui­ şefilor de sectoare şi a preşedin­ propunerilor respective intr-un rilor. Aj fost atunci stabilite şi
ţei brăzdarelor de plug de peste rile de producţie. Acordînd im­ ţilor comitetelor sindicale, să timp cît mai scurt. măsuri corespunzătoare pentru
zece ori faţă de celelalte brăz- portantă acestor propuneri:, co­ Iie prezentată şi o informare MAXIM ZAVOIANU rezolvarea celor care nu s^au in-
darc. Cu ajutorul unui electrod mitetul sindicatului şi conduce­ asupra înfăptuirii, propunerilor secretar al CoDiilclului sindicatului făptuit încă. Dar aceste măsuri,
în forma de bandă, brăzdai ele se rea E.M. Teliuc se preocupă di­ făcute în cadrul consfătuirilor de la E. M. Teliuc conaitietml sindicalului nu le mai
încalcă automat cu un strat dur rect de înfăptuirea celor care de­ precedente. In felul acesta, cunoaşte, deoarece le-a înaintai
prinli-o singură trecere cu elec­ păşesc posibilităţile sectoarelor. autorii propunerilor sînt infor­ C.L.S. Hunedoara! In cc direcţie
o
trodul. In primele 5 luni ale anului, Ia maţi despre felul cum li s-a-u re­ Nota redacţiei: trebuie să acţioneze acum comi­ VAV.VA
m
nivelul exploatării s-au făcut 30 zolvat propunerile sau stadiul in tetul sindicatului, nu se ştie.
Cercetătorii timişoreni, în cola­ de propuneri, marea majoritate rnfăpluirea propunerilor din Aceasta dovedeşte cu propunerile Brigada condusă de Nlcolae Ia slău este binecunoscuta la n. m»>;
borare cu alţi specialişti au pro­ fiind deja rezolvate. care se află lucrările începute. consfătuirile de producţie la muncitorilor din consfătuirile de "•Barza pentru rezultatele deosebite înregistrate la excavarea noilor ga.-"«
iectat şi executat o instalaţie se­ Pe această bază, ei pot fîace alte E.M. Teliuc s-a făcut pînă acum producţie sînt încă privite cu su­ Eterii. I ut ovinii maşinile din dotate la fntreaoa lot ranaHtatr Fi orqani-**
propuneri, caic să aducă noi îm­
miautomată pentru sudarea în Asigurarea aerajultii la orizon­ îutro măsură satisfăcătoare, dar / i tidu şi teme inie m unn In front. arrisIJi ti riga dâ înregU Ireală “ * mâ%
bunătăţiri în procesul ele pro­
mediu de bioxid dc carbon a o- tul 100, introducerea apei potabi­ ducţie. nu la nivelul cerinţelor şi al po­ perficialitate. O asemenea practi­ de lună vilei ie %portle ii» loiMrr, meri tind u-şl pe depUn numele
ţelurilor de construcţii, iar în co­ le Ia staţia de sortare, orizontul Experienţa a dovedit că dc sibilităţilor. Tn această privinţă, că trebuie curmată cît mai cu- f»ltf îgadâ de f niinUn? rapid*"
laborare cu cei de la Uzinele E- 100 şi 140, amenajarea unei halde la sectoare se munceşte dezorga­ rînd. ian a D_o_e i 9 o a o a
a am • o»
fiecare dată muncitorii vin In
lectroputcrc-Craiova au introdus de steril pentru evacuarea steri­ consfătuirile de producţie cu
în practica industrială tehnologia lului din carieră pc timp ploios, propuneri valoroase, interesante
de tăiere a aluminiului cu jet dotarea sectorului III cu o pom­ şi că dacă noi le-am fi populari­
de plasmă produs cu ajutorul u- pă de apă pentru înlăturarea zat prin toate mijloacele, am li ITINERAR BRAŞOVEAN
nui pistolet, procedeu prin care inundaţiilor, buna întreţinere a stimulat această acţiune, am fi
sc măreşte productivitatea mun­ drumurilor spre orizonturi — atras un număr mai mare de
cii la tăierea aluminiului de 3-4 sînt doar cîleva din principalele muncitori care să facă propu­ l Autocarul O NT.-ului alunecă pc le de artă din secolul ol XtV-lca, Au apărut halele moderne, luminoa­ nesc. Turiştii admiră noile artere,
ori faţă de metoda folosită pînă propuneri făcute de muncitori, neri. Acest lucru* îosă nu l-am h foscaua asfaltată care duce spre Bra- covoare turceşti din secolul al XVI- se. ale uzinelor dc tractoare, antoca- parcurile înflorite. Conform dalelor
acum. rezolvate pliu» acum de comite­ | ftiv. Pc ambele păr pi ale fus el ci slră- Ica şi al XVIl-lea, una din cele mai rminane, utilaj petrolier, rulmenţi, statistice, iu ultimii 15 ani la Braşov
tul sindicalului şi conducerea făcut şi poate fi considerat ca o
O rodnică colaborare au sta­ exploatării. Ele au contribuit la lipsă ce aparţine mai întîi comi­ ± jutcsc plopi îualfi. Privind prin gea- mari orgi din (ară cu 4 000 de feiti. motoare electrice, scule, ciment dc. s-au construit lot utitea locuinţe cile
bilit cercetătorii secţiei sudură a asigurarea unor condiţii mai tetului sindicatului. De altfel, i murilc tna finii, tari fiii admiră pcisa- moi mintvTc vechilor dregători ai Ce­ Au fost de ajuns două decenii pen­ s-au ridicat in decursul nuni secol
Bazei timişorene şi cu sudori de bune dc muncă pentru mineri. nici colectivele de redacţie ale ' jal pitoresc fi industrial, atrăgător, tăţii Braşov In umbra zidurilor în­ tru ca oraşul să crească fi să se. înainte dc eliberarea tării In locul
Ia Uzina constructoare de maşini Marea majoritate a propuneri­ gazetelor de peicte n-au fost în­ . plin dc freamătul puternic fi. nco- negrite dc foc si dc vreme se înalţă transforme alil cil n-a crescut fi nu vechilor mahalalo, cu. cuse insalubre
Reşiţa, Uzina de construcţii me­ lor făcute dc muncitori in consfă­ drumate în acest sens. Lipsa • boşii al viefii. statuia lui Honterius. de numele că­ s-a dezvoltat. în toa.tc cele 0 secole au npărut noile cartiere caic dau
talice şi maşini agricole Bocşa, tuirile dc producţie au fost insă unei evidenţe clare a propuneri­ Ion Anca, ghidul Agenţiei O.N'T. rnii este legată aducerea/ tiparului ulc existentei sole. înfăţişare de prospeţime hă tainul ui
Uzina de vagoane Arad, unde rezolvate clc comitetele sindicale lor, cu termene şi responsabili­ - Biuyiv. care însofefte grupul do tu- in A rdenl. BiafovuL cu cei 240 000 de locui­ oraş întinerit iu anii paterii popu­
s-au introdus pe scară industrială şi conducerile sectoarelor, cu tăţi, a făcut, de asemenea, ca ^ rişti din R P Bulgaria in excursia Multe din fnimele rării rnminefti tori ai sui, dă astăzi o mure produc­ lare. impunătoare construcţii sucial-
o serie dc procedee moderne de sprijinul direct al organizaţiilor unele propuneri să rămînă nere­ “j pc cure o fac in acest centru tnris- au (ost scoase de sub teascul ti par- ţie industrială, materializată în pro­ culturalc: teatrul de slut şi teatrul
îmbinare a diferitelor construcţii de bază. La sectorul I, de pildă, zolvate sau termenul lor să fie v tic, anunli7 ta microfon : muzical, cinematograful modem ca
metalice prin sudare automată repararea forezei verticale nr. 3 amînal. E şi firesc în acest caz \ Aşezat iu inima Tării Birsci. Bra- SOO de locuri dat in folosinţă recent
sau semiautomată. şi confecţionarea dc ciocane pen­ ca unele din ele să-şi aştepte re­ ; fovul este adesea comparat cu un De la un capăt la altul al ţării in cartierul Partizanul roşu. spitalul-
(Agerpres) tru spart bulgării mari de mine­ zolvarea luni de-a rînclul aşa cum / oraf alpin. Străjuit dc munţii cure dispensar din cartierul Tractorul,
clădirea Institut ulm pedagogic şi
/ i-au împrumutat faima, oraşul este
? in acclnfi timp una din cele mai numeroasele cămine pentru studen­
ţii din acest centru universitar, noua
\ vechi aşezări dc pe teritoriul Romî- niţei din Braşov da către diaconul duse ale industriei metalurgice şi stafie de călători si numeroase şcoli
Cei patru din echipa j nici. In plin avînt de dezvoltare in- Corcişi fi răspindilc in toate cela 3 constructoaie de muşini, textile, ali­ Circulai ia imensă pe shuzi. ilumi­
ţări romincsli. contribuind astfel lu
mentare, construcţii ctc. In prezent
, dustrialâ. Brafovul fi-a păstrat cu
^ marc respect monumentele islori.ee. formarea caracterului unitar al Intir- mai mult de 0,4 la sută din produc­ natul fluorescent, reclamele sclipitoa­
re de neon. vitrinele in stil modern
întreaga echipă este formată din sei a X-a. Toii pairii sini eviden­ Şi cei patru inimoşi s-au apucai mărturiile trecutului său multisecular. hii romînc. ţia industrială a Romi nici sc reali­ ale magazinelor, toate acestea fui
I
4 tineri ; Ion Hogman (şeful echipei). ţiaţi in producţie şi )a şcoală... dc lucru. Lagărele de la filtre, con­ I In centrul său. turiflii iritil'ncsc Călătorul caro ar fi poposit cu zează in întreprinderile din acest dîn Braşov un oraş luminos, în ea re
Ion Bonta, Gheorghe Cismax şi Mir- Ei im se mulţumesc numai cu no- struite din fontă, după uzura nu â vechea „Clădire a Sfatului", con- două-trei decenii in urmă prin „oru- oraş. Produsele de calitate duc faima viata pulsează in ritmul sfiecific so­
cca Margină. Cn lăcătuşi de între­ lelc de 8. 9 şl 10 de la şcoală, nici mai puteau fi folosite Ion Hagnnu simită în 1420. Aici îşi aveau lă- şut dc la poalele TimpcC n-ar fi Braşovului în peste 00 do ţări. Nu­ cialismului
ţinere ai flota|ieî din Deva, ei au cu aceea că fiecare slirşit de lună a făcut o propunere- pentru a îi re- c cnţal cirmuitorii oraf ului Tot aici putui afla dîn ghidul turistic decit mai marca uzi'noi dc tractoare poate ir
reuşit să sc facă cunoscuţi şi apre­ îi găseşte cu planul îndeplinit şi cu folosite aceste lagăre. El a propus \ emu închiji cei ncmul(uini(.i. da hi- alît : oraf vechi, cu aspect dc burg fi intxlmtâ. în 25 dc ţări din 4 con- Maşina aleargă... intră pc valea
ciaţi mai do multă vreme de către realizări de economii. Sînt mereu să se toarce o cămaşă (un strat) de ^ rurile grele. Acum. sălile acestei clă- medieval, renumit pentru frumusc- tinonte. iachitătoare a 7 imişnlni... oraşul a
colectivul din care fac parle. Cînd preocnpali pentru a perfecţiona pro­ broz pe patrea interioară a lagăre­ diri Qtlăposlosc muzeul oraşului Bra­ iiia naturale ale împrejurimilor sale. Autocarul aleargă pe lingă blocu­ rămas in urmă: peisajul a drvenh
unui dintre ei îşi doreşte ceva ulii cesul de produciic^ pentru a ajuta topit bronz rezultat din deşeuri şi, S şov In apropiac sc află prima jcaa- pentru monumentele sale istorice, rile impunătoare... Braşovul îi mt:un- nitul şi panglica alini a şoselei se
lor. ...Au confecţionai o matriţă, au
şi nu poale răzbi singur, toţi îi sar la promovarea nonJui. I-ain vizitat v Iii romînească din fără — azi mu- mic centru industrial fi meşteşugă­ pină pe turişti cu noile cartiere înăl­ dea.pănă. printre brazi, sli ă.bă'ind pa­
in ajutor. Dar şi cînd se face o pro­ deunăzi Ia locul lor de muncă. Imind cont de procesul de turnare \ zeu. biblioteca regională si Biserica resc. ţate in jurul uzinelor Tractorul, Stea­ jişti de lumină şi flori. In. depărtare
punere biihă, nici unul nu rămine — Ce-aveţi de lucru ? — a întrebat — studiat în prealabil, — au dat > Neagră, care, dc curind. a împlinit In atelierele şi fabricatele dc tot gul roşu, Hidromecanica. Partizanul se mai văd. abia srhilatr. hniiJ.c
nepăsător... Cu cîliva ani în urmă comunistul Vasiie Senine. viaţă celor stabilite de comun acord. / 4SS dc ani Construcţie. Tn: vechiul felul ce itnpînzcau periferiile orăşe­ voşu ele. Siluetele sveltc ale schelelor geometriei arhitectonica a fi raţa nur­
După turnare au mers la strungărie... lului, mii dc muncitori lucrau timp vestesc prezenţa unor xioi şantiere de
Ion Bonta 6-a înscris în clasa a VII l-a — „Chestia" cu lagărele... v stil gotic, este împodobită cu inte­ locuinţe. Clădirile acestea. unele liii. Înaltele sale coşuri n. iucle dis­
a Scolii medii serale. In anul urmă- — încercai', băieţi. încercaţi, căci A doua zi, primele lagăre au fost resante motive ornamentale, cu sta­ dc 10—N orc fie zi în condiţii deo­ dato în fulosinfă. altele abia în con­ par în :a.rc.
sebit dc grele pentru un salar dc mi­
lor şi restul i au urinat exemplul. calculele vi-s bune. Nu vă luai» supuse experimentării. Calificativul tui s> sculpturi în piatră si u» lemn. zerie. Imaginea jalnicelor ateliere ale strucţie, vin să întregească fi să TRAÎAN CATINCOSCU,
unanim : „excelent". Interiorul ei ir fost refăcut în stil corespondentul Agerpres
Acum. el se află la sliişilul Glasei a după aceia care spun că nu iese ni­ PETRE JURCON! baroc. Vizitatorii observă aici obicc- fabricilor, do odinioară a dispărut. schimbe, faţa vechiului burg ardele­ pentru regiunea Braşov
Xi-a, iar ceilalţi trei la sfârşitul cla­ mic..: IaGâ stau şi eu.;, corespondent
fwVWWWuX «\aaaAaaaAaaaa