Page 35 - 1963-07
P. 35
Nr. 2635 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag 3
Din experienţa unui colectiv
minier fruntaş
)(VOOO OOOOOOOO ( nea. ea este deţinătoarea drajrclului de exploatare fruntaşă in întrecerea g g Exploatarea noastră a fost înzes naturale şi unele caracteristici con frontal de aproape 2 ani 'de zile. aproape 10 in l. mai mare decît în întrecere
BOOOfOCOOOOOOOW
Qâooorton aopooooooopooooo»ooooooo Ridicarea calificării profesionale Qtt brigada noastră M I \ E R î
PenUrn rezultatele obţinute în in trecerea sJcialislă pe anul 1969, Ex- 8
'ploolarea minieră Aninoasa a foit distinsa de fcătre C.C.S cu ,.Drapelulţ
a
o roju de exploatare fruntaşă pe ramura extractivă carboniferă. De aseme-$ în pas cu progresul tehnic Conduc munca intr-un abataj ob(inem o viteză de avansare cu evidesiţiati
La început nu mi a [ost ttfor. In
aveam planificat.
socialistă pe bazinul carbonifer al Văii Jiului.
îndeplinirea fi 'depăşirea ritmică
primul rind pentru că nu mai lu
exploatări
Rezultatele obţinute de
colectivul acestei
diţonate de situaţia de zăcămint n
fruntafă în înde- g
a sarcinilor ele plan a foit posi
8
plinirea fi depăşirea tuturor indicilor planului de producţie se dalorcsc in
moderne ceea ce a permis creşterea
unde condiţiile do lucru diferă fa(ă
mod \deosebit preocupării pentru creşterea continuă a productivităţii muncii. |
cii cadrelor didactice de la şcoala
continuă a productivităţi muncii.
dc cele dinlr-un abataj cameră, iar
ducerea sectorului fi maiştrii <!e
| factor hotăritor in sporirea producţiei fi reducerea preţului de cost al căr- o trată an de cn cu maşini şi utilaje stratului de cărbune. Rezultatele mun crasem in abataj cu front lung. bilă in primul rind pentru că con
noastră nu s-au lăsat aşteptate. Mulţi
înzestrarea tehnică a pus tn fata
jj buneluii in pagina de faţă slut infăţţifate unele aspecte ale activităţii des- 8 colectivului nostru cu o deoseb.ti dintre absolvenţi printre care Schnei- în al doilea rind pentru că aici schimb fi de revir s-au interesat
*
5 ţăfurate in această 'direcţie. 8 ascuţime problema pregătirii unui der Francisc, Ungureanu Vasilc, Ma trebuia să organizez- munca unui îndeaproape pentru a ne asigura m______
număr din ce în ce mai mare de xim Dumitru şi alţii au devenii mi număr dc oameni cu mult mai condiţii optime de mancă. #*
oooooooooooooooc oooooooo •0006000 ooooooco oooooooo muncitori ca o înaltă calificare, ca neri pregătiţi care conduc cu price mare decît intr-un abataj cameră. Lh organizarea muncii în aba
taj om ţinut cont de gradul de
In afară de aceasta, n-am prea
pabili să slăpincască cu pricepere pere brigăzi de mineri, care obţn avut încredere pentru că înaintea pregătire a fiecărui om fi am re
maşinile şi utilajele moderne ai care rezultate frumoase in muncă.
Folosirea ielm^cii noi — au fost dotate toate locurile de mun îmbogăţirea cunoştinţelor profe mea au încercat ţi alţi şefi de bri echipe, in afn fel ca toţi să aibă tt/
partizat (arfele in mod just pe
gadă să conducă acest abataj fi
eale principală de creştere că şi diferite puncte de lucru din sionale însă nu sc termină o dată n-an putut să obţină rezultatele sa posibilitatea să-şi îndeplinească j# ■
subteran si de la suprafaţă. Este
cu absolvirea şcolii dc calificare.
ştiut că de calificarea muncitorilor, Pe lingă fiecare sector din exploa tisfăcătoare. munca încredinţată. In acela fi timp,
In primele luni nici rezultatele
am avut în vedere întreţinerea uti
a productivităţii de gradul de cunoştinţe tehnice şi tarea noastră au fosl organizate noastre nu ve-ait prea bucurat, însă lajului special, a transportoarelor, .ie >
profesionale depind folosirea com
pletă a capacităţi utilajelor $i ma cursuri de ridicare a calificării pro nu nc-arn dat totuşi bătuţi, con a celor 12 perforatoare şi ciocane
Prin eforturile depuse de întregul Sarcina creşterii productivităţii fesionale pe diferite spccialilăţ; vinşi că prin sistemul tic exploa de abataj ca ele să funcţioneze fără
colectiv, mina .noastră a realizat în muncii In viilor ridică in faţa noas şinilor din dotare, si, bineînţeles, ob- maiştri mineri, mineri, ajutori mi tai c a abatajelor frontale sc ob întrerupere.
ţnerca unei producţi dc cărbune
ajţi şesejialului un ritm mediu anual tră numeroase probleme. Colectivul neri. lăcătuşi de mină. electricieni şi ţine o productivitate cu mult mii O condiţie esenţială pentru în
de «jreşleîe a productivităţi muncii dc exploatării este frăminlat de concen din ce în cc mai sporite. Ţinind cont alte meserii La organizarea acestor mare fi în acelaşi timp producţia deplinirea fi depăşirea ritmică a
69 kg. pe post. depăşind cu 25.4 la trarea producţiei Snlr-un singur ori rle aceasta, conducerea exploatării cursuri s-a linut cont ca cei care le dc cărbune va spori la tlublu sau sarcinilor de plan a fost fi aceea AUREL CRISTEA
sută planul de creştere a producte zont. Prin rezolvarea acestor proble şi conducerile sectoarelor şi-au pro frecventează să aibă posibilitate ca chiar mai mult. De aceea, am ce a respectul ii cu strictele n norme
pus ca un obiectiv important in
vilălii muncii Pc seama creşterii pro me sc va reduce uo mare număr indiferent tn ce schimb este să poa rut continuu ajutorul conducerii lor de tehnica securităţii muncii.
...
ductivităţii s-a realizai in această pe dc posturi. De asemenea, prin extin munca lor atragerea unui număr cit lă să audieze lecţiile si să asiste la sectorului si ut corpului lehnico-m- 7 oale cele relatate mai sus nc-au r
rioadă pn spor de producţie de peste derea metodei dc exploatare cu aba- mai mare de muncitori — în special diferite demonstraţi practice. Cele ginerrse Rezultatele nu s-au lăsat permis să obţinem o productivitate ‘tx
250.000 tone de cărbuae. Jaje frontale sc creează posibilităţi pen tineri — spre şcoala dc calificare şi 26 de cursuri care funcţionează in aşteptate. Am ajuns in scurt timp mereu creseîndă şi pe această bază
alte cursuri organizate pc lingă sec
In primul semestru al acestui an. tru folosirea mecanizării complexe si toare şi diferite secţii, menite să prezent în exploatarea noastră sînt să abţinem o productivitate de pes să extragem în acest an peste pre
de asemenea, planul «reşterii produc reducerea consumului dc malerial contribuie la completarea cunoştin frecventate dn 762 rle cursanţi. Rc- te '» tone cărbune pe post. iar dc vederile sare inilor de plan moi bine
tivităţii muncii a fost îndeplinit şi lemnos. Prin măsurile pe care le vom ţelor profesionale ale muncitorilor cent şi-a încheiat activitatea un Iu începutul acestui an să aplicăm de t tiOO tnur dc cărbune
depăşit lună de lună. In ultimul tri- lua în vederea unei mai bune orga calificaţi în diferite meserii. cure special organizat penlru maiş.rii cn succes iniţiativa: ..două ţijîi de IOAN DAV1D
mestru. productivitatea medie pc ex nizări a procesului dc prodnclic la Prin şcoala rle calificare care func mineri şi tehnicieni rare a cuprins rnrbmic ftc zi"' ceea ce nc-a per şef do brigadă in sectorul I
ploatare a fost de 1.309 tone pe post -galeria rpre pulul sud unde sc per ţionează Iu exploatarea noastră încă 12 teme de specialitate cum sint : mis să depăşim randamentul fi să al minei Aninoasa
— cu 29 kg pe post mai mare decît forează cu o maşină modernă de din anul 1950 au fost calificaţi în ..Productivitatea muncii tn imluslrni
cea planificată. Colectivul minei a mare productivitate, urmărim să ob meseriile de mineri şi ajutori mineri minieră*', „Despre sistemul de nor
reuşit astfel să exlragă peste pion ţinem viteze de 100 m.l. lunar, ga aproape 4 000 de muncitori, şi un mare a muncii", , Preţul dc cost în SptrSjin ««sacrei şi o|iei*a^iv
In prima jumătate a anului 8750 tone lerie complet amenajată, iar la pu important număr de mecanici (Ic pu exploatările carbonifere", ..Rolul
cărbune din ceîc 15000 tone cît re ful sud, prin folosirea cofrajclor me ţuri dc extracţie, lăcătuşi, electricieni maistrului in producţie" şi altele
prezintă angajamentul anual. talice mobile, să ajungem la o viteză de mină şi alte meserii înrudite ai Acest curs a fost frecvenlat dc brigăzilor de minea*i
Acesle rezultate au fost determi de adînoire de 50 ml. lunar. mineritul. In prezent, in şcoala noas loţ maiştrii mineri şi tehnicieni din Colectivul secloruliii I, în care îmi şi bineînţeles pentru sporirea produc t Mm
nate Îndeosebi dc ridicarea nivelului Rezolvarea acestor sarcini şi a al tră funcţionează 6 clase care sînt exploatarea noastră. Se mai folosesc desfăşor activitatea ca prim-maislru tivităţi muncii. Avantajul folosirii IOAN DAVID
de mecanizare în abataje precum şi tora menite să asigure în continuare urmate de 160 de cursanţ care se şi alte forme (le complelarea ru- miner, a reuşit să extragă iu scest acestor cro|cre constă în faptul că
de măsurile luate pentru îmbunătă creşterea productivităţi muncii cere nostmlelor profesionale. Un număr an peste sarcina de plan 8.000 di; alunei cîml se puşca, cărbunele curge
ţirea transportului în subteran şi la o preocupare susţinută pentru îmbu vor califica în diferite meserii pen însemnat de ingineri cu o bogată tone dc cărbune şi să obţină un r n- direct pe cralcr şi din canlî-
suprafaţă, plasarea mal judicioasă a nătăţirea procesului de producţie, tru industria noastră minieră. experienlă tn muncă fac periodic damenl de 2,502 tone cărbune pc Ic’itea de cărbune puseul este lianspor-
posturilor în abataje şi la lucrările pentru crearea dc condiţii penlru ca Pe lingă faptul că elevilor scolii expuneri pc diferite teme din dome post. Acest lucru a fost posibil da lală fără inlcrvnnţa minerului. Sesi
1
de pregătiri, ridicarea sistematică a toate brigăzile să poată munci cu Ic sînt create condiţii dc învăţătură niul mineritului specific exploatării torită toplului că loulc brigăzile (lin za* de laplul că treburile nu merg IW* |0*
TJ
calificării muncitorilor şi personalu randamente mari. In prezent mai prin punerea la dispoziţie în mod noastre. Iar bibliolrra cabinetului sector au reuşit zi de zi şi lună de cum trebuie la aceste locuri de
lui mcdiu-telinic. avem un număr dc brigăzi care nu-şî iună să-şi lnd' ">:.Msră ritmic sar muncă am ho tării să mă ocup mai
,,,
realizează sarcinile de plan. Lichida grotuit a manualelor şi rechizitelor tehnic înzeslrală cu cărţi şi ma
Un faclor. Important, care a con cinile de plan şi să obţină randa îndeaproape de ele. Ajuns la unul • . ,1
tribuit la obţinerea rezultatelor men rea rămincrii în urmă a acestor bri şcolare, cursanţi claselor de mineri nuale de specialitate stă ta dispozi mente din ce tn cc mai mari. din abataje om constatat că unii oa
ţionate în creşterea productivităţii găzi, ridicarea lor la nivelul celor şt ajutori mineri, beneficiază lunar ţia fiecărui muncilor. Răspund de buna desfăşurare a ac meni manifestă neîncredere In noile
muncii l-a constituit preocuparea fruntaşe constituie o importantă re de o bursă de 150 lei Menţonez că Calificarea şî ridicarea calificării tivităţii tuturor brigăzilor din sector utilaje susţnind că ar fi mai greu iiţ
sporită pentru utilizarea cît mal de zervă de creşterea productivităţii programa şcolii prevede C orc de muncilorilor va şta şi în viitor in intr-un schimb. înainte dc intrarea de manipulat şi n-ar aduce îmbună
plină a maşinilor de încărcat, cio mujicii. alenţa noastră convinşi fiind că nu în mină asist la pontaj şi controlez tăţiri in procesul de produeţe. Am
canelor de abataj, transportoarelor, Folosirea tehnicii noi şi a meto nirsurf pe săplăinină fără scoatereo cum se face amplasarea personalu stat dc vorbă cu mai muţi oomeni • ţfek jj
locomotivelor electrice şl a altor uti delor moderne dc exploatare, orga din producţie mai în felul acesla vom putea apli lui la locurile de muncă. Verific foile din brigadă, nm asistat la montarea
laje. In exploatarea noastră nu exis nizarea mai burnă a procesului dc In privinţa nivelului de predare a ca în procesul de produeţe metode de acord alo şefilor de brigadă pen emleruini şi după puşcarea cărbune 16
tă utilaje de înajtă productivitate producţie, ridicarea nivelului dc ca lecţiilor s-a căutat ca temele să fie noi de muncă care să ducă şi în tru a-mi da seama dacă brigada res lui la încărcare şi le-am demonstrai |V'~; ~I t'ni-l ’
care să nu fie folosite. Folosirea mai lificare deschid larqi posibilităţi de expuse pe înţelesul elevilor şi în viitor la sporirea continuă a produc pectivă este încadrată cu oameni su practic că folosind ora Icrele blindate
deplină a mecanismelor şi allte măsuri creştere a productivităţii muncii. tivităţi muncii. ficienţi peiJru n putea să-şi îndepli productivitatea muncii creşte cu NICOARA TRAI AN
ne-a permis să sporim simţitor vi Sîntem holărili să folosim din plin acelaşi timp Insolite de material di nească planul dc produclic. Apoi. 30—35 la sulă fată de folosirea ve
teza de avansare în galerii şl aba acesle posibilităţi. dactic, iar la locul de muncă în sub după intrarea in mină îmi încep corir chilor tronsportoare şl în acelaşi
taje. In primul trimestru al anului, DAN COCOTA teran s-au făcut demonstraţi prac IOAN ROMAN ţolul sectorului ţnînd cont de sesi timp Ic creşte şi cîşliqul. Oamenii
vileza de avansare în abatajele ca tice explicîndu-se unele fenomene Ichnrcia», instructor zările pe care maişlri mineri mi au început *â muncească cu maî
meră a crescut la 87,4 m.l. pe lună inginer şei al minei al şcolii de calificare le-au lăout cu ocazia raportului: îmi multă tragere de inimă iar producti
fată de 63 m.l. pe lună planificat, îndrept alenţa şi controlez locurile vitatea muncii a crescut simţtor.
ceea ce ne-a permis 6â obţinem un de muncă cele mai dificile unde cred In munco mea dc prîm-maistru mi
spor de producţie la aceste abataje că este necesar ajutorul meu. In aba ner am căutat să fiu prezent acolo
de 13.560 tone de cărbune. lafă cum a crescuf productivitatea taj verific dacă se respectă indica unde era mai greu ca brigăzile din
Obţinerea unei productivităţi spo muncii la E. M. Aninoasa Intre anii ţiile maistrului dc revir, iar în cazul abatajul unde se hotărăşte soarta
rite pune în faţa corpului tchnico-in- 1959 fi 1963 că sc ivesc probleme complicate iau produeţei să simtă în permanentă • ^
ginereso sarcina de a se preocupa In măsuri de remediere pe loc. Aşa a aju»torul şi îndrumarea dc care aveau
permanentă, neobosit de introducerea (ost de exemplu tu abatajul unde lu nevoie. Acelaşi lucru îl fac şl cei-
tehnicii noi, de extinderea rnelode- crează Berei Dionisic. Deşi brigada lalţ maişlri mineri din sectorul no-
lo moderne de exploatar-e. îndrumată eslc deslul de bună, oamenii sini ca slru. In felul acesta toate brigăzile
îndeaproape de comitetul dc partid, pabili Şi cu experienţă, lotuşi, din au reuşit să-şi îndeplinească zilnic
conducerea tehnico-administrativă a cauza condiţiilor dc zăcămint abata sarcinile de plan şi să obţină randa
minei este frămlnlală dc introduce jul a intrai fn presiune, temperatura mente din ce în ce mai mari.
rea unor utilaje noi, mai productive, a crescut, aeraţi! a devenit noco- IOAN COSMA
care pot fi folosite cu rezultate ma rcspunzălor. Toate acestea au fost prim-maislru miner sectorul I mina VASILE UNGUREAN
xime In condiţiile de zueămînt şi de completate şi de o surpare în şuilor. Aninoasa
exploatare ale minei, de perfecţio Planul brigăzii era periclitat. M-am
narea utilajelor existenle, de crearea deplasat la faţa locului, am ajutat
condiţiilor penlru folosirea completă ventilatorul, supraveghind îndeaproa Avem largi posibilităţi
la ridicarea surpării, le-am schimbat
a utilajelor, de extinderea folosirii
mclodcJor moderne de exploatare. pe CTim sc face armarea abatajului.
I.a lucrările de înaintare în gale Am controlat conductele dc aer şi
rii sc experimentează fn prezent un căile de acces şi după cc m-am con • In abatajul cu front lung pe care -I comfuc, lucrează oameni destoinici,
vins că lucrurile sînt puse la punct
nou lip de maşină de perforat care Munca csle organizată in ciclu con liniau. Toţi oamenii din brigadă îşi
am părăsit abatajul. Brigada a reuşit
uşurează mult efortul fizic al mine cunosc bine atribuţiile, folosesc din plin timpul de muncă, iar utilajele
să-şi îndcp!ineas(ă planul şi să dea
rilor; la puţurile 6 şl 7 se folosesc cu care siidem dotaţi funcţionează ireproşabil. Aceasta nc-a permis ca
şi în plus cîteva zeci de tone rle alît in anul Ircrut cît şi în acest an să lucrăm cu un randament mediu
pe soară largă grelfercle,- la putui
cărbune în acea zi. mai mare rfecit cel planilicat cu apr onpc o tonă dc cărbune pc post.
sud s-a Introdus folosirea cofrajului Randamentele obţinute, nu conslitu ic insă o limită. Dacă sectorul dc
In abatajul 9—12 şi 1! s-au Intro
mobil, fn U'ltimul timp. s-a trecut şi dus transportoare blindate scurte, ou transport ne asigură abatajul ai va qoncto goale, posibilităţlc noaslre
fa experimentarea unui abataj cu de sporire a productivităţi muncii vor creşte şi mai mult.
scopul de a se reduce munca ma SCHNEIDER FRANCISC
front lung pe înclinare în straiele sub nuală a minerilor şi în acelaşi timp jef dc brigadă sectorul III
ţiri ale minei; pentru creşterea vitezelor de avansare mina Aninoasa
• Deşi in abatajul în care luc rez condiţiile naturale nu nc sînl ]
1
locmai prielnice (presiune, tempera tură ridicată ele.), totuşi, datorită
sprijinului primii din partea corpu lui Ichnico-iiigineresc prin îndru-
Prin mobilizarea întregului colectiv mări practice şi aprovizionarea lorii Iui dc muncă, am reuşit în acest an '
sâ ne îndeplinim şi să ne depăşim
lună dc lună sarcinile dc produc-
|ic. Luna trecută, dc exemplu, am extras pcsle plan mai bine de 300
Ca şl fn «elelalte exploatări carbo muncitor, inginer şi tehnician in par Problemele creşterii productivităţii iar la frontole a metodei „două lişii cimpuri do cărbune pc schimb în tone de cărbune şi am economisit im porlanle cantităţi dc malerial lemnos,
nifere din Valea Jiului, producţia te Iată de ce, în activitatea noastră muncii au fost pe larg dezbătute In in 24 ore“ precum şi a experimen fiecare aripă. In felul acesta, ea a Peste puţn timp, situaţa în abata jul nostru sc va îmbunătăţi şi, odală
minei noastre a crescut de la un an am pus şi punem un accent deose cercurile dc economic concretă, în tării unor u‘. laje noi. cum sînt crate ajuns ia realizări din cele mai bune. cu aceasta, vom pulea să sporim şi mai mult productivitatea muncii,
la altul. bit pe antrenarea tuturor factorilor, cercurile speciale penlru mineri pre rele blindate s urle. Comuniştii s-au Creşterea productivităţi muncii intrucit timpul alertat lucrărilor dc întreţinere a abatajului se va reduce '
Comitelui de partid al mineî se pe mobilizarea întregului colectiv la cum şi In alte cercuri şi oursurî ale situat în fruntea acţiunilor pentru depinde fn mare măsură de felul în şl ne vom putea ocupa mai mult de extragerea producţiei dc cărbune./
străduieşte să mobilizeze înLreguJ coînfăptuirea acestui important obiectiv. învălăminlului de partid. Despre im înfăptuirea acestor sarcini. Brigada care eslc folosit fondul de timp. In VASILE DEDIU j
lectiv de muncitori, Ingineri şi teh Organizaţiile de bază, comitetele portanta creşterii productivităţii condusă dc comunistul Aurel Crislea această privinţă, la mina noastră au miner, sectorul IV Aninoasa f
nicieni minări la folosurea cit mai de de secţii sindicale, organizaţiile muncii şi despre căile do 6porire a a extras de la Începutul anului mai exislat înlr-o perioadă uncie neajun
plină a rezervelor de creştere a pro U.T.M., conducerile tehnico-admi- randamente-ior în fiecare sector 6-a bine de 2 000 tone cărbune peste suri. Unii nu Inlelegcau cil dc mult • Brigada Iui Feiuş losil în ca rc muncesc ca şef do schimb, lu
ductivităţii muncii, oale principală dc nistrative ole exploatării şi sectoare vorbit pe Jarg in conferinţele expuse plan, dcmomlrind aslfol in modul dăunează organizării procesului (Ic crează la betouarea unui garaj la orizontul 9. Deşi aprovizionarea cil
sporire a produeţei. lor au fost îndrumale să dezbată pc în fata muncitorilor, In lecţiile ţnulc cel mai convingător avantajele folo producţie indisciplina, absentele de vagonclc goale, cînd lucrăm la lărgire, se face mai slab, totuşi, rriuşim
Dezbaterea cifrelor de plan pe larg cu minerii problemele legate de Ia cursurile de ridicare a calilicării, sirii transportoarelor blindate. De la Jucru. împotriva acestor 6-tărj de sâ nc indcplinim şi sâ depăşim sarcinile de plan. In luna mai am exe
anul în curs a prilejuit o profundă obţinerea unor randamente cit mai în expunerile făcute la staţiile de asemenea, brigada condusă dc comu lucruri, comitetul de partid şi organi cutat 16 m. belonări pcsle plan şi 12 m. Ia lărgiri.
anali2ă a posibilităţilor de sporire a inari. radiolicare de către cadrele tehnieo- nistul loan David. a trecut prima la zaţiile de bază au folosit cu succes Noi am putea sâ obţinem rczul talc şl mai bur.c Ia sporirea pro
1
productivităţii muncii, de îmbunătă Sarcini-le izvorile din pionul dc mginercşti şi de către şefn de brigăzi aplicarea iniţiativei „două fişii fn 24 „televizorul *, panourile cu caricaturi, ductivităţii muncii dacă am primi in Ioc tfe 15 vagonele goalt intr-un
ţire a calităţii şi reducere a preţului măsuri al comitetului regional de care au obţnut cele mai bune reali ore", reuşind să exlragă peste plan judecata tovărăşească, şi alte mijloa schimb, 30—40 dc vagonele cile putem încărca cu transportorul cu
de cost al cărbunelui. Sub îndruma partid privind creşterea productivi zări De asemenea agitatorii, gazetele 1n primn) semestru 1 800 tone cărbune. ce şi forme dc înflucjitare. Prin bandă. Consider că în viitor problema aprovizionării locului nostru de
rea comiletului de partid, organiza tăţii muncii ia exploatările miniere dc perete, panourile şi lozincile sini Organizaţilc dc bază acordă o crearea unui puicrnic curent dc masă muncă cu vagonele, va II rezolvată şi vom pulea şi noi să contri
ţiile de bază de la mină desfăşoară din Valea Jiului au fost temeinic larg folosite în acest scop. alenţe tot mai mure repartizării juste iinpolriva indisciplinei s-a reuşit ca buim în Şl mai mare măsură la pregătirea şi deschiderea dc noi locuri
o activitate susţnu.lă pentru aplica dezbăliile cu birourile organizaţilor de Rezultatele obţnute pe exploatare a comuniştilor, oa ei să-şi desfăşoare numărul absentelor nemotivate de la dc muncă pentru brigăzile care lucrează în cărbune.
rea în viată a planurilor de măsuri bază şi conducerile tehnico-admi- arată că lupta penlru creşterea pro activitatea acolo unde se cere mai lucru să scadă cu 75 la sută fală de GHEORGHE LUPU
tehnico-organizaloricc concentrîndu-şi mslralive. Ca urmare. In adunările ductivităţi muncii a devenit o pro muţii prezcnla lor. Desfăşurindu-şi anul trecut, ajungîndu-se să avem imlner şef de schimb, seci. investiţi
eforturile îndeosebi spre rezolvarea generale ale organizaţiilor de bază blemă a întregului colectiv. activitatea acolo unde se hotărăşte cazuri de sectoare care în unele luni
problemelor esenţole de care depin problemele privind sporirea produc In toate sectoarele, creşterea soarta producţiei, comuniştii muncesc n-an înregistrat nici o absentă ne • De ourind, brigada noastră a Sosi dnlalâ cu perforatoare cu o
de creşterea productivităţi muncii tivităţii muncii sînt dezbătute 6ub productivităţi muncii este un rezul cu abnegaţie pentru îndeplinirea motivată. mare turaţie şl prevăzute în viriul burghiului cu cap dc oţel special Vi-
oj i Introducerea tehnicii noi, orga cele mai diferite forme. In organiza- tat a] creşterii compelcntei cu care sarcinilor de plan, însufleţind pc cei Rczultatede obţnute pînă în prezent dia. Aceasta ne-a permis să reduc eru cu aproape dc două ori timpul
nizarea mai superioară a muncii, ri Ii.a (le bază din sectorul II s-au ana organizaţiile dc partid conduc acti din jur prin exemplul lor. Comuniştii sint frumoase. însufleţiţi de aceste dc perlorarc a găurilor penlru puş care şi în acelaşi timp să putem să
dicarea nivelului dc calificare a lizat in ultimoJe luni problemele le vitatea economică. «1 orientării lor din brigada condusă de tovarăşul rezultate şi bazîndu-ne pe experienţa exploatăm cTouă fişii de cărbune din fiecare schimb, l
muncitorilor, inginerilor şi tehni gate de creşterea randamentelor şi juste spre rezolvarea celor mai im Ştefan Biro, de exemplu, munceau muncit de pînă acum, organizaţiile de In urma acestei munci, randaiu entul la noi în abataj a crescut cu
cienilor, generalizarea experienţei scoalerca brigăzilor de sub plan; in portante probleme. într-un abataj cu condiţi grele. Mili- partid. Întregul coJectiv al minei aproape o jumătate de tonă dc căr bune pe post. Consider că dacă acor-
înaintate în producţie. sectorul 111 — îndeplinirea planului Analizind pe larg. in una din lînd pentru organizarea mai bună a noaslre vor lupla cu însufleţire pen dăm o mai mare atenţie organizării muncii, dacă vom primi material şi i
Din propria sa experienţă, organi de măsuri tehnico-organizaloricc adunările generale principaleleaspec muncii, pentru efectuarea schimbului tru obţinerea unei produclivităţ cit vagonele goale .suficiente, şl dacă artificierul vine ia timp penlru puş-
zaţia noastră dc partid s a convins că adoptat ai ocazia dezbaterii cifrelor te ale luptei penlru creşterea produc la Jocul de produeţe, penlru buna mai înalte — chezăşie a ridicării nive care, vom reuşi ea productivitatea muncii sâ crească şi mai mult.
lupta pentru creşterea productivităţii de )>lan; In sectorul 1 — problemele tivităţii muncii organizaţia de bază lului de Irai al Întregului popor. SAVU AUGUSTIN
munci. este încununată de succes întăririi disciplinei munedi ,• Vn sec din seatorul I a luat măsuri pentru îngrijiri 5Î folosire a utilajelor, şef de schimb Intr-o brigadă
atunci cinci In această luptă este an torul V — unele probleme legate de extinderea metodei de extragere a eomunîştii. agitatorii din brigadă au IOAN liARNA dtp sectorul III
gajată nu numai conducerea minei, folosirea mai 'deplină a utilajelor două (impun ide cărbune pe «oţjjzib munolt etf perseverentă penin» iatro- secretarul Comitetului de
nu numai comuniştii ol şi fiecare Ş.A.m.d din fiecarft etipă-fo abatajefladoâniefrfi ducerea, metodet-tte extragere-a două parild al minei
