Page 36 - 1963-07
P. 36
Pag. 4
DRUMUL SOClAlfSMtfUn Nr. 2655
mi «i.j
mm
A 42-a aniversare a Revolufiei Mongole
ULTIfULt STlQI ★ mTlMCLt ŞT101 * ULTHItU ŞTlOl * UlTlMLU ŞTIRI * ULÎIMtit ŞTIRI * Ufllfttli gjb
Şedinţa solemnă de la Ulan-Bator
ULAN-BATOR 10 (Agerpred). sacrată celei de-a 42-a aniversări a al P.P.R.M., preşedintele Consiliului
La Ulan-Bator a avut loc la 10 Iu Revoluţiei Mongole. de Miniştri a) R.P. Mongole.
lie o şedinţă solemnă a reprezentan Ln prezidiu au luat loc conducă Ţ. Punţagnorov, vicepreşedinte al
Consiliului de Minişlri al R.P. Mon
ţilor oamenilor muncii şi opiniei pu tori de partid şl de stat. In frunte cu
gole, a prezentat un raport despre
blice din capii ala R.P. Mongole, «MaJ. Ţedenbal, prlm-secretar al GG înfăptuirile poporului mongol
Relegata. de fmrfâd Vizita delegafiei militare
şl guveriiameaitalăa l i . U n g a r e romîne în U. R. S. S. O nouă etapă în dezvoltarea
a sosii la Moscova agriculturii mongole
MOSCOVA 10 (Agerpres) TASS meroşi reprezentanţi al oamenilor MOSCOVA 10 (Agerpres). Uniunii Sovietice A. A. Greciko, prtm- La II Mie 1963 poporul mongol nrută o recoltă de cereale de peste cinci ani pentru agricultura republi
traixsmile; munoii, Delegaţia militară a Republicii loctîitor al ministrului Apărării al sărbătoreşte 42 de ani de Ia înfăp 20 milioane puduri, ou 13 milioane cii sute de agronomi, mecanizatori,
La 10 Iulie a sosii la Moscova dc- N. S. Hmşciov şi Janotf Kadar au Populare Romîne, condusă de gene U R.S.S., mareşalul Uniunii Sovieti tuirea revoluţiei populare. puduri mai mare decît cea obţinută zootchnicieni si veterinari. In pre
legalia dc pariid şi guvernamcnlală rostit ouvinlări. ralul de armată Leontin Sălăjan, mi ce, S. S. Biriuzov, şefui Slatinlul Ma Anii care au trecut au constituit în 1961. zent la cele 4 tacultâti ale institu
f) K P. Ungare conduşii dc Janos Ka- In aceeaşi zi, Janos Kadar; condu nistrul Forţelor Aîmate ale RP. Ro- jor Generai al Forţelor Armate ale pentru poporul mongol ani de remar Dezvoltarea agriculturii mongole tului studiază peste 1.500 de stu
<lar. prim-secrctor al CC <il P.M SU., cătorul delegaţiei de partid şl gu roîne, care a efectuat o călătorie prin cabile succese pe drumui construi poale fi împărţită în trei etape: prima denţi — viitoare oadre de specia
preşedinlele Guvernului revoluţionar vernamentale a R.P. Ungari; şi mem Uniunea Sovietică, s-a înapoiat la U.R.S.S., generalului de armată Alexei rii 6ooiaJismuluî. Mongolia, oare a etapă cuprinde aproximativ perioada lişti în domeniul agriculturii.
munciloresc ţărănesc ungar, caic a brii delegaţiei au Zăcut vizite Iul Moscova, după ce a vizitat oraşele Epişev, şeful Direcţiei politice gene alea calea dezvoltării necapitallste şi dintre anii 1924—1940. dnd agricul Statul mongol acordă credite tot
lost invitată de C.C. al P.C.U.S. şi N. S. Hruşciov, şeful guvernului so Corlei, Kuibîşev, Sverdlovsk, Min6k, rale a Armatei Sovietice şl a Flotei a eăvlrşit un saJ1 de la orlnduirea tura era bazată pe munca eu braţele mai mari araţilor pentru dezvoltarea
cir Consiliul de Minişlri al U R S S. vietic. şi lui Leonid Brejnev, pre Riga şi Leningrad. Maritime Vtiflilare a U.R S S„ mare feudală la cea socia-lista, trecînd şi avea un caracter natural; a doua si consolidaTea uniunilor agricole. In
s? (ară o vizită rle prietenie in Uniu şedinlele Prezidiului Sovietului Su şali ai Uniunii Sovietice. peste stadiul capitalist, a devenit in etapă, intre anii 1940—1957, perioa 1963 creditele acordate uniunilor agri
nea Sovietică. prem al U.R S.S. La 10 iulie, Nioolae Guină, amba prezent un stat agrar —- industrial în dă In care fn agricultură au pătruns cole ale araţilor pentru procurarea
C.C. al P.C.US. şl Consiliul de Mi sadorul Republicii Populare Romîne In (impui reoepliel, oare a decurs
In gara Kiev, delcga|ia a fosl în- plină dezvoltare. Treptat, în republi treplal maşinile moderne şi metodele de utilaj agricol se ridică la 40 mi
niştri al U.R.S.S. au oferit in Ma.rele în U.R.S.S., a oferit o receplie în Inir-o alroosferâ de caddă prietenie, lioane (ugrici, de două ori mai mult
limpinată rle N S. Hruşciov şi dc că se pun bazele unei Industrii na agrotehnice, agricultura dezvoltîndu-
Pal.il al Kremlinului un pr'mz in cinstea delegaţiei militare a R.P. Ro- aru rostii toasturi A. A. Greciko, L decît ln anul precedent.
ţionale oare în prezent e6te reprezen wcjo ramură de sine stătătoare; Iar
al li conducători ai partidului comu cinstea delegaţiei de paitid şi gu- Săl&jan şi ambasadorul R.P. Romîne tată prin mari combinate industriale Sprijinul pe oore statul mongol 11
nist şi ai guvernului sovietic, de nu vernamenlale a R P. Ungare. 1 mine. clapa a treia, care conti-nuă şi azh acordă aqrioulturii, precum şl munca
La reoeptle eu luat parte mareşalul la Moscova, Nioolae Guină. ca. de pildă, oeJ de la Ulan-Bator. a început după nnul 1957 cînd în re
sau complexul Industrial de Ia Dar- publică s^a trecut la valorii icarca araţilor se răsfrânge în mod pozitiv
han, uzina de reparaţii auto de la unor mari suprafeţe de păratnlurt vir sl asupra creşterii nivelului de trai
Rezoluţiile Conferinţei de la Scarborough Ulan-Bator aflată în prezent în con gine, utile pentru cultura cereaJelor. a! populaţiei săteşti. Anul trecut, pen
strucţie. Pe baza sarcinilor trasate de Congre tru zilele-muncă, aratti membri al
LONDRA 10 (Agerpres) dein că procedăm tn conformitate cu Uniunea Sovietică a încheiat lansarea de rachete In afara ramurilor Industriale ti sul aJ XIIMea al Partidului Popular unriunilor agricole au primit 217 im-
In şcdinla din 10 iulie a Conferin politica preconizată în cadrul confe nere, ca energetica. Industria carbo Revoluţionar Mongol fn domeniul asi tioane tuqric». cu 46,8 milioane tu-
crrici mad mult decît în anul 1961.
ţei de la Scaiborough a Sindicalului rinţelor noaslre precedenle, în inte cosmice în regiunea centrală a Oceanului Pacific niferă. a petrolului, de prelucrare a gurării populaţiei cu necesarul de Numărul gospodăriilor ale <răror ve
muncitorilor din transporturi şi al resul membrilor sindicalului nostru, lemnului şi construcţiilor. în Mongo făină din producţie proprie. Plenara nituri au depăşit un milion de tu-
muncitorilor necaiiIicoli — unul din al tării noastre şi al tuturoT popoa MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS In reqiunea centrală a Oceanului Pa lia continuă să se dezvolte agricul a lil a a PP.RM, oare a avut loc
cele mai mari sindicate (Im Anglia, relor din lume. transmite: cific. tura şi îndeosebi noua sa ramură In anul 1959. a adoptat o hotărîre grioi a ajuns la 254.
pe baza căreia ln anii 1959 — 1961 au Pe Întinderile Mongoliei locul Iur
care numără I 300 000 de membri, eu Astăzi ne exprimăm în primul rînd In perioada Iunie iulie a.c. In Uniu Zborul rachetelor şl funcţionarea — cultura cerealelor. Transformarea fost valorificate 300 000 ha de pămtn- telor este ocupat tot mai mult de
fost adoptate cu o majoritate covîr- speranţa că oamenii de stat din dife nea Sovietică au losl lansate cu tuturor sistemelor lor s-au desfăşu socialistă a agriculturii Mongoliei a case confortabile de locuit, tar stepa,
şitoa.re de voluri rezoluţii care chea rite ţări vor găsi în cele din urmă succes variante perfecţionate de ra rat exact după programul stabilit. fost o sarcină deosebit de complexă luri virgine. care altădată era brăzdată de cara
mă la dezarmare nucleară unilaterală o soluţie c.*e ne va elibera de con- chele purtătoare de obiecte cosmice In legătură cu aceasta, agenţia in condiţiile acestei ţări unde Imensa Panalel ou aceste lucrări, o serie vane. Începe să cunoască toi mal
şi la lichidarea tuturor bazelor nu ditiile existente în momentul de fată. TASS a lost împuternicită să declare majoritate a populaţiei ducea înainte dc expediţii alcătuite din oameni de mult calea ferată şi şoseaua.
cleare şi a bazelor penlru submarine pentru ca oamenii de pe întregul ră fncepînd de la 11 lutie 1963 şl o viaţă nomadă. ştiinţă mongoli şi străini au cercetai In hrana mongolilor, alcătuită odi
tnarmale cn rachele „Polaris". glob să poată trăi in pace şi pros Procesul cea de-a doua regiune, situală fntre Pînă nu de mult. creşterea anima sl descoperii în ultimii ani mari su nioară din carne şl produse lactate,
Problema dezarmării nuclearo uni peritate" coordonatele menţionate în Comuni lelor era singura ramură o agricul prafeţe de teren care pot fi folosite creşle ln prezent cantitatea de pro
laterale a fost abordată in codrul Inlr-o altă rezolu(ie adoptată la lui Globke catul TASS din 12 mal 1063, este li turii Mongoliei, ln ultimul timp însă, tn cultura cerealelor. De pildă, In duse făinoase, legume şi fructe. Pro
Conferinţei de Niclioîas, secretar ge Conferinţă se spune că „prezenta in fn Mongolia se dezvoltă tot mai in bazinul rlulul Holhln-gol, oare ur ducţia de mei şi grlu — oullurl cu
neral adjunct al sindicalului, oare a Marca Untanie a unor baze destinate BERLIN 10 (Agerpres). beră penlru navigaţie şl zborul avi tens cultura cerealelor. Anul trecut, mează să devină una din cele mal noscute si folosite de mongoli Încă
subliniat că „tot mai multi oameni submarinelor înzestrate cu nachelc Şedinţa din dimineaţa zilei de 10 oanelor. | de pildă, ln republică a lost obtl- mari regiuni cerealiere aJe Mongo din secolul oi XIII-lea — a ajuna
de &lat recunosc că cursa înarmări „Polaris". prec-um si a altor baze nu Iulie a procesului împotriva orirmna- liei. oamenii de ştiinţă au depistat anul trecut la pesle 20 puduri pe
lor nucleare pune în primejdie în cleare nn contribuie ctluşi de puţin lului de război Globke a fost consa- 273800 ha de teren care se pretează cap de locuitor.
11
tregul viilor al omenirii . la întărirea apărării Angliei*', şi că. orală examinării rolului pe care l-a In sprijinul încheierii tratatului eu privire fa cultivarea cerealelor. P.P.R.M a
„Cerlnd cu insistentă ca Anglia să „tn interesul păcii în inlreaga lume avut acesta in elaborarea asa-numi- pus în fa(a oamenilor muncii mon Pe de altă parte creşterea produc
manifeste iniliativă în domeniul de şi al dezarmării, aceste baze trebuie telor legi de Ja Nurnberg, cunoscute la interzicerea ex perienţelor nucleare goli sarcina ca aceste suprafeţe de ţiei de cereale permite reducerea
zarmării. a spus el in continuare, orc- să fie lichidate". prin caracterul lor rasist. teren să fie valorificate chiar în treptată a importului de cereale.
WASHINGTON 10 (Agerpres). rizate în America Latină. Africa, tn cursul actualului plan cinoinal (1961 — P.P.R M. a trasat sarcina oa în scurt
Printre documentele de care dis Senalorul democrat din partea sta 1965). Mart suprafeţe dc teren arabil timp necesarul de produse alimen
pune tribunalul se a-f!ă o scrisoare tului Oregon. d-na Manrine Neuber Orientul Apropiat şi Mijlociu, la în au fost valorificate în atmacul Se- tare să fie satisfăcut din producţia
cetarea producţiei de materiale fisio
Duncan Sandys a plecat în Guyana Britanică adresată la 25 aprilie 19.38 de către ger, a cerut la 9 iulie Senatului S.U A. nabile pentru nevoile militare, la rea îenghii. Numai în acest an au fost proprie. Potrivit unul plan de pers
ministrul afacerilor interne al Rei- să sprijine propunerea de a se în dale aici agriculturii 1ncă 9 000 ha pectivă, eşailonat pe timp de 17 ani,
LONDRA 10 (Agerpres). — dys o va lace in Guyana Britanică, chulu i hi I Ier ist lui Hess, locţiitor al cheia un tratat de interzicere a ex lizarea unui acord privitor la redu de teren, suprafaţa arabilă a aima- suprafaţa aTabilă a R.P. Mongole ur
La 9 iulie, ministrul penlru rela corespondentul din Londra al agen lui Hiller. „Consilierul guvernamental perienţelor nucleare. cerea stocurilor de arme nucleare şt culul totalizînd în prezent 160.000 mează să ajungă la 1,5 milioane ha,
chiar la reducerea reciprocă a mij
ţiile cu Commonwealtlml şi ministrul ţiei Associated Press subliniază că superior, dr. Globke. scrie Frick, face Argumenlînd necesitatea încheierii loacelor de transportare a armei nu- ha. Aceasta a făcut ca suprafaţa ara adică de trei ori raa/i mare deoil In
penlru colonii a) Marii Britanii, Dun- ca a slirnil nemulţumiri In cercu parte fără îndoială din rtndul tune hralatului privitor Ia interzicerea ex bilă a RP. Mongole să ajungă Io prezent, ceea ce va os.iguna tradu-
ca-n Sandys, a părăsit Londra pleci iul rile laburiste şi sindicale. Aceste lionarilor celor mai activi si mai ca perienţelor nucleare, d-na Maurine ctleare. aproape 500 000 de ha. cerea in vtaţă a acestei earoinL
„Un aspect tehnic de însemnătate
pe calea aerului în Guyana Bril.ini- cercuri şi-au exprimat neliniştea că pabili ai ministerului". El a avut un Neuberger a subliniat că fiecare se excepţională, a spus senatoarea, este Parolei cu grija pentru creşterea In dezvoltarea agriculturii cale
că. Această călătorie aro loc după prezenta lui Sandys la Georgetown rol remarcabil în elaborarea unor legi rie de experienţe nucleare infectează faptul că astăzi cu ajutorul staţiilor suprafeţei arabile a ţării, P.P.R M. şl Mongolia primeşte un puternic spri
o perioadă cînd. după cum se ştie va duce la o nouă intensificare a rasiste. şi mai mult atmosfera, devine o po noastre de control instalate In adana guvernul R.P. Mongole se preocupă jin din partea ţărilor socialiste fră
in Guyana Britanică s-au produs arlivitălii elementelor subversive. In încheiere. Frick scrie despre ne vară si nai grea penlru economia a- Uniunii Sovietice sînlem în stare, de crearea unei baze tehnice mate ţeşti. Poporul mongol, sub conduce
numeroase incidente şi tulburări pro Robert Wills, unul din liderii Consi cesitatea avansării în funcţie a lui me.icană a cărei silualie esle şi aşa fără îndoială, să înregistrăm, să sta riale solide şi de pregătirea de cadre rea Partidului Popular Revoluţionar
vocate de clcmenlc albite în slujb;» liului sindicatelor engleze, care a Globke, „drept reeunoşlinlă pentru încordată. Uriaşele chelluieli mili- bilim şi să g$sim origina oricărei ex de specialişti necesare agriculturii. Mongol face în prezent un pas îna
colonialiştilor cu scopul declarat de servicii remarcabile". 1are. potrivit spuselor ei. frînează dez plozii nudeare, chiar şi a celei mai Farrcul de maşini agricole aJ R.P. inte pentru lărgirea bazei tehnice
a oblinc răsturnarea guvernului pro dus tratative tn vederea reglemen Preşedintele tribunalului a arătat voltarea economică, duc la o crcşlerc neînsemnate". Mongole numără în prezent 6.000 de naţionale a aooiialismulul îndeplinind
gresist condus de primul ministru tării grevei din Guyana Britanică, că profesorul de drept penal Cho- pi mai mare o datoriei publice a Sfa In încheiere. Maurine Neuberger a tractoare (calculate la 15 CP), 1800 cu succes planul dc dezvoltare a eco
Cheddi Jagan şi aminarca. cil mai a declarat la 9 iulie că „se opune roszowski. expert polonez, care a luai delor Unile. subliniat că realizarea acordului va combine de diferite tipuri $1 multe nomiei naţionale şl culturdl în cel
mult posibil, a acordării indepen vizitei lui Sandys Intrucit aceasta 011 vint 111 Ia 9 iulie, a confirmat au Respectarea condijiilor tratatului, a da omenirii avantaje potenţiale ne alte maşini şl mecanisme. de-al treilea ei nomad.
dentei. nu va lace decît să toarne gaz pes tenticitatea scrisorii adresate de r;pus senatoarea, va duce la stabili maiîntâlnite. far refuzul de a realiza Institutul agronomic de la Iflan- ŞERBAN 1L1E
rea încrederii reciproce. Încrederea
Referindn-se la vizita pe care San te foc". Frick şl a celorlalte documente. l reciprocă va duce la rîndul ei la noi un astfel de aoord echivalează cu Bator a pregătit într-o perioadă de Redactor Agerpres
promovarea „strategiei aiitoextermi-
j acorduri, la crearea zonelor denuolea- nării". CIFRE Şl FAPTE
Scurte ştiri ® Scurte ştiri & Scurte ştiri ® Scurte ştiri
•In prezent, 80% din numărul uniunilor agricole ale araţilor mon
goli obţin venituri ce trec de un milion de tugrlci. Cu fiecare an creşte
PRAGA. După turn anunlă agenţia DAKAR. La 9 Iulie s-a anunţat în JOHANNESBURG. D. W Ewer.
C.T.K, la Praga a avut loc sesiunea mod oficial la Dakar că in confor profesor de entomologie şi zooloqie Conferinţa muncitorilor fondul indivizibil al gospodăriilor. Anul trecut, de pildă, 12,4 la sută
Adunării Naţionale a R. S. Ceho mitate cu liolăririlc adoptate la la Universitatea Rhodes din oraşul din loialul veniturilor băneşti ale uniunilor agricole au fost trecute fn
slovace. La sesiune a fost aprobat ra Conferinţa şefilor de state şi gu sud african Port Elizabelh. a pără din ţările regiunii Mării Baltice fondul indivizibil.
portul cu privire la executarea bu verne africane de la Adcfis Abeba, sit ta 10 Iulie Republica Sud-Afrl- • Fabrica de încălţăminte din Ulan Bator produce pesle 3.000 pe
getului de stal pc anul I9G2. Au fost la I august va avea loc în acest rană pentru a se stabili In Republi ROSTOK fO (Agerpres). — tetului de uzină de la o întreprin rechi de încălţăminte in flecare 24 ore. 1,1 milioane metri t^ălurl, din
ratificate, de asemenea, o serie de oraş conferinţa miniştrilor afaceri ca Ghana. Expllcind molivele hotă- La 9 iulie. în cadrul Conferinţei dere din R D.G., a vorbit despre uria care aproape 30 tipuri de ţesături de lină, furnizează populaţiei mongole
proiecte de leijc şi acorduri interna lor externe al statelor semnatare ale rlrii sale, Ewer a arătat că fn R.S.A. muncitorilor din tarile regiunii Mă şele transformări înfăptuite de oa Fabrica de textile construită fn anii puterii populare fn capitala repu
ţionale. Cartei unităţii olricane. „un cercetător nu poate desfăşura rii Baltice, Norvegia şi Islanda au menii muncii fi regiunea Rostok, blicii.
• Numărul medicilor în Mongolia a crescul anul trecut cu 5,5 In
NEW YORK. La 9 iulie. Comitetul ACCRA. La 8 Iulie, la Universita o muncă ştiinţifică dacă nu sprijină continuat dezbaterile pe marginea care era o dată o regiune agricolă sută .aţă de anul 1061, al felcerilor — cu 25,2 Ia sută, al paturilor tn
specia) al O.N.U. penlril examinarea tea din Ghana s-a deschis seminarul politica de apartheid a guvernului raportului lui Uuno Soria (Finlanda). înapoiată, iar astăzi esle un centru spitale — cu 4,6 la sută. Numai in anul 1962 în republică au fost con
problemei aplicării declaraţiei cu Uniunii generale a studenţilor din Verwocrd". Delegatul danez Henri Serensen, ac industrial în nordul R.D.G. struite 16 spitale noi. In prezent, revine un medic Ia flecare 980 de oe-
Conducătorul delegaţiei islandeze,
tivist sindical la şantierul navil
privire la acordarea independenţei Africa occidentală, la care parti TOKIO Consiliul naţional de luptă v.Burmeyster Og Vain" a subliniat meni (de trei ort mai mult decit In Turda şl de aproape 10 ori mat
ţărilor şi popoarelor roloniale a li0- cipă studenţi din Ghana, Niqeria, Împotriva „tratatului de securitate” S. Ogmundson. şi-a consacrat cuvin- mult decit în Tailanda).
larea luptei sindicatelor din Islanda
tărit pregătirea unor rapoarte cu pri Sierra Leonc, Liberia, Sencqal, Gani necesitatea imperioasă a politicii co • In cei 42 dc ani ai puterii populare, populaţia R.P. Mongole a cres
vire la situaţia din coloniile portu bia. Coasta de Fildeş, precum şi ob japono-amerlcan a holărft organiza existenţei paşnice a ţărilor din re pentru drepturile oamenilor muncii, cut tfe două ori şi se ridică fn prezent la 1.017.000 dc oameni. Morta
pentru libertăţile sindicale, împotri
gheze din AfrUa şi din Alrica dc servatori din partea Uniunii interna rea unei larql acţiuni de luptă Irapo giunea Mării Baltice. Vorbitorul s-a va primejdiei războiului. litatea s-a redus de 2,5 ori faţă de anul 1940.
sud-vest pentru a te prezenta Con ţionale a studenţilor. Iriva sosirii submarinelor atomice pronunţat penlru lărgirea schimbului Tinărul activist din RFC., Hans • In ultimii doi ani. in RP. Mongolă au fost construite case pentru
siliului de Securitate al O.N.U. care americane in porturile Japoneze. O de deleqaţii între Danemarca şi ţările Schroder, a subliniat urgenţa pe oare locuit cu o suprafaţă totală de 190.000 m.p. Anul acesta tnsă, datorită
urmează să se întrunească în a doua CIUDAD DE GUATEMALA. Aqen- socialiste. creşterii Investiţiilor alocate pentru construcţia de locuinţe, suprafaţa
jumătate a lunii iulie. Şedinţa este ţia Associated Press relatează că tn primă vizită a submarinelor ameri W. Doklorzik, preşedinlele Comi o comportă reglementarea paşnică locatlvă nou construită va 11 de 160.000 m.p., din care 30 la sutA fu
a problemei germană.
convocată pentru a analiza situaţia apropiere de oraşul Morales din de cane urmează să albă loc fn cursul centrele de aimacuri.
din Mozainbic, Angola, Guineea por partamentul Izabal (Guatomal.il au lunii iulie. De aceea, comitetul exe • Datorită creşterii în anul 1062 de 2,5 ori a ajutoarelor acordate
tuglicză şi Republica Sud-Alricauă. avut loc noi ciocniri Intre trupele cutiv al acestei orqanizaţli a hotă mamelor cu mulţi copil, peste 40.000 mame cu mulţi copii au primii
MOSCOVA, La Moscova şi-a în quvernamenlalc şi unităţi de querilă rî! începerea celei de-a 12-a campa Manevra nereuşită a preşedintelui Kennedy anul trecut ajutoare în sumă de peste 22 milioane tugrief. Anul aces
cheiat lucrările Comitetul Internaţio care îşi desfăşoară activitatea in nii de luplă Ia 13 Iulie. In cadrul ta suma alocată penlru acordarea dc ajutoare mamelor cu mulţi copii
nal al foştilor deţinuţi din lagărul această regiune. el vor fi organizate demonstraţii şti în conflictul dintre feroviari şi patroni a crescul cu 9 la suta, In comparaţie cu anul anterior.
de concentrare da la Oswiecim.
Inlr-un comunicat guvernamental mitinguri In porturile japoneze Sa-
ROMA. La 10 iulie U Tlianl, secre WASHINGTON 10 (Agerpres). — După cum transmit agenţiile occi
tarul general al Organizaţiei Naţiu se arată că ciocnirile de marţi s-au sebo şi Yokostika care urmează să La 9 iulie, preşedintele Kennedy dentale de presă, sindicatele fero Un nou guvern ln Iordania
nilor Unite, a sosit la Roma pentru soldai cu 12 morţi şi mai mulţi ră fie vizitate de submarinele atomice a avut o scurtă întrevedere cu re viarilor americani au respins la 10
o vizită oficială dc trei zile niţi. americane. prezentanţii administraţiilor societă iulie propunerde de mediere for AMMAN 10 (Agerpres). lor externe. Au mal fost numiţi Sa(3
ţilor de căi lerate şt al sindicalelor mulate de preşedintele Kennedy pen Agenlii-le de presă anunţă că. după Muftl, vioepremier, Saleh Majall, ml*
feroviarilor din S.U.A., pentru a în tru rezolvarea confliclului care le olegeriie parlamentare oare au avut nistru de Interne, Abdul Rahmam
cerca să obţină reglementarea con opune societăţilor de căi ferate. In loc la sfârşitul săptămînli trecute, gu Khalifa, ministru de flcante, Abdul
flictului existent tntre sindicate şi tr-o ultimă încercare de a împie vernul tranzitoriu cil Iordaniei şt-a Kader Es*Saleh, rnin/istru de râzboj.
patroni. dica greva, preşedintele Kennedy a prezentat demisia. Regele Hussein a Hassan Kayld, ministrul eduoattel sl
Potrivit agenţiei United Press In convocat din nou la Casa Albă pe acceptat demisia şi l-a Însărcinat pe culturii şl ministru de justiţie, şt
ternational. preşedinlele Kennedy a reprezentanţii sindicatelor şi ai so fostul prim-ministru, Hussein Ben alţii.
eerut reprezentanţilor celor două cietăţilor de căi ferate Dacă in urma Nasser, cu formarea noului guvern.
părţi să accepte ca diferendul dintre acestei întrevederi nu se va ob(lne Acesla a trecut Imediat la consul
ele. In legătură cu „noile reguli de nici un rezultai — scrie agenţia tări după oare In dimineaţa zilei de
muncă" să fie supus arbitrajului din France Prerse — greva celor 195.000 10 Iulie a fost anunţată formarea gu Nave pescăreşti japoneze
partea lui Arthur Goldberg, jude de feroviari americani prevăzută
cător al Curţi* Supreme a S.U.A. şi pentru joi dimineaţa pare să fie ine vernului, Hussein Ben Nasser este atacate de avioane
fost ministru al muncii. vitabilă. prLmul ministru şi mLnistru) afaceri americane
Agenţia United Press lnternalional,
care califică propunerea lui Kennedy TOKIO 10 (Agerpres). —
ca „lără precedent *, relevă că re Sesiune a Consiliului ministerial In timpul unor zboruri de antre
4
prezentanţii celor cinci sindicate ale nament avioane militare americ.ine
feroviarilor au declarat că propune al Pieţei comune au atacat *n marea liberă patru na
rea preşedintelui „constituie o ma ve pescăreşti ale societălii japoneze
nevră politică pe care, dacă sindi BRUXELLES 10 (Agerpres) comune — problema relaţiilor cu „Mani ben>'\
catele feroviarilor o acceptă, ea va La 10 şi 11 iulie are loc la Bruxel Anglia şi cea a politicii agricole co La 9 iulie ziarul ..Aknhata" a rela
însemna arbitrajul obligatoriu". Ei les o nouă sesiune a Consiliului mi mune". Mal ales. adăuga comentato tat că tn ziua de 3 iulie nave japo
au subliniat, de asemenea, că arbi nisterial al Pieţei comune, convocate rul, că „în cursul recentei sale vizite neze ai 35 de pescari la bord rara
trajul obligatoriu „este arma pe care după cum scria agenţia Reuter — (n Germania occidentală de GauJle se aflau la vest de insula Goto au
de mulţi ani administraţia căilor fe „pentru a încerca să Insufle o nouă nu n reuşit să obţină lichidarea di fost atacate de avioane core au de
rate a încercat s-o folosească cu a- viată comunităţii celor şase ţari vest- vergentelor dintre punctele de vedere colat de pc- un porl-avion amerjra.i.
u
probarea guverneloi". „Noi cerem cu europene oare se află în impas din fnancez şi vest-german . Agenţia ame Acţiunile miiilariloi americani au
fermitate muncitorilor feroviari să luna ianuarie, de la falimentul trata ricană Associated Press amintea, de stârnii o indignare profundă in rin-
4
respingă propunerea preşedintelui şi tivelor privind aderarea Angliei* . In asemenea, tn relatarea sa despre durile pescarilor japonezi. Asociaţia
să intre în grevă" au menţionat ei. ajunul deschiderii actualei sesiuni, această sesiune că ea debutează in pescarilor din prefectura Naqasakt
Totodată. în declaraţia lor reprezen comentatorul agenţiei Reuter soria că Si organizaţiile democratice locale
tanţii sindicatelor au cerul sprijinul „slirt mici şansele ca miniştrii să fie lr-o atmosferă care „face probabile
’Actualul 'dictator al Coreei iic jutl, Pak Cijon Hi, încearcă să „legifereze prelungirea dicloturii au proteslal energic si au ce*ut
tuturor muncitorilor din transpor In stare să rezolve cele două pro serioase divergente" intre lărilp J
militare pe încă 4 ani, ceea ce stirnefte împotrivirea opiniei publice. pedepsirea orqan zalorilor acestor ec-
IN FOTO; Manifeslafie pc străzile Seulului, împotriva dictaturii militare a lui Pak Cijon Ht. turi. bleme care blochează evoluţia Pieţei membre. | ţiuni criminale
Redaotlt (I administrau jriaralol Ut.I Marti* RT, ft Talâloa IM, 18», 8M74. Taxa pistil» Io namarai eoolorm aprobjill Dlrao|lel Gaoaral* P.T.fA or. 263.328 din « oolambrta 104». - Tiparul i latre prinderea Pollgrallc» .1 Mai" Deva.