Page 35 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3456

strada Lector nr. 12
Angajează în cursul trimestrului t al anului 1966 :
— sudori categoria 4-6 ce vor fi cuprinşi în echipe de
electricieni linii ;
— montori construcţii metalice ;
— muncitori necalificaţi ;
Doritorii se vor adresa in vederea angajării la sediul în*
treprinderii — Serviciul Personal şi Invâţâmint.
Inform aţii suplimentare se vor primi Ia telefonul 6500
Sibiu.

recrutează

TINERI PENTRU ŞCOLILE DE ŞOFERI PROFESIO­
La Sebeş, Deva, Brad şi Hunedoara s-au desfă­ Conferinţele de constituire au ales consiliile de NIŞTI, DIN ŢARĂ ŞI DIN REGIUNE
şurat de curind lucrările conferinţelor de constituire conducere ale uniunilor raionale şi orăşeneşti ale
a uniunilor raionale şi orăşeneşti ale cooperativelor cooperativelor agricole. Au mai fost aleşi delegaţii CONDIŢII DE ÎNSCRIERE:
agricole de producţie. Intr-o atmosferă de lucru, par­ pentru conferinţa de constituire a Uniunii regionale a
ticipanţii la conferinţe au sintetizat experienţa bună cooperativelor agricole precum şi delegaţii la Con­
acumulată, au scos în evidenţă marile rezerve ce gresul de constituire a Uniunii Naţionale a coopera­ — să fie absolvenţi a cel puţin 4—8 clase elemen­
există pentru creşterea continuă a producţiei agrico­ tivelor agricole. In încheierea lucrărilor conferinţe­ tare ;
le. Dezbaterile privind planurile de măsuri ale uniu­ lor au luat cuvîntul : la Deva, tovarăşul M CG A IOA- — să aibă domiciliul stabil în regiunea Hunedoara;
nilor raionale şi orăşeneşti şi prevederile proiectelor CHIM, secretar al Comitetului regional Hunedoara — să nu fie calificat în altă meserie ;
de Statut au avut ca fir călăuzitor hotârirea tuturor al P. C. R., la Sebeş, tovarăşul HOMOŞTEANU
cooperatorilor de a obţine succese tot mai mari. Ade­ GEORGE, secretar al Comitetului regional Hunedoa­ .— să aibă vîrsta între 17 ani şi 6 luni şi 35 ani;
ziunea unanimă faţă de măsurile luate pentru înflori­ ra al P.C.R., la Brad, tovarăşul SlRBU BĂIUŢ, membru înscrierile pentru şcoală se fac la autobazele trans­
rea agriculturii cooperatiste a fost totodată însoţită al biroului Comitetului regional Hunedoara al P.C.R., . .7n încheiere mă angajez că voi depune toate eforturile pentru tra­
de propuneri concrete pentru realizarea lor, propu­ iar la Hunedoara, tovarăşul POGEA BRiNCOVEA- ducerea în viaţă a m ăsurilor stabilite de conferinţă. (Din cuvîntul tov. porturilor auto din localităţile Deva; Sebeş; Alba Iulia,
Furca Arpad, brigadier zootehnic -la cooperativa
agricolă din
Cristur,
neri izvorîte dintr-o matură chibzuinţă a delegaţilor la NU, membru al biroului Comitetului regional Hune­ pc caic îl vedeţi şi in fotografie). Brad, Petroşani şi Hunedoara:
conferinţe, din înţelegerea necesităţii participării ac­ doara al P.C.R., prim-secretar al Comitetului orăşe­
tive a fiecărui ţăran cooperator la conducerea tre­ nesc Hunedoara al P.C.R. Vorbitorii au făcut preţioa­
burilor obşteşti. se recomandări pentru munca de viitor a cooperati­
Pentru realizarea prevederilor din planul de pro­ velor agricole accentuind faptul că uniunile raiona­
ducţie pe acest an al cooperativelor agricole, con­ le şi orăşeneşti trebuie să devină veriga de bază a
ferinţele de constituire au hotârit luarea unor mă­ sistemului de conducere obştească a agriculturii coo­
suri temeinice privind desfăşurarea campaniei agri­ peratiste.
cole de primăvară. Un mare accent s-a pus pe or­ Redăm mai jos cîteva din principalele probleme • •
ganizarea unor acţiuni urgente ca revizuirea şi re­ dezbătute cu ocazia lucrărilor conferinţelor de cons­ ll .
pararea utilajelor, transportul îngrăşămintelor, pre­ tituire a uniunilor raionale şi orăşeneşti ale coope­
rativelor agricole.
gătirea seminţelor etc.
Conferinţa de con­ în imediata apropiere aşezate pe m alul M u­
stituire a U niunii coo­ a oraşelor si centrelor reşului. Pe lîngă mă­
perativelor agricole m uncitoreşti ca: H u­ rirea suprafeţelor este
de pe raza oraşului nedoara. l ’alan, Deva necesar să sc acorde
regional Deva a dez­ şi Simcrin, care soli­ o mare atenţie creşte­
iiVEfEA 0BSTEASC4 | bătut cele mai im por­ cită o aprovizionare rii producţiei la hec­
tante probleme ale abundenta cu legume, tarul cultivat. Este n-
S E B E Ş a ctivită ţii de produc­ este necesar ca aceas­ devărat că recolta v ii­
ţie şi financiare şi a tă ramură de activi­ toare dc legume sc
adoptat un plan de tate să se bucure de pregăteşte încă de pe
9 6 .0 0 0 000 masuri menite să du­ mai multei atenţie. In acum In acest sens
că la .sporirea recol­ anii lic e u li. în majo­ un mare ix>l îl are şi
telor şi la dezvoltarea ritatea un ită ţilor s-a uniunea agricolă oră­
neîncetată a proprie­
Delegaţii la conferinţa pentru con­ ră hotâdtoare de asigurarea unei pu­ tăţii cooperatiste. De­ manifestat tendinţa şenească nou consti­
stituirea U niunii cooperativelor agri­ ternice baze furajere care să pună Ia • 1 de a micşora in mod tuită care va trebui
cole ele producţie din raionul Sebeş îndemîna crescătorilor de animale un i L V ^ ,' legaţii la conferinţă nejustificat suprafeţe­ să sprijine unităţile
nu analizat cu m ultă atenţie modul sortim ent bogat şi cu valoare n u triti­ • d /I au apreciat că o dată le destinate grădinări­ în vederea procurării
în care se dezvolta sectorul creşterii vă ridicată de nutreţuri în tot ♦ 'V jV ; cu înfiinţarea uniunii, tului. La cooperativa m aterialelor necesare
anim alelor in fiecare cooperativă de cursul anului. Ca urmare a acţiuni­ K ’ V ' ca verigă de bază a agricolă (lin Si meri a producerii răsaduri­
9 ' C
sistemului de condu­
producţie, sarcinile ce le revin în a- lor întreprinse s-a reuşit ca, prin 9 L T » cere obştească a agri­ de pilda, suprafaţa lor. Conferinţa a apre­
ceastâ direcţie din documentele ce­ cointeresarea m aterială a m em brilor r * cu ltu rii. se pot crea pentru legume a fost ciat că in aceste zile,
lui de-al IX -len Congres al partidu­ cooperatori, să se recolteze şi de­ Ip ţp a ----- condiţii mai optime redusă la jum ătate premergătoare cam­
lu i şi Plenarei C.C. al P.C.lt. din no­ poziteze cantităţi m ult mai m ari de şi pentru extinderea ceea ce a făcut ca, in paniei agricole dc p ri­
iembrie 1965. furaje şi de calitate mai bună decît anul trecut, să se în­ măvară, atenţia con­
în anii precedenţi. In scopul asigu­ 45.0B3.000, leguniicultum . P rin ­ registreze o pierdere ducerilor cooperative­
Analiza a evidenţiat faptul că ra­ — *u' cipalele unităţi c u lti­ do peste 150.000 lei.
ionul Sebeş dispune de condiţii na­ ră rii bazei furajere a fost in iţiată ac­ r ^ vatoare de legume, cn Unul dintre vorbitori lor agricole se cere a
p ri­
fi îndreptată în
ţiunea de îm bunătăţire şi folosire ra­
turale care oferă largi posibilităţi ţionala a păşunilor naturale, cură- cele din Rapolt, De­ făcea următoarea pre­ mul rînd spre pregă­
pentru dezvoltarea creşterii anim a­ tindu-se do muşuroaie şi m ărăcini o va, Sîntnndroi şi Sî- cizare: « M u r e ş u l tirea paturilor calde
spu­ r
lelor. A m intim că 42 la sută din su­ suprafaţă de 11.000 ha. In conferinţă L L , meria au obţinut şi brăzdează hotarul tu ­ şi iusăminţarea cultu­
prafaţa agricolă a raionului este o- s-a subliniat ideea că rezultatele In pînă acum unele re­ turor u n ită ţilor c u lti­ rilo r tim purii. Pe bu­ F A B R IC A D E S T IC L Ă R IE I
cupată cu păşuni, fineţe şi plante obţinerea unor cantităţi m ari de ma­ zultate bune Dixcu- vatoare dc legume,
furajere cultivate. tînd despre această nă dreptate se
să verde ar fi fost şi mai bune dacă ceea ce înlesneşte ex­ nea în conferinţă că,
Preocuparea principală a ma jorită­ acţiunea întreprinsă în prim ăvară de problemă tov. Aure­ tinderea irig a ţiilo r. cu cit unităţile vor n-
ţii cooperativelor agricole de produc­ toate cooperativele agricole ar fi fost lia Munteami, delega­ P osibilităţi pentru proviziona piaţa cu
ţie clin acest raion este obţinerea u- continuată cu perseverenţă şi în tă a ţăranilor coope­ pregătirea răsadurilor legume proaspete mai
nor rezultate bune, n tit sub aspec­ cursul verii. Rezerve ratori din Sin tandrei exista. Avem oameni dc tim puriu, cu ntit
tu l sporirii efectivelor, cit şi sub cel Itelevînd rezultatele bune obţinu­ a arătat că, în anul harnici şi o bună ex­ veniturile lor vor fi
al creşterii productivităţii anim ale­ te, delegaţii In conferinţa de consti­ trecut, aici s-a reali­ perienţă în produce­ mai mari. Cc aceea,
lor. La sfirşitu l anului 1905 efectivele tuire a uniunii raionale a cooperati­ insuficient zat un venit dc cîtc rea legumelor. In conferinţa a atras a-
de animale proprietate obştească c- velor agricole au criticat unele stări 19.0(10 lei de pe fieca­ plus, pieţele dc desfa­ tenţia cadrelor tehni­
rnu la total bovine cu 45 la sută, iar de lucruri necorespunzătoare ce mai re din cele 23 ha des­ cere sînt în apropie­ ce că au datoria să
In ovine cu 40 la sută mai m ari (Ic- există în domeniul zootehniei in li­ l'oiosatie tinate grădinăritului. rea u n ită ţilor noastre, depună eforturi mai REGIUNEA BANAT
cit In sfirşitul anului 1902. Ite/ulta - nele cooperative. La roşii, spunea vor­ lui i u care va duce la susţinute pentru ge­
te mai bune în dezvoltarea sec toi u- S-a arătat, de pildă, că dosi pro­ Una din problemele im portan­ bitoarea. s-au obţinut reducerea cheltuieli­ neralizarea metodelor
Jui zootehnic le-au obţinut cooperati­ ducţia medie de lapte de la licean* te, dezbătute în conferinţa de ci te 30.000 kg la ha, lo r dc transport. Nc care în cultura legu­ PftOOUCE UN 80GAT SORTIMENT OE
vele agricole din C linic, Heciu. Deal, vacă furajată a lost realizată şi de­ constituire a U niunii raionale a la varză 20 000 kg la lipseşte însă o mai melor sau dovedit su­
Lancram. Apoldul de Sus. Cut. llă - păşită pc raion, mai smt încă unele cooperativelor agricole de pro­ ha ctr. Rezultate ase­ bună organizare a perioare Este vorba O STICLĂRIE DE MENAJ
hău, Drasov, M ieirurea, Ohaba şi a l­ u nităţi în caic producţia este m ult mănătoare s-au înre­ m uncii şi înţelegerea in prim ul l înd de fo­
tele. care şi-au depăşit prevederile sub posibilităţile de care dispun. O ducţie din Brad, a fost fo­ gistrat şi la coopera­ dc a vedea că legu­ losirea pe o scară mai © SERVICII DE MASĂ
planurilor de producţie pe anul 1903. astfel de situaţie este caracteristică losirea raţională a fondului fun­ tiva agricolă din De­ m icultura constituie largă a ghivecelor nu­
ciar şi redarea in c ii’cuitul agri­
Paralel cu creşterea efectivelor de cooperativelor agricole din Sebeşel. col n suprafeţelor de teren nefo­ va. unde producţia de una din ram urile dc tritiv e si mai ales de O PAHARE DIFERITE
animale o atenţie deosebită s-a acor­ Lucios, Coiibi, Ghirbom . Cunţa şi losite in prezent. castraveţi a fost a- producţie aducătoare folosirea fo liilo r de
dat şi sporirii continue a productivi­ Cârpiniş. Această stare de lucruri se Numeroşi vorbitori an subli­ pronpc dc 12.500 kg dc mari venituri Ţă­ polietilenă la proteja­ ® VAZE PENTRU AORI
tă ţii acestora. Acest luci u a făcut po­ daloreşte slabei preocupări a consili­ niat rezervele existente in aceas­ la ha. iar la morcovi ranii cooperatori din rea cu ltu rilo r in cîrnp.
sibil ca in anul 1905, dc la un elec­ ilo r de conducere pentru realizarea tă direcţie, arâtind că pmă la sfîr- de circa 17.100 kg la Sîntandrei nc-au ofe­ De asemenea, acţiu­ © SCRUMIERE $l
tiv de 3.543 de vaci furajate să se unei selecţii bune. respectarea pro­ şitul planului cincinal vor putea ha. Şi aici v e n itu ri­ rit cel mai bun exem­ nea de aprovizionare
obţină o producţie medie de 1 559 li­ gram ului dc grajd, asigurarea unei fi redate în circuitul agricol su­ le din legum icultura plu. De ce să nu-1 ur­ cu materiale şi se­ ® BIBELOURI
tri de lapte dc la fiecare. Trebuie rc- baze furajere îndestulătoare şi a u- prafeţe im portante de teren. In s-au ridicat la peste măm cu to ţii? ”. m inţe trebuie înche­
m aivat faptul că an de an scade nu­ nor condiţii zooigicnice corespunză­ principal, această creştere se va 391.000 lei. In planurile de pro­ iată imediat în zilele PENTRU UNITĂŢILE SOCIALISTE SE
m ărul u n ită ţilo r caic realizează pro­ toare. realiza prin desţelenirea de fine­ Care este însă v ii­ ducţie pentru acest uim itoare. O altă
ducţii m ici. m ajoritatea din ele a- Planul de măsuri adoptat de con­ ţe slab productive şi a terenuri­ torul IcgumicuUuru an e prevăzut ca, în c o n d i ţ i e esenţială UVREAZĂ PE BAZĂ OE 0EPA5TIJIE
propiindu-se de media raionului. Un ferinţă cuprinde acţiuni concrete lor arabile înţelenile în decursul în cooperativele agri­ cooperativele agricole pentru creşterea pro­ ® ÎTICLĂBIE 0E CRISTAL
număr de S unităţi nu realizat pro­ menite să ducă la lichidarea lipsu ri­ anilor. Alta cale constă in defri­ cole de pc raza ora­ de pc raza oraşului ducţiei de legume si
ducţii de peste 1.700 litri de lapte lor existente, la dezvoltarea continua şului regional Deva ? regional Deva. să se asupra căreia s-a in-
de la fiecare vacă furajată, e v id c i- a sectorului creşterii anim alelor, la şarea de m ârâcinişuri şi desfiinţa­ Iată întrebarea la ta ­ cultive cu legume şi sî«tat si în cadrul dis­
ţiindu-sc în mod deosebit cooperati­ îm bunătăţirea ca lită ţii lui, la spori­ rea drum urilor inutile De altfel re. chibzuind înde­ zarzavaturi lf>0 hecta­ c u ţiilo r c«ă-> n tit ex­
în această direcţie există o bună
va agricolă de producţie din C linic, rea producţiei de lapte, carne, lină, experienţă. Numai în in tim ii trei lung. delegaţii au dat re. în cc priveşte su­ tinderea irig a ţiilo r rit
care a obţinut 2.594 litri, cea din ouă etc. Delegaţii, exprim m d hotări- şi răspuns. Ei nu fă­ prafaţa. participanţii şl aplicarea la tim p a
Apoldul de Sus — 2.593 litri. M iercu­ rea ţăranilor cooperatori din între­ ani, prin defrişarea de mărăcini, cut aprecierea unani­ In discuţii au apreciat
rea — 2.402 litri. Sebeş — 1 921 litri, gul raion, s-au angajat $â lupte şi pilcuri izolate de pomi. arborete că există posibilităţi tuturor lucrărilor dc
precum si cele din Apoldul de dos, mai m ult pentru dezvoltarea acestui şi desfiinţarea unor drum uri de mă că dată fiin d si­ pentru extinderea ei. plantare, întreţinere
Cut. Daia, Ohaba şi Pianul de Jos sector, aducător de mari venituri bă­ prisos, suprafaţa arabilă a raionu­ tuarea u nităţilor lor mai ales în unităţile Şi recoltare.
130
lui a crescut cu aproape
P articipanţii la conferinţă au luat neşti. Iraducind astfel în viaţă sar­ ha. Urmează deci ca acţiunea să
atitudine critică faţă de starea de lu­ cinile ce le revin din documentele fie continuată.
cruri în privinţa celorlalte ram uri ale celui dc-al IX-lea Congres al parti­ In acest sens conferinţa a cerut
zootehniei Ei s-nu declarat nem ulţu­ dului şi ale Plenarei din 11-12 noiem­ specialiştilor să identifice toate
m iţi de faptul că prevederile de plan brie 1965. Garanţia în deplinirii lor o
pe anul 1905 n-au fost realizate do­ prezintă condiţiile naturale p rie ln i­ suprafeţele de teren care urmea­
r it in proporţie de 78.2 la sută la ce, măsurile luate de partid şi gu­ ză a fi redate producţiei agricole.
porcine, 80.5 la sută la ovine şi 40 vern în direcţia îm bunătăţirii con­ P rintre cooperativele agricole de
producţie, care dispun de rezerve
la sută la păsări. ducerii a griculturii, hărnicia si p ri­ i importante au fost am intite cele
Dezvoltarea si îm bunătăţirea sec­ ceperea ţăranilor cooperatori din ra­ La conferinţa de constituire a U nju lor cu îngrăşăminte chimice şi le va
torului zootehnic depinde în măsu­ ionul Sebeş. din Brad. Lunca, B irtin , Vaţa, mi orăşeneşti a cooperativelor agri­ distribui în mod mai operativ, deter­
Zdrapţi şi altele. cole de producţie de pe raza oraşu­
Referindu-so la eficienta eco­ lui regional Hunedoara, materialele minau! totodată conducerile coope­
nomică a fe rtiliză rii solului, ing. prezentate cit si participanţii la dis­ rativelor să se îngrijească de folosi­
loan Suriu, de la cooperativa n- cuţii, au subliniat faptul că fe rtili­ rea lor. In această privinţă planul
g rkolâ din Vaţa, a arătat că de zarea terenului constituie o pîrghic de măsuri tehnico-organixatorice al
pe suprafeţele de teren îngrăşate im portantă pentru sporirea produc­ uniunii cuprinde o serie dc probleme
n obţinut cile 2 000 kg grîu la ţiei vegetale O dovedesc faptele. legale dc aprovizionarea cu îngrăşă­
hectar si peste 3.000 kg. porumb Astfel, la cooperativa agricolă din minte. termene de ridicare a canti­
boabe la hectar El a precizat că Strei, sublinia în cuvîntul său, dele­ tă ţilo r repartizate, executarea trans­
portului etc.
dacă întreaga suprafaţa cultivată
cooperativelor agricole din raionul Sebeş s-a propus ca, pen­ eu gnu si porumb în 19G5 ar fi gatul Oheorghc Darbu, s-n reuşit să lu tru cit o parte din terenurile coo­
tru viitor, în vederea rentabilizării creşterii păsărilor să se stu­ fost fertilizaţii, s-ar fi obţinut in se obţină peste 3.500 kg porumb boa­ perativelor agricole au un caracter
dieze posibilitatea creării unor combinaie avicole iniercoope- plus o producţie echivalentă cu be la hectar. Aceasta ca urmare a acid, s-a sta b ilit ca amendamentele
ratiste De asemenea, la Deva s-a propus ca pe baza coope­ 1 000.000 Ici. Exemple asemănă­ aplicării unor cantităţi sporite de în­ nere<arc să fie ridicate de la Combi­
grăşăminte organice şi minerale. La
rării să ia fiinţă o unitate pentru producerea furajelor combi­ toare au fost date si din alte uni­ alte cooperative agricole, însă (are natul siderurgic din Hunedoara.
Subliniind im portanţa
fe rtiliz ă rii
nate. tăţi, ceea ce înseamnă că nu s-a au dispus de cantităţi apreciabile de terenurilor, unii vorbitori uu arătat
O fin in d seama de natura diferenţiată a solului din punct acordat atenţia cuvenită v a lo rifi­ îngrăşăminte, nu s-a acordat atenţia că încă de pe acum trebuie organi­
de vedere al gradului de fertilitate consider necesar ca, pentru cării acestei im portante resurse. cuvenită, folosirii lor judicioase. Aşa zată acţiunea de transport a gunoiu­
De aceea, conferinţa a trasat ca
o rezolvare echitabilă, în proiectul de Statut să se prevadă ca sarcină tuturor un ită ţilor să inten­ au stat lucrurile Ia Streisîngeorgiu. lui de grajd in cim p pe baza plnnn-
ioturile în folosinţă să fie atri buite ţăranilor cooperatori în sifice acţiunea de fertilizare a so­ Batiz, Valea Singeorgiului. Drept re­ rilo r de fertilizare întocmite. In a-
zultat, producţia medic de porumb
ceasta p rivinţă s-a făcut un început
ari convenţionali, lului prin folosirea cu eficienţă boabe realizată de pc fiernre hectar bun la Hăşdat. Strei si în alte coope­
(ing. loan Lascu, cooperativa sporită a îngrăşăm intelor orga­ cultivat a fost sub 1 000 kg. S-au mai rative. unde zilnic, gunoiul de grajd
agricolă din l ’ ianul de Jos). nice şi chimice. in tiln it apoi şi situaţii cind unele u- rezultat de la ferme este scos în
Extinderea sistemului de cu l­
© In Statutul Casei de pensii sînt foarte bine precizate o nităţi au refuzat să primească îngră- cimp. Această metodă trebuie folo­
turi intercalate, îndeosebi a do-
-eamă de drepturi ale ţăranilor cooperatori care vor fi pensio­ vlecilor şi fasolei prin porumb, sămintcle chimice repartizate, asa sită in tonte cooperativele.
cum s-a procedat la Nandru. Izvoa­
In unităţile de pe raza oraşului re­
naţi, Dar cred că ar fi util ca articolul privind drepturile pensio­ precum şi cultivarea intervalelor rele şî în alte cooperative. gional Hunedoara există rezerve în­
narilor să fie completat şî cu ideea ca o dată cu pensionarea, pe cele 520 ha. livezi existente, cu P articipanţii la discuţii şi-au ex­ semnate în ce pliveşte fertilizarea
ţăranii cooperatori să se bucure şi de asistenţă medicală gra­ plante furajere, sînt alte rezerve prim at încrederea că Uniunea orăşe­ terenurilor si mai ales folosirea în­
asupra cărora an insistat m ulţi
tuită. nească a cooperativelor agricole de grăşăm intelor chimice FVeocimîndu-
(Ştefan Bostan, medie veterinar dintre cei care au luat cuvîntul se permanent de aceste probleme,
la circum scripţia Cristur). în cadrul conferinţei. pc raza oraşului Hunedoara va face cooperatorii vor contribui Ia sporirea
o aprovizionare mai bună a u n ită ţi­ simţitoare a producţiei agricole.