Page 40 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 40
PAGINA Ă 4-Ă DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3457
ŞED IN ŢA C O M ITETU LU I CELO R Vietnam ul de sud
Corespondenţii Agerpres transmit:
18 S T A T E PENTRU D EZA R M A R E Unităţi ale forţelor americane scoase cum şi legea cunoscută sub nu
din luptă de forţele patriotice Din nou în punctul mele de „cauza justă" în conce
dieri. care ar da dreptul oame
nilor m uncii sâ ceară ca conce
Cuvîntarea lui Vasile Dumitrescu SAIGON 10 (Agerpres). — forţele aliate trim ise im ediat în a- de plecare dierile sâ se facă numai cu mo
tive justificate. Există, de ase
Trei unităţi ale forţelor americane ceastâ regiune nu au reuşit sâ des menea, problema program ului de
dezvoltare economică, care cons
speciale de elită au fost scoase din copere unităţile de patrioţi şi sâ an La tre i săptâmîni după ce pre titu ia principalul angajament ai
luptă de foi ţele patriotice la interval gajeze lupte cu ele. Lupte grele s-au şedintele Consiliului de M in iştri
GENEVA 10. — Corespondentul Pornind de la aceasta, delegaţia ro €e delegaţii atît la sesiunea a X X -a de numai o oră după ce au debarcat desfăşurat m ie rc u ri, noaptea şi intre al Italiei, Aldo Moro, a înm înat guvernelor de centru-stînga care
Agerpres, H. Liman, transm ite; In mână consideră că in cadrul lucră a A dunării Generale a O.N.U. cit şi din elicoptere în depresiunea An unităţi ale diviziei 101 aeropurtate şi demisia guvernului său preşedin s-au succedat în u ltim ii ani. Cu
cadrul Com itetului celor 18 state pen rilo r Com itetului celor 18 state ar la această conferinţă, un acord de Lao, anunţă corespondentul din Sai- forţele patriotice, înregistrindu-se telui Republicii, Giuseppe Sara- noscut la început sub numele de
tru dezarmare, care îşi desfăşoară lu trebui să se acorde cea mai mare a- nerâspmdire a arm elor nucleare gon al agenţiei United Press Interna pierderi grele de ambele părţi. In gat, criza de guvern se află din „plan de dezvoltare economică pe
crările la Geneva, continuă dezbate tenţie m ăsurilor majore şi urgente care ar prevedea, în mod unilateral, tional. Aceste unităţi, care fac par provincia Binh Duong a luat sfir.şit rinei ani : 1965-1969". planul a
rile generale in legătură cu princi de dezarmare, cum ar fi interzicerea obligaţii numai pentru puterile nu te din grupul secret „Proiect Delta", operaţiunea „Quiclc K ick" iniţiată de nou în punctul de plecare. M ier fost amînat pentru 1966-1970. Dar.
palele probleme discutate la actuala folosirii armelor nucleare şi a orică cleare, nu ar răspunde cerinţei le urmau să întărească poziţiile si să prima divizie de infanterie america curi, preşedintele Italiei a in iţia t anul 1966 a început şi Parlamen
sesiune a Com itetului. ror alte arme de distrugere în masă. gitime a fiecărui popor de a-şi ve sprijine unită ţile diviziei I aeropur nă fără ca vreun patriot sud-vietna- | o a treia fază de consultări cu tul nu a pus încă în discuţie a-
personalităţi politice italiene in
In .şedinţa din 10 februarie, prezi lichidarea tuturor stocurilor existen dea asigurat dreptul egal la securi tate si forţele marine ale S.U.A. care mez sâ fie ucis sau capturat, anunţă vederea soluţionării crizei. cest plan ; se crede că vor mai
trece încă multe luni pînă vor
dată de şeful delegaţiei Braziliei, a te de asemenea arme. Un prim pas tate. El trebuie să conţină obligaţii încearcă sâ recucerească această re agenţia France Prcsse. In acelaşi
luat cuvîntul şeful delegaţiei Repu în această direcţie l-ar constitui asu adecuate şi pentru puterile nucle giune fe rtilă aflată sub controlul fo r timp, trupele americane continuă o- Aparent, Moro a renunţat la putea fi cunoscute cel puţin l i
blicii Socialiste România, ambasado marea de către puterile nucleare a are, astfel îneît să ofere garanţii ţelor patriotice. Numai doi m ilita ri peraţiunea de anvergură „V u ltu ru l mandatul pe care îl primise, da niile sale generale.
rul Vasile Dumitrescu. obligaţiei de a nu folosi cel dinţii pentru securitatea tuturor statelor, americani din unităţile debarcate la cu două capete" fără ca acestea sâ torită neînţelegerilor asupra com După cum s-a mal arătat, In
asemenea arme. să fie în măsură să întrunească o a- An Lao au supravieţuit. Corespon izbutească sâ angajeze lupte cu for ponenţei cabinetului, ca urmare ultim ele zile s-au în tru n it — în
In intervenlia sa, reprezentantul Reprezentantul român a declarat deziune cît mai largă. a opoziţiei celor trei a liaţi „laici" vederea consultărilor cu şeful
român s-a referit, în prim ul rînd, la câ bazele m ilitare şi prezenţa tru dentul agenţiei citate subliniază câ ţele patriotice. ai dem ocrat-creştinîlor faţă de statului ■— organele de conduce
continuarea şi intensificarea agresiu pelor străine pe te rito riu l altor sta Nerâspîndirea arm elor nucleare intrarea în guvern a lui Scelba. re ale d iferite lo r partide. In tim p
nii armate a Statelor Unite ale A- te sint factori de ameninţare a păcii nu poate fi concepută ca un scop liderul curentului de dreapta al ce partidele „laice" au indicat un
m ericii îm potriva poporului vietna în sine. ea fiin d una din măsurile
şi securităţii internaţionale si exer componente ale program ului de de P.C.D. Şi acesta este un m otiv, singur nume în ce priveşte per
mez. care a creat un serios pericol cită o influenţă negativă asupra re dar mai există si altele t parte soana care va form a noul guvern,
tuire neîntîrziatâ o răspundere deo Demonstraţii de protest
pentru pacea si securitatea din Asia la ţiilo r dintre state. Interesul întă zarmare nucleară, în a cărui înfăp nerii democrat-cres.tinilor s-au o- democrat-creştinii, deşi confirm ă
de sud-est şi din lumea întreagă.
form ula de centru-stînga pentru
E.vpunînd poziţia ţă rii noastre, el a ririi păcii, al elim inării oricăror fo r sebită revine puterilor nucleare si pus tratativelor „globale" p rivind noul cabinet, insistă asupra „u n i
ailor
me de amestec în treburile
programul noului guvern, „m o
relevat sprijin u l pe care ţara noas popoare reclamă desfiinţarea baze spre care trebuie să conveargă efor împotriva agresiunii americane în Vietnam dul" şi „tim p u l" de înfăptuire a tă ţii" 6ale interne în legătură cu
tră îl acordă poziţiei în patru lor m ilitare străine, retragerea tu turile noastre comune. acestuia. După cum scria „ l’Euro- reprezentarea în guvern a cu
puncte a guvernului R epubli turor trupelor aflate pe teritoriul V. Dumitrescu a declarat în con peo", „cazul Scelba nu a fost a lt rentelor. Astfel, aceştia pe lin
cii Democrate Vietnam şi pro altor state, măsuri care se află pe tinuare că ţara noastră se pronunţă W ASHINGTON 10 (Agerpres). — Intr-o declaraţie dală p u blicităţii
gram ului Frontului Naţional de E li ordinea de zi a acestui Comitet. îm potriva planurilor de constituire In faţa clădirii Casei Albe a avut după demonstraţie se arată că la u l ceva decit un pretext al unor gă numele lui Moro au m enţio
berare — unicul reprezentant legitim a forielor nucleare m ultilaterale sau loc m iercuri o demonstraţie a fem ei timele alegeri prezidenţiale femeile democrat-creştini pentru a-1 de nat şi pe Rumor, actualul secre
El a reafirm at în continuare po term ina pe Moro sâ renunţe la tar al partidului, pe Tavjani, fost
al poporului din Vietnamul de sud atlantice ale N.A.T.O., îm potriva lor americane îm potriva războiului americane au votat, într-o proporţie
ziţia ţârii noastre în favoarea cre oricăror altor proiecte de acest gen. dus de S.U.A. în Vietnam. P artici covîrstioare, în favoarea candidatu formarea guvernului". Aceasta ar m inistru de interne, şi pe Fan-
„Com itetul celor 18 nu poate să ră- ării de zone denuclearizate in dife fi însemnat o deplasare spre fani, fost m inistru de externe.
mînă indiferent — a spus V Eum i- rite regiuni ale lum ii, pentru lich i care, după părerea noastră, n-ar a- pantele la manifestaţie purtau pan lui care a promis pacea şi de aceea, dreapta a „A xei guvernamentale", După cum se arată, insă, în li
trescu — atunci cînd o mare putere, darea blocurilor m ilitare. vea decit efecte negative atît asu carte cu inscripţiile „Nu vrem ca fiii ele cer acum preşedintelui S.U.A. si fapt de care nu puteau sâ nu ţină nele cercuri politice italiene, p rin
membră a acestui Comitet, în tre p rin pra relaţiilor dintre state. în gene noştri să ucidă sau sâ fie ucişi m em brilor Congresului sâ nu folo seama socialiştii. cipala problemă continuă sâ râ-
de acţiuni agresive care sporesc în In ceea ce priveşte problema ne- ral, cit şi asupra desfăşurării ne „Aduceţi acasă trupele americane din sească în Asia mijloacele m ilitare. mînâ nu a tit forma sub care ar
cordarea în lume, agravează perico râspîndirii armelor nucleare, care, gocierilor noastre. Vietnam". Ele au lansat sute de ba Declaraţia condamnă, de asemenea, Ceea ce l-a constrins pe Moro fi refăcută coaliţia de centru-
lele pentru pacea şi securitatea in de asemenea, figurează pe ordinea El s-a exprim at în acelaşi tim p în loane albe cu inscripţia : „încetaţi a- „reluarea bombardamentelor asupra sâ demisioneze este dezbinarea stînga cît mai ales necesitatea
ternaţională. adueind astfel serioase de zi a acestei Conferinţe, şeful de sprijinul propunerilor guvernului sasinatele*. R. D. Vietnam şi escaladarea răz între curentele partidului demo- elaborării şi în fă p tu irii unei noi
prejudicii activită ţii pe care sin tem legaţiei române a declarat că „pen R D. Germane, prezentate recent în O purtătoare de cuvint a organiza boiului din Vietnam ". erat-creştin în ce priveşte discu politici.
chemaţi să o depunem in vederea în tru a servi cu adevărat cauza secu Comitet, privind eliminarea arm elor ţiei „Femei luptaţi pentru pace", din ★ tarea in parlament a unor legi
d e p lin irii m andatului ce ne-a fost în rită ţii generale si pentru a merita nucleare de pe te ritoriul german. iniţia tiva căreia a avut loc demon importante. Printre acestea a- GIORGIO PASTORE
credinţat". încrederea popoarelor, este necesar Reprezentantul român a re a fir straţia, a declarat câ la manifestaţie Un grup de femei engleze au ma m intim legea privitoare la învâ- Corespondentul Agerpres la
ca ea să constituie o parte integran nifestat m iercuri la Londra în semn ţâm întul preşcolar de stat, pre-
Referindu-se la sarcinile Com itetu mat sprijinul pe care România l-a □ u participat peste 1.300 de femei, Roma
tă a unui complex de măsuri eficace, venite din numeroase state ale S.U.A de solidaritate cu femeile americane
lui celor 18 state, şeful delegaţiei'ro menit să ducă la eliminarea pericolu acordat şi îl acordă ideii convocării Ea a inform at că organizaţia am in care demonstrau în acelaşi tim p în
mâne a declarat că în epoca noastră, lui nuclear, la realizarea dezarmării unei conferinţe mondiale de dezar faţa clă d irii Casei Albe din Washing
mare ou participarea tuturor statelor. tită va căuta să aducă la cunoştinţa
caracterizată prin apariţia şi consoli generale. Avem în vedere astfel de m em brilor Congresului cererile par ton în semn de protest îm potriva in
măsuri ca interzicerea folosirii a r tervenţiei S.U.A. în Vietnam. Jn
darea unui număr tot mai mare de ticipantelor la demonstraţie de a se tru creşterea nivelului de trai al
melor nucleare si a oricăror alte A avut loc apoi un schimb de ve fruntea demonstrantelor britanice se
state independente, pacea şi securi arme de distrugere în masă — iar deri în legătură cu unele probleme pune capăt războiului din Vietnam. afla deputata laburistă Arme Kerr. încheierea lucrărilor maselor cu ajutorul in d u stria li
tatea generală nu pot fi clădite de- ca prim pas In această direcţie — de procedură privind desfăşurarea zării" — a declarat el.
K h a lil a spus că recomandă
cît pe respectarea strictă a indepen angajamentul puterilor nucleare de viitoare a şedinţelor. La discuţii au simpozionului rile făcute de această reuniune
denţei şi suveranităţii statelor, pe a nu le folosi cel dintîi, distrugerea participat delegaţii Statelor Unite, vor aduce o contribuţie pozitivă
Italiei, Indiei şi Republicii Arabe
egalitate i‘n drepturi si neamestec stocurilor create, lichidarea bazelor la lucrările C onferinţei interna
Unite. Incidente violente Noi credite pentru de ia Cairo
in treburile lo r interne. m ilitare străine şi retragerea tru Următoarea şedinţă a Com itetu ţionale de dezvoltare industrială,
Toate popoarele, m ari şi mici, au pelor de pp terito riile altor state. lui celor 18 va avea loc la 15 febnj- la Santo Domingo războiul ‘ ce se va ţine m 1967 la Geneva.
In vederea conferinţei de in
în egală măsură dreptul la pace şi După cum au subliniat numeroa- arie. După două sâptâmini de dez dustrializare de la Geneva s-a
SANTO DOMINGO 10 (Agerpres).
securitate şi trebuie să se poată bu bateri. la Cairo au luat sfîrşit lu recomandat creşterea resurselor
In capitala dominicană' s-a anun din Vietnam crările simpoz.ionului pentru dez
cura în mod egal de el". ţat câ in urma incidentelor violente ţă rilo r in curs de dezvoltare şi
Cursa înarm ărilor. şi în prim ul petrecute m iercuri num ărul victim e voltarea industrială a A fric ii. Cu- îm bunătăţirea condiţiilor de f i
vînlul de încheiere a fost rostit
rînd prim ejdia nucleară pe care a- lor a crescut la 7 m orţi şi peste 50 W ASHINGTO N 10 (Agerpres). — de Mustafa K halil, viceprim -m i- nanţare externă.
Toţi participanţii au subliniat
Comisia senatorială pentru forţele
ceasta o generează, afectează in e- In problema rhodesiană de răniţi. C iocnirile au izbucnit du armate a aprobat m iercuri o lege nistru al R.A.U., preşedintele .se Importanţa deosebită a colabo
pă ce poliţia a deschis focul îm potri
galâ măsură siguranţa, dreptul la va participanţilor la o demonstraţie prin care, preşedintele Johnson este siunii. El a arătat câ întîlnirea rării interafricane in domeniul
viaţă al tuturor popoarelor". a studenţilor organizată in faţa clă autorizat să folosească noi credite în „a permis ţărilor participante sâ tehnicii şi a schimbului de expe
belilor de Ia Salisbury, sp rijin care valoare de 4,8 m iliarde dolari pen examineze probleme de o foarte rienţă şi de personal competent în
face ca embargoul economic sâ se d irii palatului naţional în semn de mare im portanţă pentru viito ru l diferite sectoare ale dezvoltării
£ D EC LA R A Ţ IILE M IN IS prelungească Ia nesfîrşit fără pers protest îm potriva suspendării aloca tru nevoile extinderii războiului din continentului african. An fost e- Industriale.
TR U LU I PENTRU R E LA Ţ IILE pectiva m frin g e rii regim ului lui ţiilo r guvernamentale pentru învâ- Vietnam. Aceste credite vor fi des lucidate un număr de probleme
tinate achiziţionării de elicoptere, a-
ţăm întul universitar. Printre cei u-
Smith. care stau in faţa acestor ţări, în C. OPRICA
CU C O M M O N W EALTHU L Q cişî se află patru studenţi şi Ricar- vioane şi rachete, construirii de por
întrunirea Consiliului ★ do Caamano Tejada, unul din liderii turi şi aerodromuri, precum şi a al lupta pentru dezvoltarea şi întă Corespondentul Agerpres la
i i o t A r I r e a C O M ITE TU LU I DE DAR ES S A LA A M 10 (Agerpres). m işcării constituţionaliste. tor instalaţii m ilitare. Noile credite,
Comitetul de eliberare al O.U.A., Joi, în capitala dominicană s-au care fac parte din suma de 12,7 m i rirea independenţei lo r şi pen- Cairo
de Miniştri francez ELIBERARE AL O U A. ale cărui lucrări au luat s fiiş it la auzit in continuare focuri sporadice liarde dolari cerută de preşedintele
Dar Es Salaam a hotărît să pună la
dispoziţia Com itetului special pentru de armă. Mai multe automobile au Johnson pentru a finanţa războiul
fost incendiate de manifestanţi, iar
din Vietnam, urmează să fie supuse
C onsiliul de M in iştri francez s-a LONDRA 10 (Agerpres). — Rhodesia al O U A. toate fondurile pe unele străzi au fost ridicate ba miercurea viitoare aprobării Senatu
în tru n it m iercuri sub preşedinţia ge M inistrul pentru relaţiile cu Com- alocate de statele independente a fri ricade. lui şi apoi a Camerei Reprezentanţi
neralului de Gaulle pentru a exam i monwealthul, A rth u r Bottomley, a cane în scopul s p rijin irii luptei orga Universitatea naţională din Santo lor. Agenţia Associated Press este de la cînci m ilioane drahme. Au fost
na situaţia industriei construcţiilor făcut o declaraţie la Asociaţia presei nizaţiilor africane din această tară Domingo a decretat trei zile doliu in părere că discutarea acestei proble distruse numeroase picturi mu
navale din ţară. După şedinţă, m inis străine din Londra, în care s-a ocu îm potriva regim ului rasist rhodesian memoria victim elor poliţiei. me va provoca numeroase luări de rale, care datează de multe se
tru l info rm a ţiilo r, Yvon Bourges, a pat de problemele Commonwealthu- condus de Smith. poziţie, atît pro cit şi contra politicii Incendiul cole.
declarat ziariştilor că guvernul a ho- lui. El a acordat o deosebită atenţie ★ Au fost arse complet casele
SALISBURY 10 (Agerpres), — pe care o duce adm inistraţia în V ie t
târît să fie luate măsuri financiare situaţiei din Rhodesia, subliniind, în de pe Athos de bani ale m ănăstirii, care con
Selwyn Lloyd, purtător de cuvint
pentru a împiedica închiderea im e tre altele, câ dacă actualul program pentru problemele Commonwealthu- „Cosmos—107,f nam. ţineau 1 300.000 drahme. Acest
diată a şantierelor navale „Forge et de sancţiuni economice eşuează, Ma Pe de altă parte, senatorul W illiam fapt a dat de bănuit anchetato
Chantiers de la Maditerranee", care rea Britanie va lua în considerare noi lui în cadrul P artidului conservator, Fulbright, preşedintele comisiei se Incendiul care a izbucnit pe rilor, care presupun câ ar fi vor
au înregistrat im portante deficite în acţiuni care să pună capăt crizei in a avut m iercuri seara o întrevedere MOSCOVA 10 (Agerpres). — muntele Athos, extinzîndu-se şi ba de un fu rt şi o tentativă stîn-
anul trecut. tervenite după declararea unilaterală cu prem ierul regim ului de ia Salis La 10 februarie, în U.R SS. a fost natoriale pentru afacerile externe, asupra cunoscutei mănăstiri Vat- gace de a-1 acoperi.
Hotărirea guvernului urmează u- a independenţei de guvernul rasist bury. Ian Smith. Secretarul particu lansat satelitul a rtificia l al Pâmîntu- care a deschis sâptâmîna trecută au hopedi. unde se află vestite ca Mănăstirea Valhopedi a fost
nor puternice demonstraţii ale m un condus de lan Smith. Exprim îndu-şi lar al lui Lloyd a declarat corespon lui „Cosmos-107". dieri in această comisie referitoare podopere, unicate ale artei b i construită între anii 972 şi 980.
c ito rilo r de la aceste şantiere, situa speranţa câ sancţiunile economice denţilor presei că aceste convorbiri La bordul satelitului se află apara- la problema vietnameză, a anunţat zantine, fresce din secolul X I, Ea este considerată a fi una din
te în oraşul La Seyne sur Mer, orga îm potriva guvernului de la Salisbury au avut un caracter „strict confiden taj ş tiin ţific destinat continuării cer bule de aur ale îm păraţilor b i tre cele mai mari şi bogate m ă
nizate în semn de protest îm potriva vor da rezultatele scontate, Bottom ţia l". In aceeaşi zi, cu prile ju l unui cetării spaţiului cosmic, in conform i câ secretarul de stat al S.U.A., Dean zantini, precum şi numeroase năstirii din Grecia.
hotărîrii patronatului de a înceta ac ley a arătat că acestea voi- continua dejun oferii de oamenii de afaceri tate cu programul anunţat de agen Rusk, a fost de acord să apară pen pergamente cu opere ale scriito C. ALEXAND R O A IE
tivitatea acestora. In semn de soli pînâ ce guvernul rasist al lui Smith din Salisbury, Lloyd a declarat câ ţia TASS la 16 martie 1962. tru a doua oară in faţa acestei co rilo r antici greci, a fost localizat Corespondentul Agerpres Ia
daritate cu acţiunea m uncitorilor de va fi răsturnat. El a evitat, insă, să nu se poate permite o prelungire în A paratajul instalat la bordul sa m isii pentru a răspunde ia întrebări- şi stins. Pagubele sint evaluate Atena
la aceste şantiere. 25.000 de oameni se refere la sprijin ul acordat de Por delungată a situaţiei actuale şi câ te litu lu i funcţionează normal. Cen
aT m uncii din oraşul Le Havre au „trebuie să intervină o soluţie nego trul de coordonare şi calcul prelu ! le privind politica S.U.A, în Asia de
participat la un marş de protest. tugalia şi Republica Sud-Africanâ re- ciată cit mai curind posibil1*. crează inform aţiile parvenite. I sud-est.
ROMA EI Paso (Texas) a descoperit o m iile concursului internaţional lej compozitorului Dieter Acker Simptom al crizei
mare afacere de trafic cu arme. pentru compoziţie în vederea (Republica Socialistă România)
După cum relatează agenţia Au fost arestate cinci persoane
PAP, în capitala Ita lie i a fost care acţionau în complicitate cu Festivalului internaţional „P ri l-a fost acordat premiul II la ca politice din
măvara la Praga". Cu acest p ri
semnat protocolul pe anul 196G o serie de indivizi din Panama tegoria cvartete de coarde.
ia acordul comercial pe termen şi Mexic. A uto rităţile americane
lung dintre Polonia şi Italia, caic au deschis o anchetă a tit in ţară Ecuador
prevede o lărgire a schim burilor cît şi In străinătate.
comerciale intre cele două ţări.
GENEVA Minis. a declarat în acelaşi ziar Referindu-se la relaţiile co LEO PO LD YILLE QUITO 10 (Agerpres) —
că „m ultă vreme in S.U.A. s-a Junta m ilitară din Ecuador a de
Ambasadorul Vasile Dum itres considerat că populaţia ţâ rii este merciale polono-italiene. agenţia Un tribunal m ilita r din Leo- mis pe generalul Antonin Rivas H i
cu, şeful delegaţiei române in lu bine instruită'. „Situaţia însă, PAP subliniază câ in u ltim ii 10 poldviile a condamnat m iercuri dalgo din funcţia de şef al statului
ani (1955-1965) valoarea schim
crările Com itetului celor 18 state a precizat el, nu se prezintă de 15 funcţionari guvernamentali la m ajor al forţelor armate ecuadoriene.
pentru dezarmare, a p rim it, la loc astfel". bului de m ărfuri dintre cele închisoare pe diferite termene, Corespondenţii dc presă din Quito
sediu) m isiunii permanente a Re două ţâ ri a crescut de peste 7 între 4 şi 10 ani, sub acuzaţia de consideră câ această măsură, consti
ori, depăşind In 1965 pentru p ri
publicii Socialiste România In DELHI ma oară valoarea de 100.000.000 corupţie. P o trivit com unicatului tuie un nou simptom al crizei in te r
Geneva, o delegaţie a M inisteru La Bombay s-a deschis cea dolari. publicat la Leopoldville, cei 15 ne a regim ului dictatorial din Ecua
lui A facerilor Externe al R. D. de-a Vl-a conferinţă pentru cons condamnaţi au lucrat în cadrul dor. Se reaminteşte câ, în urmă cu
Germane, condusă de Georg $ li- trucţia de nave şi pentru navi biroului pentru controlul şi ve două luni, colonelul G uillerm o Frei-
bi, adjunct ni m inistrului aface gaţie, anunţă agenţia Press Trust ATENA rificarea bugetului statului. In le Posso, a fost înlăturat din funcţia
Un număr de 80.000 de m etalur-
rilo r externe. După cum se ştie, of India. La lucrări participă de gişti din Grecia au declarat joi decurs de trei luni. ei si-au în de membru al juntei m ilitare ecua
delegaţia R.D.G. a prezentat Co legaţii din Anglia, Japonia, O- o grevă de 24 de ore. Ei reven suşit 30 milioane de franci con doriene. sub învinuirea de a fi „p lă
m itetului celor 18 Memorandu landa şi R F.G. dică sporirea salariilor şi îm bu golezi (aproxim ativ 200 000 de nuit o rebeliune".
mul cu p rivire la poziţia guver La deschiderea conferinţei a nătăţirea co n d iţiilo r de muncă. dolari). Intr-o declaraţie făcută reprezen
nului R.D.G. faţă de problemele luat cuvintul preşedintele Indiei, In mai multe oraşe au avut loc NEW YORK ta n ţilo r presei, generalul Rivas a
dezarm ării. Radhakrishnan. m itinguri şi adunări ale greviş M iercuri a început la New York spus că m otivul dem iterii sale îl con
stituie faptul câ. in cursul d iferitplor
MOSCOVA PARIS tilor. procesul intentat de autorităţile în tru n iri cu alţi comandanţi ai fo r
După o vizită oficială de 9 zile Greva studenţilor de la facul PARIS americane lu i David M iller, p ri ţelor armate, şi-a exprim at în g rijo
în U.R.S.S, la 10 februarie p ri tăţile de ştiinţe din Paris, înce mul tînăr din S.U.A. care şi-a rarea faţă de actualul val de demon
mul m inistru al Afganistanului pută m iercuri, va continua pînă Agenţia Union Francaises d’ ars ordinul de încorporare în straţii antiguvernamentale din ţară.
Mohammed Hasin M aiwandwal, la 15 februarie. După cum arată Inform ations a anunţat că apro semn de protest îm potriva inter Intre tim p. p o triv it relatărilor n-
a plecat din Taşkent spre patrie Asociaţia studenţilor în ştiinţe, xim ativ 1.000 de persoane au fost venţiei americane în Vietnam. genţiei Reuter, in ciuda in s titu irii le
contaminate de radioactivitate în
M ille r este apărat de mai m ulţi
NEW YORK la grevă participă 23.000 de stu urma desfacerii detonatorului u- avocaţi din partea „U n iunii l i gii m arţiale, în d iferite oraşe ecua
doriene studenţii şi m uncitorii conti
Ziarul „W ashington Post" ara denţi. Greva a fost declarată in neia din bombele nucleare pier bertăţilor civile". Se reaminteşte nuă m anifestaţiile antiguvernam en
tă că peste 3.5 milioane de ame semn de protest îm potriva anu dute de avionul american B-52, că el este pasibil de pedeapsă cu IT A L IA , — Roma. Drept răspuns la hotărirea patronilor de tale cerind abolirea regim ului dicta
ricani sînt analfabeţi, iar 19,5 m itor prevederi ale planului de după catastrofa care a avut loc cinci ani închisoare si o amendă la şantierul „Spartacus" de a concedia 40 de m uncitori, oamenii torial. Numeroşi m anifestanţi au fost
milioane au numai o pregătire reformă a invăţăm întului supe pe ţărm ul Andaluziei. de 10 000 dolari. muncii au ocupat şantierul şi nu-1 părăsesc nici ziua, nici noaptea. atacaţi cu brutalitate dc poliţie. Fe
medie incompletă. Reprezentantul rior, în special ştiin ţific, elabo In foto ; Delegaţia lu cră to rilo r din transportul urban a ve deraţia studenţilor din Ecuador a a-
Departamentului sănătăţii, edu rat de M inisterul Educaţiei Na NEW YORK PRAGA nit la grevişti pentru a le exprim a sprijin u l lor. Pe pancartă dresat un nou apel tuturor filia le lo r
caţiei şi asigurărilor sociale, Roy ţionale. Poliţia americană din oraşul La Praga au fost acordate pre scrie : „Solidaritate cu constructorii care luptă". sale în care cheamă tineretul studios
să continue m anifestaţiile îm potriva
actualului regim.
Redacţia şi administraţia ilarului fir. Dr, Petru Groza ot. 25, taleltn 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa pl&Ulft lo numerar conform aprobării Direcţiei Generala P.T.TR, or. 263.328 dlo 6 noiembrie 1849. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.06!