Page 34 - Drumul_socialismului_1967_02

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3767

tratativelor, Schultz a promis N O V A C A S A
1784. ARMISTIŢIUL ţă satisfacerea cererilor lor, N O T E
ţăranilor cu multă bunăvoin­
iar hotârîrea definitivă urma
să li se comunice peste 8 zile,
adică in 19 noiembrie 1784 la
Cîmpeni, cînd trebuia să se
întîlneascâ din nou cele două Cu cojoacele
UE LA TfBRU midat de prezenţa unui ofiţer la film A TELEVSZ1VNSI
părţi. Cloşca nu s-a lăsat inti­
împărătesc şi, la plecare, i-a
atras atenţia că dacă nu li se
vor satisface cererile, răscoa­ Dacă doreşti să vizionezi
la va reizbucni cu şi mai ina- un film la căminul cultural
re putere. Conform înţelegerii. din Petreşli, eşti obligat să La începutul celui de-al doi­ ează toate condiţiile creşterii
Marea răscoală a tiranilor riale, certaţi din motive per­ trimise înainte pe locotenentul lor pe peliculă şi benzi mag­
iei cu tine toate cojoacele şi
din 1784, condusă de Horia, sonale, n-au îndrăznit să ia Probst, care ştia româneşte. Cloşca s-a retras cu cetele lui căciulile pe care le ai acasă. lea deceniu de existenţă, tele­ netice. simultane cu transmi­ substanţiale a emisiunilor aiît
Cloşca şi Crişan a avut un măsuri armate fără consimţă- Acesta se întîlni cu Cloşca Ia spre munţi şi a lăsat oamenii Altfel nu rezişti să stai ne­ viziunea română se află în pli­ sia, creîndu-se posibilitatea ca cantitativ, cît şi calitativ, po­
să plece la casele lor cu in­
larg caracter de masă în toa­ mîntul împăratului losif al Pârâul Turcului, la 10 noiem­ nă înnoire. Pe un vast şantier unele dintre ele să poată fi şi sibilitatea de transmitere si­
tă Transilvania, ea desfâşu- Il-lca, mâiginindu-se să ocă- brie 1784. Din relatarea lui strucţiuni severe să se strîn- mişcat două ore. Singura din apropierea Pieţei Aviato­ retransmise. multană a două programe, iar
rîndu-se, aproape două luni, rască şi să expedieze acasă reiese că Cloşca era însoţit de gă îndată ce vor primi în­ sobă care ar vrea, cît de cît, rilor se află în plină construc­ A doua construcţie — cor­ în perspectivă a emisiunilor în
ştiinţare.
să urce termometrul
peste
pe o zonă întinsă care cu­ pe cei doi comiţi ai Albei şi o oaste ţărănească ce număra E semnificativ faptul că în un grad Celsius, este între­ ţie „Casa televiziunii" a aces­ pul de producţie — ateliere — culori Aceasta va face posibil
prindea mai multe comitate. Hunedoarei. Vâzînd că răs­ peste 1.400 de oameni înar­ timpul tratativelor cu Schultz, tei instituţii. va adăposti încăperile în care ca durata emisiunilor sâ creas­
Micul sat Tibru din raionul coala se întinde şi amenin­ maţi cu puşti, pistoale, săbii, ţinută cu rumeguş... umed. Aruncînd o privire asupra se vor executa lucrări de bu­ că substanţial, totalizînd anual
Alba, ascuns între livezile şi ţă să se transforme într-un a- furci, topoare şi coase. Ţăra­ în locul lui Ioan Horia s-a Dar şi soba îşî are orarul ei, machetei viitorului edificiu, ne taforie, pictură, sculptură, bro­ circa 3.000 de ore pe ambele
viile celor două culmi domoa- devârat război ţărănesc, gu­ nii erau adunaţi din toate prezentat un iobag, cu numele stabilit de conducerea cămi­ dăm cu uşurinţă seaina că a­ derie, de confecţionare a deco- programe Concomitent cu rea­
le ce coboară din Munţii Tras- părţile, majoritatea de pe do­ de Ursu Uîbaru, fără să-şi nului : să nu fie aprins fo­ vem de a face cu un ansam­ i urilor şi a costumelor, toate lizarea noii Case a televiziunii
căului, a rămas înscris în is­ vernul crezu de cuviinţă să meniul ZIatnei, Cîmpeni, Lup- trădeze identitatea. Prins mai cul (dacă se aprinde, bineîn­ blu monumental care va îm­ indispensabile activităţii de pe se va extinde în continuare
înceapă unele demersuri spre
toria patriei noastre prin ar­ a linişti pe răsculaţi. iLa 11 no­ şa, Ponor, Mogoş. Intregaldc, tîrziu, Uibaru recunoscu că s-a ţeles ?) decit cu o oră înainte bogăţi şi da un plus de frumu­ platourile studiourilor. Se cre­ reţeaua de staţii de retransmi­
prezentat la tratative din or­
de începerea filmului. Dacă
mistiţiul încheiat aici, în 12 no­ seţe peisajului urbanistic al ează astfel şi pe această cale sie, astfel incit în anul 1970,
iembrie 1784, între ţăranii răs­ iembrie a dat o patentă în dar şi din satele din jur. Cloş­ dinul lui Ioan Horia. Această rumeguşul reuşeşle să se u­ Bucureştiului. Noul centru de posibilităţi de a pregăti emi­ programele Centrului de tele­
culaţi şi vicecolonelul impe­ limba română prin care a ce­ ca avea ca ajutor un căpitan, substituire a făcut parte desi­ suce, numai bine flăcările televiziune — unul din princi­ siuni mai numeroase, mai va­ viziune din Bucureşti vor pu­
rial Schultz. Armistiţiul de Ia rut răsculaţilor să se împrăştie pe Ion Bîrlă din Rîmeţi. Lo­ gur din manevrele tactice ale prind sâ apară după... spec­ palele obiective culturale ale riate şi mai îngrijite din acest tea fi văzute de mai mult de
căpeteniilor răsculaţilor, lucru
tacol.
Tibru reprezintă punctul ma­ nelipsit de inteligenţă şi siinţ cincinalului — al cărui proiect punct de vedere artistic. 90 la sută din locuitorii ţării.
xim de extindere a răscoalei, a fost executat de un colectiv Pentru cei care pregătesc Centrul de televiziune Bucu­
cu el încheindu-se faza lupte­ de prevedere. Rezervat pentru... al Institutului „Proiect Bucu­ programul emisiunilor in ate­ reşti va fi dat total în fun­
Vâzînd că politica promisiu­
lor ofensive duse de masele DIN ISTORIA STRĂBUNA nilor prin armistiţiu şi trata­ reşti*', condus de arh. Tiberlu liere sau pe platourile de fil­ cţiune la sfîrşitul cincinalului,
ţărăneşti. tive cu răsculaţii dă rezultate, păianjeni Ricci, vn inarcD o dată impor­ mate : redactori, regizori, ope­ dar s-a avut în vedere ca pe
Surprinse de iureşul răscoa­ guvernul Transilvaniei a ini­ tantă în dezvoltarea televiziu­ ratori, graficieni, scenografi măsura terminării anumitor
lei, nobilimea şi guvernul ţiat o serie d^ înţelegeri. La nii noastre. El va avea patru etc., se construieşte o clădire obiective. — primul în cursul
Transilvaniei au rămas dezo­ A PĂMMTULU MEDOREAN Valea Bradului se încheie un Şapte semnături însoţesc corpuri : al studiourilor. ccl cu 13 etaje, care domină între­ acestui an. — prin darea lor
rientate, în primele momente astfel de armistiţiu între Cri­ scrisoarea adresată redacţiei destinat atelierelor — produc­ gul ansamblu al centrului. De treptată în folosinţă, să vină
neştiind ce măsuri să ia. Pro- şan şi doctorul Pioaru Molnar de către un grup de munci­ ţiei, cel redacţional şi de la proiectanţi aflăm că la ul­ în ajutorul actualului studiou.
fitînd de această situaţie, răs­ pe timp de 16 zile, iar pe dea­ tori de la I.R.I.L. Haţeg, ;n film. timul elaj al acestui corp va Siluetele primelor studiouri /
coala s-a întins ca fulgerul în la casele lor. Politica tratati­ cotenentul Probst stabili cu lul dintre Inuri şi Pîclişa, lin­ care se spune : Corpul central cuprinde trei fi montat aparataju! ce va asi­ ale noului centru de televiziu­
comitatele Zarand, Hunedoara, velor cu răsculaţii s-a dovedit Cloşca pentru dimineaţa zilei gă Alba lulia, colonelul Ott „La noi, in întreprindere, studiouri prevăzute cu apara­ gura legătura cu emiţătorul de ne au şi început sâ prindă
Alba şi Turda şi ameninţa să a fi soluţia cea mai bună pen­ de 12 noiembrie o întîlnire cu încheie un alt armistiţiu cu a funcţionat o staţie de am­ tură şi instalaţii superioare de pe Casa Scînteii, legăturile di­ contur In ciuda timpului fri­
se extindă în toate părţile, tru limitarea întinderii răs­ vicecolonelul Schultz pe dea­ ţăranii din satele apropiate. plificare cu 24 de difuzoare luat vederi şi captare a sune* recte şi indirecte cu carele de guros, lucrătorii întreprinderii
spre vest către Ungaria şi coalei, dar mai ales pentru lul Tibrului pentru mijlocirea Printre altele iobagii de aici instalate în secţii. A funcţio­ tului, instalaţii de iluminat, leportaj. Ultima construcţie a de consti ucţii-monfaj nr. 1 a
spre sud. Căpitanii adunaţi la ciştigarea timpului necesar do unui armistiţiu. Intîlnirea a cereau ca „naţia română să nu nat Pentru că, de-o vreme, manevrarea decorurilor şi cli­ centrului va servi la prelucra­ Sfatului popular al oraşului
Blâjeni, la începutul lui no­ pregătire şi aducere a arma­ avut Ioc Ia data stabilită pe mai servească pe păminlurilc difuzoarele tac. Nu tu ştire, matizare. Dotarea lor tehnică rea peliculei înguste, specifică Bucureşti, cărora li s-a încre­
iembrie, şi-au împărţit atri­ tei în vederea înăbuşirii răs­ dealul dintre Cricau şi Tibru, nobililor şi domnii să nu mai nu tu eveniment, nu lu mu­ va permite realizarea unei emisiunilor zilnice televizate dinţat sarcina ridicării aces­
buţiile, fiecare urmînd să ac­ coalei în sîngc. In acest scop deasupra viilor, unde s-a în­ calce niciodată pe pămîntu- zică.. Ne am adresat comite­ game mai largi de emisiuni dc (ştirile, jurnalele de actuali­ tui important edificiu cultu­
ţioneze cu ceata sa în anumi­ au fost mobilizaţi episcopii cheiat un armistiţiu pe 8 zile, iile lor*’. tului sindicatului din unita­ actualităţi politice, sociale şi tate etc.); ral, depun eforturi susţinute-
te părţi ; Crişan a cuprins Sia- români de la Sibiu şi Blaj, între Schultz, în calitate dc Răsculaţii şi căpitanii lor, te, dar degeaba De cînd tac economice, emisiuni ştiinţifice, Proiectul, ca şi întreaga con­ pentru darea lui în folosinţă
randul şi a coborît în Valea protopopii şi preoţii, ofiţeri reprezentant al împăratului şi amăgiţi de armistiţiu şi pro­ difuzoarele, păianjenii şi-au educative etc. Viitoarele stu­ strucţie a centrului de televi­ în cel mai scurt timp posibil.
Mureşului şi Streiului, antre- pricepuţi şi cunoscutul doctor Cloşca şi Ioan Horia. reprezen­ misiuni. au slăbit lupla tocmai ţesut pînzele în jurul şi în ziune, echipamentele la nive­
nînd la răscoală pe iobagii de oculist Ion Pioaru Molnar. A­ tanţi ai ţăranilor răsculaţi. Ţă­ în momentul cînd ea era mai interiorul lor. Ba. mai nou, diouri vor dispune de agregate lul performanţelor internaţio­ PETRU UILÂCAN
la cîmpie. Răsculaţii au ata­ ceştia au fost strînşi de gu­ ranii i-au înaintat lui Schultz necesară pentru întinderea răs­ au venit şi şoarecii... pentru înregistrarea emisiuni­ nale cu care va fi dotat, cre­ redactor Ia Agerprcs
Nuinai cine trebuie
cat conacele boiereşti arzind vern şi trimişi să liniştească un minimum de revendicări coalei in părţile centrale ale vine...“. nu
arhivele pentru a nimici soco­ poporul răsculat. Aşa s-au formulate in trei puncte : Transilvaniei şi antrenarea u­
teala robotelor. O parte din născut armistiţiile de la Tibru, nei imense mase iobăgeşli de
cetele lui Crişan — aşa cum Valea Bradului, Inuri Şi Sîn- 1. Să fie liberi din iobăgie ; la cîmpie. Şi-a uitat
s-a arătat în articolele prece­ genrgiul Trăscăului. 2. SA fie militarizaţi (adică Armata a primit ordin sâ
dente — au atacat cetatea De­ Pentru a lua contact cu ce­ primiţi în regimentele de gră­ înăbuşe răscoala şi. profiliml I paternitatea
vei şi au extins răscoale pe tele lui Crişan, a fost trimis niceri caic se bucurau în vre­ din plin dc rezultatele armis- Uzina dc strun­
valea Mureşului, spre Banat şi Schultz. vicecolonelul regimen­ mea aceea de multe privilegii); tiţiilor, pătrunse rapid pînâ i guri Arad. — Pro­
3 Să fie eliberaţi
oamenii
Crişana. Cetele lui Horia ou tului de graniţă din secuime. în inima munţilor. Surprinşi, „Ştiţi dumneavoastră ce dusele Uzinei de
acţionat mai mult în munţi, Acesta a înlîlnit trupa răscu­ închişi în castelul dc la Galda. răsculaţii au încercat să opu­ bucurie şi entuziasm a fost strunguri din A­
Deşi pretenţiile ţăranilor e­
în zona Abrudului şi Cîmpe- laţilor în apropierea Albei, nă o puternică rezistenţă dai in Dumeşli (Ilia), cînd săte­ rad au atras a-
nilor, iar apoi spre nord, în rau modeste în aparenţă, ea a reuşit numai în parte. nii şi-au construit — prin tenţîa specialişti­
comitatul Cluj şi pe valea So­ care, în frunte cu Cloşca, a punctul I din petiţie repre­ Răscoala a fost înăbuşită iar contribuţie voluntară — că­ lor la numeroase
zenta însăşi cauza principală
meşului. Cloşca a coborît cu trecut din Valea Arieşului, a izbucnirii răscoalei. Desfiin­ căpitanii ei prinşi minul cultural ? Dar ştiţi ce J lirguri şi expoziţii
cetele lui pe Valea Arieşului peste Mogoş şi rnlregalde, cu înăbuşirea răscoalei n-a u- tristă soartă are el azi ?". internaţionale. As­
în comitatele Turdei şi Albei scopul de a ataca castelul co­ ţarea iobăgiei pe care o ce­ dus rezultatul scontat de no­ Aceste întrebări le adresea­ tăzi uzina arădea­
de Jos. In ajutorul lui a ve­ mitelui Kemeny de la Galda rcau ei reprezenta lovitura de bilime, întrucît flacăra moc­ « ză redacţiei un locuitor din nă exportă maşini
nit. pe Valea Ampoiului. lo- de Jos. unde zăceau în lan­ graţie dată societăţii feudale nită a răscoalei a continuat sat, după cai^e adaugă: „Gea­ de prelucrat meta­
nuţ. fiul cel mare al lui Ho­ ţuri iobagii închişi, printre care îşi baza existenţa toc­ să ardă în sufletul fiecărui io­ muri sparte, frig, inactivita­ lul in multe ţâri
mai pe sistemul aservirii io­
ria, cu cea de a patra trupă ca care şi primarul Dumitru To- bagilor bag, iar revendicările impuse te. casă părăsită — iată si­ din Europa, Asia,
să răscoale iobagii din zona dea din Rîul Mare, care au în armistiţiul de la Tibru şi tuaţia în care se află cămi­ America de Sud,
podgoriilor Albei şi văii mij­ luat parte la răzmeriţa din Pretenţiile iobagilor răscu­ din alte părţi, au rămas în­ nul cultural. Cine ştie, poate unde sînt aprecia­
acum, prin intermediul zia­
locii a Mureşului. tîrgul Cîinpenilor din 1782. In laţi nu s-au mărginit numai la scrise in programui luptei te datorită calită­
Nobilimea, speriată, a lăsat ajutorul luî Cloşca veni pe punctele armistiţiului de la generaţiilor următoare. rului, îşi va găsi părintele ţilor lor.
totul fugind în cetăţi şi oraşe valea Ampoiului lonuţ, fiul lui Tibru. Ele au fost expuse şi Reînvierea faptelor de glo­ Eu îl cunosc. E sfatul popular de In foto ; Vedere
ansamblu
a
să se adăpostească. Printre Horia, care ocupă satele Am- cu alte ocazii în timpul răs­ rie ale strămoşilor noştri este al comunei Sîrbi. Oare îşi va secţiei de finisare
fugarii din Sibiu se aflau şi poiţa, Şard, Ighîu, Buccrdca. coalei, cuprinzînd şi proble­ o datorie patriotică, iar locu­ mai putea nega paternitatea?" a strungurilor SN.
sîngeroşii comiţi ai Albei şi Ci'icău şi îşi stabili apoi tabă­ mele referitoare la împărţirea rile pe unde a\î călcat di tre­ 400.
Hunedoarei, baronii Kemeny ra pe dealul Tibrului. pâininturilor şi alungarea no­ buie cinstite. De-ar fi şi apă caldă
şi Bornemisza. Guvernul şi Schultz se apropie cu tea­ bilimii.
comandantul armatei Impe­ mă de tabăra răsculaţilor şi La Tibru, după încheierea Prof. Gfl. ANGHEL La blocul 120 din Telinc,
I unde stăm noi minerii ne-
căsătoriţi, există în general
condiţii bune de cazare. Par­
că e un făcut, însă, câ tot­ Omieron ; BRAD : Acţiunea Cornel Fînâţeanu ; 16,20 Muzi­
„ D A C I I " deauna se iveşte un., dar, „Zimbru" ; HAŢEG : Dulcea că populară interpretată de
care încurcă lucrurile. Acum
pasăre a tinereţii.
Irina Micuţ ; 17,10 Recital (ie
în miez de iarnă, de pildă, violoncel Serafin Anlropov ;
ducem lipsă de apă caldă la 17.30 Cintărcţi ai plaiurilor
In prezenţa unor personali­ Distribuţia cuprinde nume cu­ spălătoaix*. Din această cau­ noaslre ; 18,00 Balet egiptean
tăţi ale vieţii cultural-ai tisti- noscute ale cinematografiei ro­ ză, unii nu se spală de fel, de Liligi ; 19,05 Partita pen­
ce din Capitală şi a unui pu­ mâneşti şi franceze: Amza Pe- alţii o fac numai de formă tru orchestră de Dan ConsliL*
blic care a umplut toate cele llea (Decebal), Mărie Jose Nat In blocul nostru există o cen­ PROGRAMUL 1 : 5,06 Pro­ (inescu : 19,30 Noapte bună,
peste 3.000 de locuri din sala (Meda), Pîerre Brice (Severus), trală termică, avfnd şi insta­ gram muzical dc dimineaţă ; copii : povestea „Căciuliia” ;
mare a Palatului, miercuri Emil Bolta (marele preot), laţiile corespunzătoare, dar 7,15 Piese pentru fanfară de 22.30 Moment poetic. Versuri
seara a avut loc premiera pe care nu dă apă caldă. Cerem DEVA : Neveste periculoa­ Save) Ilorceag ; 7,30 Buchet din volumul „Cîntec de toam­
ţară a filmului „Dacii" — co­ Gyorgy Kovncs (Domiţîanus), conducerii întreprinderii şi se (în completare — Apele în de flori muzicale ; 8,00 Suma­
producţie româno-francezâ re­ Georges Marchal (Fuscus), Geo comitetului sindicatului să sc pericol) (cinematograful „Pa­ rul presei ; 8,10 Instrumente nă inică" de Gheorghc Tomo-
/ei ; 22,35 Muzică uşoară ; 23,10
alizată de tînâiul regizor Ser- Bai Ion (Allius), Scplîiniu Se­ îngrijească de rezolvarea >o- tria") ; Complotul ambasadori­ populare româneşti ; 8,25 Mo­ Discuri inedite.
giu Nicolaescu după scenariul ver (Remarkos), Mîrcea Albu- cestei probleme, mărunte în lor („Arta"); SIMBRIA: Eal- ment poetic — iniei pretat de
scriitorului Titus Popovici lescu (Oluper) şi alţii. fond, în timpul cel mai 6curt staff ; HUNEDOARA : Lumea Matei Cheorgluu ; 8.30 La mi­ liulclinc (Ic ştiri şi
minunată a fraţilor Grimm crofon, melodia preferată ; 9,30 radiojurnale
(„Siderurgislul") ; Notrc Dame Statul medicului : Concediu 5.00 ; 6.00 ; 7,00 ; 10.00; 12,00;
18.00; 20,00 ;
dc Paris („Flacăra") ; Tunelul pre şi post natal ; 9,35 Jocuri 14,00; 16,00; (programul l);
populare : 9,43 „Imagini din
22.00; 23,52
completare — Lucrările
(în
mi-a dat un pahar plin cu tot
l i fac eoSscţiosiar! cum e, Florea mi-a prezentat Consfătuirii constructorilor dc Pobrogea" de Diamandi Ghe- 7.30 ; 9,00 ; 13,00 ; 15.00 ; 17.00;
felul de impurităţi. Meticulos
ciu ; 10,15 Melodii folclorice
19.00 ; 23,00 ; 0,57 (programul
maşini) („Constructorul"); TE-
şi acte de autenticitate a ori­ LIUC : Dragostea şi moda; din fonoteca noastră ; 10.30 II).
ginii donaţiei : „Buletin de a- PETROŞANI : Omul din Rio Recital vocal Emilia Petreseu;
11,20 Dialog pe tenie coregra­
Gata, m-am hotârit ! Colec­ Ce a urmat nu mai intere­ nalizâ nr. 21712 ianuarie 1907, („7 Noiembrie”) ; Ridcm cu fice : Perspectivele de dezvol­
ţionar. Dar nu aşa, oarecare, sează pentru că, au pâţît-o şi eliberat de Inspectoratul sa­ Stan şi Bran („Republica") ; tare ale baletului românesc;
ci unul cu totul şi cu totul o­ alţii la fel. Un amic, F. V., de nitar do stat al oraşului Hu­ LUPENI : Casa din Montevi­ Cel de al VIII-iea Concurs al
riginal. Domeniul ales ? Eu la furnale, cînd i-am povestit nedoara : Întreaga masă (e deo („Cultural") ; LONEA : formaţiilor artistice ; 12,10 Se- © HUNEDOARA : „Am ve­
i-nm zis de început „Amalga- a început sâ rîdă cu hohote. vorba de masa piinii cumpă­ Insulele fermecate („7 Noiem­ lecţiuni din opereta „Victoria nit din dealul Clujului”, spec­
mo-panificaţic", pentru că A scos apoi din buzunar o rate de Ja chioşcul nr. 35 Cni- brie") ; Cimaion (în completa­ şi al ei husa/" tle Paul Abra- tacol susţinut de orchestra
mi-a scos mulţi peri albi şi... punguţă dc nylon din care a zid). conţine dispersate tot fe­ re — Navigatori care dispar) ham ; 13,30 Inlîlnirc cu melo­ populară a , Filarmonicii «le
vreo două măsele lul de impurităţi de făină"... („Minerul") ; VULCAN : Vizi­ dia populară şi interpretul stat din Cluj
Iacă, mai zilele trecute am Cît privesc cocoloaşele din ta (in completare — împără­ preferat ; U.08 De la un şla­ © LUPENI : Concci l de
luat ca tot omul, o pîine in­ pîine am sâ mă adresez unui ţia leneşilor); CRIVIDIA : găr la altul — muzică uşoară; muzică uşoară susţinui de
tegrală de Ia unitatea com­ Foileton expert Pentru câ, era sâ uit, Dragoste la zero grade (in 15,00 Muzică populară inter­ formaţia „Hcbe Prisada”.
plexului comercial nr. 1 din de cind cu pasiunea asia pen­ completare — Dr. Gh. Mari- pretată de Traian Uilecan şi © GIRHOVA : ( r a i onul
Hunedoara. (Eu mânînc pîine tru colecţii, ain descoperit că ncscw) ; ANINOASA : In com­ Toni lordache ; 16,15 Muzică Sebeş) : „Veselie, aslă-scarâ,
„aemi", dar cuin se întîinplă am şi un mare talent sculptu­ pania lui Max Lintler (în com­ uşoară de Marcel lonescu şi cu estrada" — spectacol sus­
deseori, n-am găsit). iLa masă, dat la iveală o... zdreanţă. O ral In zilele în care lipsesc pletare — YR cere decolarea); Robcrt Flavian ; 16,30 O po­ ţinut de un colectiv al Tea­
fiul meu a început sâ strîm- „suvenire” — tot din plinea „piesele" preţioase din piine, ORAŞTIE: Zorba Grecul („Pa­ veste pentru voi, copii : „Ur­ trului de estradă din Deva.
be din nas Privea a lehami­ integrală — pe care mi-a do­ mă ocup cu modelarea de sta­ tria") ; La porţile păminlului sul cafeniu" de VJadimii Co­
te la felia de pîine din mînâ. nat-o. Atunci a dat în mine tuete. Materia primă : coca (in completare — Gara) („Fla­ lin; 16.40 Program de cînte-
Era cît pe-aci să-l pocnesc. boala colecţionării. din miezul pîinii necoapte. în căra") ; CUGIR : Duminică la ce ; 16,50 Studioul lînămlui in­
Auzi, eu în copilărie n-aveam Cu vărul T. Florea, ăl de aliaj cu cocoloaşele de făinâ- New-York („7 Noiembrie"); terpret : oboistul Mihai Cion­
de ajuns nici mămăligă şi lucrează la laminorul de 8u0 nalui. ALBA IULIA : Minunata An­ tea ; 17,40 Omagii muzicale : 18,0«) i’enlru cei mici : „Ala
dumnealui face nazuri la pli­ nun, a fost mai complicată si­ Mă paşte totuşi un necaz. gelica („Victoria"); Angelica, „Vanaţiuni pe o temă de Pă­ Bala” ; 18,25 Pentru tineretul
ne ! ? N-am apucat sâ întind tuaţia El n-a rîs cînd i-am Un mare necaz. Ce inâ fac dacă „marchiza îngerilor" („23 Au­ gânim" de Brahms ; 18.15 ş c o l a r : „Zale... argintii";
palma câ, o troznitură intre spus păţania. Dimpotrivă, s-a prind de veste tovarăşii de Ia gust"); ZLATNA: Coplan îşi Concert-ghicitonre ; 18,40 Ra- 18,50 Publicitate ; 19,00 Tele­
măsele m-a fulgerat pînâ în încruntat şi scrîşmnd din mă­ Trustul regional de panificaţie asumă riscul ; TEIUŞ : Thcre- diosimpozion. Noua legislaţie jurnalul de seară ; 19,20 Bule­
inimă... O dată cu resturile sele (ci mai avea din ce sâ — Hunedoara?... Atunci, s-a zis se Dcsrrueyroux ; SEBEŞ : Co­ electorală — dreptul de a ale­ tinul circulaţiei rutiere ; 19,30
de măsea, am scos din gură scrîşnească, nu ca mine), mi-a cu mine ! Se duce de rîpâ „pa­ liba unchiului Tom („Sebeşul"); ge şi a fi ales ; 19,00 O melo­ Dicţionar de personaje. Litera
şi o şaibă aiâmilă, cu un dia­ zis : „Hai pînâ acasă la mine! siunea" mea de colecţionar... Cenuşa — seriile I şi II („Pro­ die pe adresa dumneavoastră; H (1); 20,00 Săptămîna ; 20,45
metru de 4 mm. Iţi mai dau şi eu ceva". Şi S. OLTEANII gresul1*) ; APOLDUL DE SUS: 21.05 Atenţiune, părinţi I „Ci­ Avanpremieră ; 21,00 Reflec­
titorul adolescent” de lector tor ; 21,10 Teleglob. Emisiune
univ. Bianca Bradu; „Aduceri de călătorii geografice : De la
aminte" — semnează scriitorul Luxor la Karnak ; 21,50 Seară
ministratlv al fabricii au pre­ Aceeaşi înţelegere a stabilit-o le-au reuşit întocmai. Au fost cap. deşi e protejat de., um­ Tudor Muşalescu ; 22,20 Cvai- de balet. (Despre turneul între­
Glumă ? parat un imens ghiveci biro­ şi cu cooperativa de consum prinşi de organele de miliţie, brelă. Iclu! în Mi major, de Pascal prins de Ansamblul bucureş-
cratic. din Crişcior. Numai că de dala înainte de a cheltui toţi banii, Bentoiu ; 23,00 Melodii pentru tean în Cuba) ; 23,00 Telejur­ *
aceasta, cheltuielile le-a su­ şi trimişi acasă. Aşadar, soco­ ore tîrzii. nalul de noapte ; 23,10 Inehi-
In gara Simeria a sosit dc Bătăuşii satului
Ia Fabrica de conserve U.S. Complicitate portat cooperativa. Ne între- teala de acasă nu se potriveşte PROGRAMUL II : 7,00 Iti­ dei^ea emisiunii.
„Refacerea" Arad un vagon cu bâm cum de unii conducători cu cea a voiajului. nerar folcloric muzical ; 7,45
alimente. Uşile laterale erau ai acestor unităţi s-au lăsat Toată Valea Bradului îi cu­ Selecţiuni din opereta „Crai
nesigilate. In scrisoarea de Valerian Reileanu, fostul şef noaşte. Nu există petrecere, nou" de Ciprinn Porumbescu; BBSSBM
Dacă sînt aşa de galantoni, să Hoţul de umbrele
trăsură nr. 14 se specifică câ al serviciului arhitectură şi tîi îţi în asemenea afaceri ? oricît de mică, ca aceştia sâ 0,15 Dansuri de estradă ; 8,30
vagonul e încărcat cu conser­ sistematizare a Sfatului popu­ 9 nu producă scandaluri, bătăi. Muzică populară din Banat;
ve de legume. In avizul nr. 176 lar raional Brad, a găsit o me­ o facă pe buzunarul lor. Cei mai „încornoraţi" sînt 10.05 Teatru radiofonic : ..Jus-
anexat foii de trăsură este tre­ todă originală de a se înavuţi. Ilie Constantin a venit din Ion Boldea, Gh. Boldea (fraţi) tina" de Hella VVoulijoki; 12,10 PENTRU 21 ORE
conducerea O. C. L. să einilâ Voiajorii
cut : carne de porc cu fasole. Iat-o pe scurt: A apelat la Paşcani sâ se angajeze pe şan­ Ei au în mînâ şi conducerea gâş- Ritmurile cincinalului ; 12,30 Vreme în curs de răcire, cu
Tot în documentele de expe­ tierul Energoconstrucţia din lii, din care fac parte alţi bă­ Selecţiuni din Estrada dumi­ cerul mai mult noros. Izolat
diţie este anexat un buletin de o comandă către şantierul Mintia. Cum a venit s-a şi an­ tăuşi ca: Petru Adaş, Gh. Hu- nicală : autograf muzical Flo­ vor cădea ninsori slabe. Vînt
analiză în care se spune câ T.R.C H. nr. 3 Brad, pentru u­ Se numesc 11 ie Petria şi gajat imediat la... furat Mai icţ, Ioan Criştiu. O mînâ de rentin Delmar; 12,45 Solişti potrivit din nord-vest. Tempe­
în vagon sînt 13.000 cutii con­ nele materiale de construcţii, Livju Sâcâdat. Amîndoi sînt întîi a sustras o sticlă cu li­ tineri fără câpâtîî strică liniştea de muzică populară; 13,15 Mic ratura aerului staţionară; ziua
bineînţeles în numele între­ tineri fără nici o ocupaţie. chior de la centrul de răcori­ unui sat întreg. Dacă nu au album folcloric ; 13.30 Piese va fi cuprinsă între —2 şi -f 3
serve de costiţă de poro cu
prinderii. Unitatea a delegat Plictisindu-se de lumea de aici toare de pe Bulevardul Dr. ruşine, oare nu pol fi ajutaţi instrumentale ; 13,45 Muzică grade, iar noaptea între — 4 şi
fasole şi 25000 cutii conserve pentru o ridica materialele pe nu plecat în voiaj la Arad. Petru Groza, după care a fu­ sâ găsească... ce merită ? uşoară ; 15,10 Cîntece tinereşti — 9 grade. Dimineaţa, ceaţă
de carne de porc ru fasole Reileanu. care era şi dirigin­ Acolo au intrat intr-un cerc rat o umbrelă Nu i-a mers de Nicolae Kirculescu şi Geor- locală i.
Trecîndu-se la verificarea con­ tele şantierului şi le-n ’us Ja de elemente degradate, vaga­ nici de data aceasta. Ţoală Rubrică redactată dc ge Grigoriu ; 15.30 Ineluş-în- PENTRU URMĂTOARELE
el acasă. De achitat le-a achi­ bonzi. Şi cum în voiaj nu sc povestea a ieşit cu cîntec Ul­ vîrlecuş (emisiune pentru cei
ţinutului de către organele GII. JURCA 2 ZILE
tat el, dar la preţul cu ridicata pleacă fură bani. nici ei n-au terior s-a dovedit câ individul mici); „Meşteri te jucării" ; Vreme închisă, cu ceru! mai
C.F.R., s-au găsit 300 luzi de şi nu cu amănuntul, aşa cum uitat acest lucru. Ilie Petria mai fusese condamnai încă de cu sprijinul coluboraloriloi 15,45 „Cîntâ-mi fluier de ai- mult noros Voi cădea precipi­
cutii cu paste de tomate. Se ar fi trebuit sâ le cumpere de a furat de la tatăl său suma trei ori pentru furt Poale câ şi corespondenţilor gint" — emisiune de cîntece taţii sub fonnâ de ninsori sla­
vede câ cei din aparatul ad- pe piaţă de 2.580 lei. Dai planurile nu acum o să-i intre minţile ;n voluntari şi jocuri ; 16,00 Recital vocal be.
i