Page 39 - Drumul_socialismului_1967_02

In exploatările mi­ producţia brută E.M. rilului. S-au obţinut mai mare consum pe
niere din Valea Jiu­ Lupenl a realizat în rezultate bune la bri­ bazin. Artificierii nu
;,Un fenomen negativ în economia noastră îl constituie şl ponderea mare a rebuturilor la o serie de lui nu se vorbeşte luna Ianuarie un gada minerului Pe­ ţin seama de consuni,
de rebut. Şl, totuşi el plus de 4.564 de to­ tre Constantin de la şi. parcă premeditat,
produse. Lichidarea rebuturilor trebuie să fie o preocupare permanentă a tuturor întreprinderilor. Se impune li­ există, deghizat în ne, în final va râmî- Lupeni, unde siste­ puşcă excesiv. De a­
depăşirea procentului ne cu o depăşire de mul de normare s-a legere, în asemenea
chidarea practicii de a se prevedea rebuturile în plan — formă de irosire oficială a materiei prime..." admis de cenuşă şi numai 2.288 de tone. experimentat. In ia­ condiţii nu mai poate
penalizări, cu impli­ datorită penalizării nuarie însă, o altă fi vorba deoarece ste­
caţiile respective a­ aplicate pentru neîn- brigadă, cea condu­ rilul şi cărbunele se
(Din cuvlnlarea tovardşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. supra eficienţei eco­ cadrarea în indicele să de Sabin Ghioan* fârîmiţeazâ. Aceasta
din 21-23 decembrie 1965. nomice. Unele condu­ calitativ. Totalizate, câ, n-a confirmat u­ din cauza lipsei de
ceri tehnice ale ex­ penalizările însumea­ tilitatea acestui sis­ atenţie la plasarea
ploatărilor noastre ză la finele lunii ia­ tem de normare, de­ găurilor în front —
susţin părerea con­ nuarie mai mult de oarece minerii au fo­ de multe oi i direct în
form căreia Combi­ 8.800 tone, producţie losit timpul afectat intercalaţia de steril
Maria Vulcu, responsabilă avem la bazinul spălător şi la natul carbonifer Va­ pierdută de exploată­ trierii tot pentru ex­ — şi a neglijării trie­
C.T.C. la secţia lanţ tăietor: instalaţia electrică. Unele ba­ lea Jiului trebuie ju­ rile miniere. tragerea cărbunelui. rii. Toate sint urma­
— In secţia noastră nu s-a zine se ard la suduia cu role. decat după produsul Consecinţele pe ca­ Consecinţele depăşi­ rea îndrumării defec­
înregistrat nici un rebut de Pinâ în prezent, s-au ars 6 finit, cărbunele pre­ tuoase şi a controlu­
mai multe luni Aceasta dato­ bazine care nu mai pot fj uti­ lucrat în preparaţie, lui lipsit de exigenţă
rită măsurilor pe care le-am lizate. Dacă ne gîndim că un pe care-1 livrează be­ din partea maiştrilor.
luat. Procesul tehnologic este bazin costă 300 lei, pierderile neficiarilor. Nu con­ Despre ce fel de
bine pus la punct. Maşinile sînt destul de mari. Rebuturi testă nimeni faptul control poate fi vor­
sînt întreţinute conform unui s-au înregistrat şi la mantâi. câ un criteriu de a­ ba de vreme ce în
grafic şi utilizate de către In acest an s-au rebutat 15 bu­ preciere a calităţii exploatările noastre
muncitori calificaţi. Părerea căţi de mantâi, a căror valoa­ este încadrarea căr­ nu s-a rebutat în
mea este că se poale lucra fără re este de 3 600 lei. Cauzele bunelui spălat, sau cursul lunii Ianuarie
rebuturi şi deci, nici n-ar tre­ care au dus la rebuturi pu­ prelucrat, în norme­ nici un vagonet cu
bui planificate. teau fi eliminate. De pildă, ba­ le tehnice. La acest cărbune? „Rebutul",
Pentru anul în curs, condu­ Otto Ening, roccpţioner la zinele au fost depozitate în nivel al producţiei în in accepţiunea unor
cerea Uzinei „30 Decembrie" secţia lanţuri articulate: secţie într-un loc necurâţat, şi luna ianuarie cărbu­ tovarăşi din conduce­
Cugir a planificat următorul Părerea unor controlori ai calităţii produ­ — Dintre defectele pe cai-e la sudură, corpurile străine nele livrat de Com­ rile (clinice, ale ex­
rebut r 0,95 la sulă la prelu­ le-am depistat la recepţie, oş lipite pe tablă au dus la ar­ binatul carbonifer ploatărilor, nu opare
crări mecanice, 0,05 la sută la selor de la Uzina „30 Decembrie" Cugir enumera cîteva. De pildă, de suri. Dacă se depozitau intr-un Valea Jiului s-a în­ po fluxul tehnologic
tratamente termice şi 1,25 la multe ori zalele sînt blocate, loc corespunzător sau dacă cadrat în limitele de extracţie, ci la fi­
sută la turnare sub presiune. distanţa între eclise este ne­ înainte de sudură bazinele e­ STAS-ulut, atît la u- nele lunii, cind se a-
Plin urmare s-a planificat de corespunzătoare, nituirea este rau curăţate, nu apăreau ar­ mlditate, cît şi la ce­ plicâ penalizarea. In
la bun început ca o parte a pretinde. El duce la pierderi tele asigurat", nu fao totul incorectă, pe role sînt rizuri suri, nu se rebutau. Aşadar, nuşă. aceste împrejurări tot
producţiei să se irosească. De­ de materie primă şi manoperă, pentru a preveni şi elimina re­ ş a m.d. Defectele nu se dato- planificarea rebuturilor nu are Calitatea insă, nu cărbunele care iese
sigur, este o practică dăunătoa­ la unele implicaţii. O vizită în butul. Rezultatul ? Deşi a tre­ resc procesului tehnologic, ci temei. Mai mulţi interlocutori se hotărăşte numai Ia din abataje, are sau
re, o formă legală de pierdere secţiile uzinei ne-a dovedit cut doar o lună din anul cu­ slabei preocupări a unor mun­ ne-au declarat că rebuturile preparaţie, ea este ro­ nu steril, merge în
a unor bunuri. Pe ce se ba­ consecinţele rebutului. La sec­ rent, in secţiile uzinei procen­ citori pentru calitatea produ­ pot fi prevenite şi eliminate. dul unei acţiuni co­ preparaţii. Se fac
zează totuşi planificarea re­ ţia a IlI-a, fus, de pildă, s-au tul de rebut este destul de ri­ selor. Cunoscînd că există re­ Pentru aceasta se impune res­ lective, pe întregul doar sondaje la „ziuă'
butului ? rebutat 15 produse Executînd dicat. Valoarea rebutului la but admis, unii din ei au în pectarea procesului tehnologic, flux, din abataje şi şi, în funcţie de aces­
— Nu exislâ fabrică în care operaţia a doua, strungarul producţia globală a lunii ia­ vedere numai cantitatea, lasă ridicarea calificării muncitori­ pînâ la încărcarea tea li se aplică bri­
să nu sc facă rebut — ne spu­ Adalbert Fogoraş a rebutat ‘J2 nuarie este de 62.070 lei. Tot pe planul doi calitatea. De lor, întărirea disciplinei la fie­ cărbunelui în vagoa­ găzilor procentul de
nea Gheorghe Munthiu, lucrâ- bucăţi roata fusului, iar Ion în această lună uzina a plătit fapt, un muncilor care produ­ care loc de muncă, o mai ne cu destinaţia be­ penalizare. Bineîn­
la serviciul C.T.C. al uzi­ Colhon 12 mosoare din dur- pentru remedieri la produsele ce mai multe piese, chiar dacă bună cointeresare şi stimulare neficiar. Pe baza re­ ţeles, astfel de mă­
nei. Chiar dacă totul este bine aluminiu. Prima operaţie la o parte din ele le rebutenză, a muncitorilor care dau nu­ zultatelor înregistra­ suri sînt tardive, a-
pus la punct — maşinile, Insta­ roata fusului, executată de alţi fabricate în anul trecut 104.000 cîştigâ mal bine decît un mun­ mai produse de bună calitate. te în prima lună a a­ vînd doar meritul de
laţiile, procesul tehnologic — c strungari, a corespuns din lei. Nu e dc loc puţin ! citor care produce numai pie­ Este de datoria conducerii uzi­ nului se cuvine să a-i sancţiona pe cei
imposibil să nu se înregistre­ punct dc vedere calitativ. Dar Pot fi eliminate rebuturile ? sele planificate şi nu rebu- nei, a secţiilor productive, să urmărim „pe flux" în ce n-au ales sterilul.
ze rebut. Omul e om, mai gre­ ce folos. Piesele rebutate la Care sini cauzele care le gene­ tează întreprindă măsuri operative ce măsură cărbunele Pentru a evidenţia
şeşte... operaţia a doua, nu au mai rează ? Aceste două întrebări loan Roman, responsabil în această direcţie, să facă s-a încadrat în nor­ ponderea lor în acti­
vitatea economică a
— De altfel -- intervine în putut fi valorificate. Un alt le-am adresat mai multor lu­ C.T.C. la secţia maşini de spă­ lotul pentru a nu alimenta mele calitative şi ce exploatărilor miniere
discuţie inginerul Liviu Ga- exemplu. Frezorul Dumitru lat rufe : gura lacomă a rebutului. efect a avut asupra citez din nou exem­
vriş, şeful serviciului C.T.C. Stoica, executînd a 11-a ope­ crători din uzină. Iată răspun­ — Cele mai multe necazuri eficienţei economice. plul E. M. Vulcan. In
Cifrele de la sfîrşitul
— la uzina noastră rebutul e raţie, a rebutat 10 cupe de surile : in ceea ce priveşte calitatea ie LA7.AR demeter re le arc ncrcalizaren rii sterilului admis luna ianuarie exploa­
neglijabil. fuse. înaintea lui, la aceste lunii evidenţiază do­ indicelui dc calita­ le-a convenit, deoa­ tarea a rămas sub
uă aspecte pregnante.
Din relatările celor doi in­ cupe au mai lucrat 10 munci­ In primul rind, depă­ te asupra eficienţei rece, pe seama creş­ plan cu 4.000 de tone,
terlocutori am reţinut ci pla­ tori, care au dat produse de J Bl economice sînt bine terii productivităţii minus la care se a-
nificarea rebutului e înteme­ calitate. I s-a imputat frezo­ şirea conţinutului de cunoscute. Sc folosesc muncii au realizat o daugâ penalizarea de
cenuşă, mai
ales la
iată. că „admisul" de rebut e rului Stoica valoarea materia­ B vagonctc în plus, la producţie sporită, din 3.415 tone pentru ne-
neglijabil şi că pierderile ar lului şi a manoperei ce a de­ exploatările din par­ preparaţii înhaldarca caro după aplicarea încadrarea cărbune­
tea vestică a bazinu­
fi mici. Să fie chiar aşa ? Din- pus-o. Dar valoarea manoperei sterilului devine o penalizării, au ră­ lui în indicele de ca­
tr-un calcul făcut chiar de to­ celor 10 muncitori care au dat lui carbonifer, res­ problemă, sînt nece­ mas cu o însemnată litate.
Vulcan, Lu-
pectiv
varăşul inginer Gavriş reiese produse de bună calitate, şi sare instalaţii dc depăşire faţă de plan. Evident, cârbunelg,
peni şi Uricani, iar
că °sută rebut admis la care pe urmă au fost rebutate, în al doilea rind, pro­ transport care costă Ei n-au privit dinco­ penalizat afectează
prelucrări meconice, este egal cine o plăteşte ? centul ridicat de ste­ milioane dc lei. Toa­ lo de interesele bri­ doar activitatea ex­
cu pierderea n circa 50 tone „Principalul e să nu depăşim ril în sortimentul de te acestea, pentru găzii, la cele ale în­ ploatărilor, nu şi pe
metal din care se pot confec­ odmisul la rebut" ■<— spun cărbune bulgări, la câ, în loc să râmînâ tregului colectiv. Mai cea a combinatului.
ţiona nproximotiv 370 maşini unii tovarăşi din uzină. Aceas­ toate unităţile. Cu­ în abataje, sterilul nu grav e faptul câ maiş­ Dar volumul ridicat
dc spălat rufe „Alba Lux 2". ta este o altă consecinţă a pla­ rios este faptul câ a­ este ales, ci trimis la trii şi conducerile de steril din cărbu­
Prin urmare, rebutul planifi­ nificării rebutului. Conducerile colo unde ar putea a­ ziuă în amestec cu tehnice acceptă ase­ ne reduce capacitatea
cat nu e neglijabil, cum se secţiilor, simţind că au „spa­ cărbunele menea situaţii fără de transport şi canti­
pare mai mult steri],
în sortul de cărbune Care este cauza ce să aibă în vedere e­ tatea de cărbune su­
s f l G D H B n a B D B a r a Q B B a a n i D B j s i b mărunt de la zero la face ca cenuşii să r.u fectele negative pe pusă preparării. Ste­
10 mm, realizările i se acorde atenţie? care le au penaliză­ rilul ar trebui să râ-
lunii ianuarie sînt Goana după cit mai rile asupra eficien­ mină în abataje, să
sub normele de ca­ multe tone de cărbu­ ţei economice a ex­ fie puşcat selectiv şl
litate stabilite. In ne extras, în detri­ ploatării ales. De aceea preco­
schimb, la cărbunele mentul calităţii. Fe­ Depăşirea conţinu­ nizăm măsuri de în­
bulgări, mai mare de nomenul apare la tului de cenuşă are tâii re a rolului mais­
80 mm, apar depăşiri toate exploatările mi­ însă şi alte efecte, trului în producţie
alo conţinutului de niere din Valea Jiu­ care nu se resimt di­ pentru ca să fie pre-
cenuşă ce întrec cu lui şi se concretizea­ rect, ci se reflectă Ia întîmpinată diluarea
12 şi chiar mai mult ză in nerespectarea capitolul consumuri cărbunelui cu steril.
de 14 ia sulă admi­ indicaţiilor date cu specifice. Lună de lu­ In această conjunc­
că şi pe cea mai economicoasă cale; eliminarea sul, cum este cazul nă, Exploatarea mi­ tură biroul C.T.C. dîn
pierderilor. A admite cu bună ştiinţă perpetua­ Exploatării miniere privire Ia alegerea nieră Vulcan, de pil­ combinat nu va mai
rea rebutului, chiar dacă legal el nu mai figurea­ Uricani. sterilului din cărbu­ dă. depăşeşte consu­ fi nevoit să aplice
ză în plan, înseamnă a-1 legifera în mod tacit. ne. Citez în acest mul specific de ex­ măsuri tardive de pe­
Cit de dăunătoare este promovarea acestei pă­ Provenienţa acestui sens un exemplu e­ plozivi. Nu greşesc nalizare, ci va acorda
â l reri rezultă şi din următorul exemplu Dacă re­ steril nu-şi găseşte al­ bonificaţii pentru re­
butul înregistrat în prima lur.â a anului In tă explicaţie decît în dificator: la începu­ dacă afirm câ aceas­ ducerea procentului
O.S.M -I sc va menţine la acelaşi nivel şi în lunile neglijenţa şi goana tul lunii decembrie tă exploatare are cel de steril' sub admis,
Siderurgiştîi din Hunedoara vor trebui să rea­ borate şi turnate corespunzător. Prin urmare, următoare, atunci întregul spor de producţie pre­ după cît mai multe s-a încercat afecta­
lizeze anul acesta cu aproape 200 000 t. mai mult „autorii morali" ai rebutului nu trebuie căutaţi văzut pentru acest an se va scurge în acest ca­ tone. De ea se fac în Ing GHEORGHE ILIESCU
oţel decît în anul trecut. In principal, sporul de în afară. întreaga răspundere revine muncitorilor nal lacom, conducînd în fina! la o pierdere efec­ egală măsură vino­ rea prin normă a u­ director tehnic
producţie se va obţine pe seama folosirii mai care au elaborat aceste şarje, maiştrilor şl ingi­ tivă de circa 1.700.000 lei vaţi minerii, şefii de nui timp mai mare al Combinatului carbonifer
bune a capacităţilor de producţie existente şi nerilor din schimburile respective, inclusiv şe­ Vorbind de creşterea producţiei de melal nu schimb, maiştrii şi pentru selectarea ste­ Valea Jiului
gospodăririi mai judicioase a metalului. fului de secţie. Este evidentă culpabilitatea fie­ trebuie scăpate din vedere nici celelalte rezerve. şefii de sectoare. Este
De la bun început se constată câ pierderile se căruia Cu toate acestea, pagubele pricinuite sînt Numărul mare de şarje declasate generează de cît se poate de clară
menţin la un nivel destul de ridicat. Un calcul suportate de întreprindere. Socotesc complet gre­ asemenea cheltuieli neeconomicoase determinate concluzia câ în aba­
sumar dovedeşte că la O.SM-1, s-au pierdut şit un astfel de procedeu. de creşterea stocurilor supranormative de semi­ taje cărbunele nu se
peste 183 tone oţel. Cauza pierderilor este una Ar trebui sâ'«e renunţe o dată pentru totdea­ fabricate. Anul trecut numai pentru împrumutu­ alege. Ba mal mult,
singură? încălcarea procesului tehnologic şi ne- una la vechea mentalitate potrivit căreia pierde­ rile rămase restante s-au plătit dobînzi ce au re­ consider câ procentul
respectarea Instrucţiunilor de lucru. Iată şi cî­ rile de metal se „compensează" prin depăşirile prezentat 51 la sută din valoarea cheltuielilor ne­ de 31,8 la sută cît s-a
teva exemple Şarja nr. 38740 o fost evacuată din de plan. Cheltuielile nemalerîalizate în produsul economicoase ale combinatului. Nerespectarea realizat la cărbunele
cuptor de prim-topltorul N. Şerban şi maistrul finit nu pot fi recuperate din altă parte decît disciplinei contractuale a dus la pierderea altor mărunt în luna ianu­
T. Pescu, cu o temperatură mult prea scăzută. dacă sînt suportate de autorii lor 3.000.000 lei. arie, ia Lupenl spre
Consecinţele ? Peste 25 tone oţel s-au solidificat Nu văd de ce în producerea otelului s-ar Este necesar ca şefii de secţie, maiştrii şi ingi­ exemplu, este prea
pe oala de turnare şi pe rină Altă dală, din cauză pune altfel problema cind este vorba de efici­ nerii. care sînt organizatori nemijlociţi ai proce­ mare cu ţoale câ sc
câ bara port-dop a fost montată neeorespunzâlor, enţa cheltuielilor. Fiecare leu trebuie folosit cu sului de producţie, să aibă în vedere şi mai mult încadrează în Indice­
s-a blocat. Sub asistenţa tehnică a maistrului răspundere, să aducă maximum de venituri E­ aspectele economico-financiare ale activităţii lor le planificat — 3-1,B
Gheorghe Stînea, orificiul de scurgere a fost des­ xistenţa rebutului, plagă a unei activităţi econo­ la sută. Consecinţe­
chis defectuos pierzîndu-se la turnare 50.000 kg mice nesănătoase, dovedeşte câ nu există sufici­ iuliu a n d rAşel
oţel Nici una din cele 10 şarje, la care s-au sem­ şeful serviciului postcalcul dc In le le suportă tot ex­
nalat pierderi mal mari de metal, n-au fost ela­ entă preocupare ca producţia de oţel să sporeas­ C. S. Hunedoara ploatările. Deşi In

Anul 1967, cea de a doua treap­ asupra predării noţiunilor dc teh­
tă istorică a cincinalului, trebuie nologic a meseriei. In cadrul i-
să se caracterizeze, prin prisma ccstui capitol să sc stăruie in
sarcinii trasate de Plenara C.C. mod deosebit asupra cauzelor dis­
al P.C.R. din 21-23 decembrie cutate acum şl a modalităţilor de
1966, prin ridicarea întregii acti­ înlăturare a lor.
vităţi economice pe trepte cali­ In acest an vom manifesta preo
tativ superioare. La Fabrica de cupaie crescîndâ pentru reduce­
ciorapi şi tricotaje din Sebeş, rea totală a păturilor şi găsircu
principala cale prin care se poa­ unor soluţii optime de scoatcic
te realiza acest deziderat este a acestora. Deocamdată, o inova­
creşterea necontenită a calităţii drarea înlr-o categorie inferioa­ dezvolta ideile anterioare. L.fec- Din cele relatate se poate con­ ţie aflată în curs de experimer
produselor. ră este inevitabilă. Un anumit ţiunile mecanice sint practio ine­ cluziona totuşi câ de fapt în „bu­ taie, ne dă speranţa că vom re­
Anul acesta, planul de calita­ procent din producţia noastră se vitabile. Nu putem şti niciodată zunarul" colectivului se află o zolva şi această problemă.
tea întîi al producţiei, mă re­ degradează în calităţi inferioare cind apar şi de aceea ne găsim, cantitate însemnată de rezerve. Va (rebut, de asemenea, să gi
fer pe grupe mari de produse, re­ şl din cauza materiei prime. A­ prin neprevăzut, în faţa unei si­ De altfel la porţile acestor re­ sini şi să perfectăm un nou siv-
prezintă 91,4 la sută pentru cio­ ceasta ne soseşte de obicei în lo­ tuaţii definitive. Ele însă pot fi zerve batem cu destulă asidui­ (cm de cointeresare a muncitori
rapi din bumbac. 81 la sută pen­ turi mici şi de la diverşi furni­ micşorate printr-o moi bună în­ tate. Măsuri s-au luat şî, drept lor, pentru câ actuala formă n
tru tricotaje din bumbac şi 70 la zori şi atunci constatăm câ pri­ treţinere, curăţare, ungere şi c- rezultat, la sfîrşitul lunii ianua­ muneralorie nu mi se pare su
sută pentru ciorapi din relon. mim fire neuniforme ca fineţe, fcctuarca cu atenţie a reviziilor rie, sarcina de calitate a fost de­ ficient de antrenantă, stimulau
Ilestul va fi producţie de calita­ elasticitate, grad de mercerizare. tehnice planificate, ridicarea ca­ păşită cu 4.8 la sută la ciorapi vă. Cîndva din fabrica noastră .t
tea a Il-a şi a IlI-a. Bineînţeles conţinut de celofibră şi rezisten­ lificării ajutorilor <lc maiştri, care din relon şi 2,7 la sută la trico­ pornit o iniţiativă de răsunet Iu
câ o astfel de planificare n-o fa­ ţă diferită. se ocupă în exclusivitate dc în­ taje din bumbac. regiune; „Să realizăm numai pro­
cem noi. Aceste procente le pri­ Cineva probabil se va întreba treţinerea maşinilor şi a mun­ Totuşi aş mai vrea să fac cîte­ duse de calitatea I". Aş dori, cu
mim prin plan de stat şi depar­ dacă aceste argumente au vreun citorilor ce le deservesc. va propuneri. Avind în vedere că sprijinul organizaţiilor de ma? i
tamental. Din ce cauză se face o temei, dacă trebuie să se facă Afirmam câ şi pătârile consti­ fabrica sc va dezvolta în viitorii din fabrică, s-o reluăm, s-o aşu
astfel de planificare? In timpul asemenea diferenţieri calitative ? tuie o cauză care provoacă de­ ani consider câ este absolut nece­ zăm pe baze cît mai reale să n-
trecerii semifabricatelor prin di­ Dîn capul locului trebuie spus clasări Primul motiv din care se sar să ne ocupăm din vreme de sigurâm acestei competiţii* inte -
vers» operaţiuni se nasc defec­ câ nu toată producţia poate re­ nasc este determinat de însăşi ne­ calificarea şi ridicarea calificării ne cond; de desfăşurare opti­
ţiuni mecanice inopinate în zulta în exclusivitate la calita­ cesitatea ungerii marinilor. Nu a­ ajutorilor de maiştri. me.
funcţionarea maşinilor, din care tea I. Se poate vorbi despre vem încă uleiuri care să nu lase In privinţa calificării dispunem DU MI Tr.U CAPRA
cauză produsul aflat în lucru se o creştere a procentului de pro­ urme. S-a încercat fabricarea a­ şi de alte rezerve. Ne-am prevă­ inginer şef In Fabrica de ci
depreciazâ. Cind nu este total re­ dus.4 de cea mai bună calitate. cestora, dar nu s-a reuşit. A doua zut organizarea unor cursuri adec­ răpi şi tricotaje „Sebeşul" d n
butat II recondiţionăm, dar înca­ Argumentîndu-mi afirmaţia voi cauză este neglijenţa.1 vate. Va trebui însă să insistăm Scjcş