Page 35 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3767 ----- :-------------- -—--------

tinuă şi în ultimă instanţă, ar J Laminare^ la toleranţe negative
ţilor, a susţinerii interesu­
Pe teme ale învăţămmtului de partid lui lor pentru o pregătire con­
ridica nivelul dezbaterilor în
seminarii.
ŞCOLILE UZINALE — acordat atenţia cuvenită selec­ s
Faptul că nu peste tot s-a
ţionării cursanţilor pentru şco­ importantă cale de economisire
lile uzinale a avut repercusi­
uni în buna desfăşurare a acti­ fi de partid şi a conducerii sec­
vităţii la cursuri. La Hunedoa­
FORME DE STUDIU ra, unde s-a înregistrat pro­ I a metalului ţiei vom lua în continuare şi
centul cel mai marc de ab­
alte măsuri de perfecţionare a
senţi, au fost încadraţi Iniţial
la această formă de învăţă- pregătirii tehnlco-profestonale
a muncitorilor".
mînt şi cîţiva tovarăşi care nu s
Redactorul : Din
discuţiile
au trecut prin formele de ma­ (Urmare dlD pag. I) primi în această direcţie şi de noi pentru a şti cum să acţio­ purtate la această masă ro­
INTERESANTE, cut ca lecţia, deşi cu o temă să ale invăţâmintului de partid e maistru, consider că este po­ Calitatea dintre diferitele io­ tanţilor, iar a doua aş spune tundă nu rezultă cînd veţi
năm. Prima aparţine proiec­
mul datorită superiorităţii şl
la Uzina
„Victoria" Călan.
Intru totul
justificată.
Ca
pe acest târim. Aceasta a fă­
şi nu aveau pregătirea nece­
că depinde în mod exclusiv
începe să laminaţi la toleran­
turi de cilindri primiţi de la
sară pentru aceste cursuri. Vă-
interesantă, expusă cu compe­
de noi Livrarea laminatelor
tenţă, să rămînâ de domeniul zind că nu-şi pot însuşi teme­ sibilă sporirea ponderii profi- această uzină diferă foarte Ia toleranţe minime admise, ţe minime.
lelor laminate la toleranţe res-
mult, ceea ce ne da multă
le, ei neglijau participarea la
Silviu Samoilcscu. „Pînă la
abstractului, să nu fie „vie", lecţii, unii avînd cîte 3-4 şi 19 trînse şi prin reglarea corec­ bătaie de cap". determină iii mod direct scă­ sfârşitul acestui trimestru ini­
ATRACTIVE şcolile uzinale de partid stu­ chiar 5 absenţe. tovarăşi fi tă şi exploatarea raţională a tăţile constructoare de maşini nclte şi construcţiilor metali­ ţiativa laminării Ia toleranţe
convingătoare pentru cursanţi.
derea greutăţii maşinilor-u-
Silviu Samoilescu : „In uni­
In aceste zile cursanţii de la
cilindrilor şi cajelor de lami­
Sînt însă şi unii
negative va fi aplicată în toa­
diază documentele Plenarei care, deşi au toate condiţiile, nare. Neînloeuirea la timp a şi cele de construcţii-montaj, ce, sarcină de marc răspun­ te laminoarele Au şi fost no­
cilindrilor uzaţi duce la un
nu se prezintă cu regularitate
dere stabilită de Plenara C.C.
C.C. al P.C.R. din decembrie la cursuri şl nu manifestă pre­ există două posibilităţi de al P.C.R. din decembrie. Noi minalizate profilele ce vor îl
1966. însuşirea temeinică de B consum mai mare de metal creştere a coeficientului de u­ laminate la toleranţe minime
Şcoala de partid uzinală, cu teraturii in ţara noastră" şi către flecare cursant a sarcini­ ocupare pentru îmbunătăţirea pe unitate de produs. Un aju­ tilizare a metalului. Cred că am făcut unele calcule econo­ în prima etapă, urmînd ca în
durată de trei ani, este o for­ altele. lor ce le revin la locurile lor nivelului lor politic şi ideolo­ tor mai substanţial îl putem este bine să Ie cunoaştem şi mice preliminare în acest funcţie de crearea condiţiilor
mă superioară a învăţâmîntului Din analizele efectuate se de muncă este asigurată şi de gic. Tovarăşii Dumitru Buligâ, 9 sens. Voi da un singur exem­ necesare, metoda să fie extin­
de masă destinată membrilor desprinde faptul că în majori­ felul în care lectorul expune Malea Miron, Bozdoc Teodor plu : Dacă laminăm la tole­ să la întreaga producţie de
de partid şi oamenilor muncii tatea cazurilor lectorii s-au principalele idei din documen­ şi Traian Lala de la C.S. Hu­ ranţe minime numai 00.000 profile.
fără de partid din uzine şi fa­ prezentat în faţa cursanţilor te, modul în care le leagă de nedoara sînt cîţiva din aceştia. e tone profil I. 18, consumul dc
brici. La şcoala uzinală sint în­ bine pregătiţi şi au reuşit să activitatea concretă a cursan­ Conducerea şcolii uzinale a metal pe metru liniar de pro­ ☆
scrişi maiştri, tehnicieni, mun­ ţină expuneri interesante, le­ ţilor Inginerul Gh. Penescu fost nevoită ca în acest caz să dus finit scade cu aproape 1 Discuţiile purtate, părerile şl
citori care au frecventat cursu­ gate de viaţă. O asemenea ex­ de la serviciul C.T.C. al C S. convoace separat pe aceşti to­ B leg, rezullînd în final o econo­ propunerile făcute de partici­
rile şi cercurile ce funcţionea­ punere a fost făcută la .şcoala Hunedoara s-a pregătit cu varăşi şl să organizeze consul­ mie de circa 2.000 tone me­ panţii la masa rotundă au
ză în întreprindere şi care au uzinală de partid din C. S. Hu­ multă seriozitate pentru aceas­ taţii pentiAi e-i aduce la zi cu tal din care s-ar putea obţine scos în evidenţă faptul că re­
suficiente cunoştinţe politice şi nedoara. Inginerul Ioan Niţâ, tă expunere. Pornind de la temele B o producţie suplimentară de actualizarea iniţiativei privind
Şcolile uzinale de partid s-au
ideologice. directorul tehnic al combinatu­ sarcina trasată de plenară pri­ dovedit a fi o formă de învâ- laminate în valoare de reducerea cîmpului dc tole­
In regiunea noastră, astfel lui, vorbind cursanţilor despre vind necesitatea ridicării efi­ ţâmînl corespunzătoare, care B 0.700.000 lei". ranţe prin abaterea dimensiu­
de şcoli cu secţii de economie „Revoluţia tehnico-ştiinţificâ cienţei întregii activităţi eco­ prezintă interes pentru cursan­ Alexandru Junic, prim-Ia- nii reale a laminatelor către
politică şi economie industria­ contemporană şi principalele nomice, el a scos în evidenţă ţii ce o frecventează. In spri­ minator : „Reducerea cîmpului valorile negative este o calc
lă au fost create pe lingă co­ ei caracteristici", după un scurt pierderile înregistrate de com­ jinul acestei afirmaţii sint dez­ I de abateri dimensionale spre eficientă dc reducere a consu­
mitetele de partid de la Ate­ istoric al dezvoltării tehnicii şi binat în anul trecut, cit şi ma­ baterile ample, documentate ce limita minimă prevăzută în mului specific dc metal şi ea
lierele R.M R Simeria, Combi­ ştiinţelor, s-a referit la cele rile rezerve ce «există pentru se poarlâ în seminarii, faptul STAS depinde în cea mai trebuie aplicată neîntârziat.
natul siderurgic Hunedoara, U­ mai noi cuceriri ale ştiinţei lichidarea acestor stări de lu­ că aproape 200 de cursanţi nu I mare măsură de gradul de ca­ Conducerea secţiei trebuie să
zina mecanică Cugir şi Uzina contemporane pe plan mon­ cruri prin scăderea cheltuieli­ au absentat niciodată de la lificare a muncitorilor In sec­ asigure toate condiţiile tehni-
de reparat utilaj minier Petro­ dial, la dezvoltarea contradic­ lor de producţie, lichidarea re­ cursuri. co-maleriale necesare aplicării
ţia noastră, o spun şi în cali­
şani, care cuprind 3G0 cursanţi. torie a forţelor de producţie buturilor, reducerea personalu­ Se impune însă ca in viitor B tate de preşedinte al comite­ iniţiativei.
De la deschiderea învăţă­ în capitalism, la faptul că aici lui neproductiv şi economisi­ comitetele de partid in între­ tului sindical, s-au făcut paşi Unele probleme ridicate în
mântului de partid pînă in pre­ ştiinţa, dar mai ales aplicaţiile rea metalului. prinderile in care ele funcţio­ însemnaţi pe această linie. Cu
zent s-a parcurs o bună parte ei, servesc interesele marilor Asemenea expuneri au fost nează să valorifice din plin ex­ I discuţii depăşesc posibilităţile
din tematica cursului şi deci monopoluri şi se răsfring ne­ făcute şi la celelalte şcoli uzi­ perienţa pozitivă a acestora, toate că în prezent nu există şi competenţa conducerii sec­
se pot face unele aprecieri pri­ gativ asupra masei de oameni nale de partid din regiunea cabinetele raionale şi orăşe­ o evidenţă care să certifice me­ ţiei. Dotaâea cu aparate de
vind activitatea şcolilor, preo­ ai muncii, subliniind apoi fap­ noastră Ele vor contribui la neşti de partid să manifeste în talul economisit, sînt convins măsură şi control pentru de­
cuparea comitetelor de partid tul că în zilele noastre ştiinţa o mai bună cunoaştere de că­ continuare preocupare susţinu­ I că el există. Tematica cursu­ terminarea lungimii laminate­
pentru îmbunătăţirea activită­ a devenit o puternică forţă de tre cursanţi a sarcinilor trasa­ tă fată de pregătirea diferen­ rilor de ridicare a calificării lor şi îmbunătăţirea sistemu­
ţii acestora şi se pot trage u­ producţie, cuceririle ei mate- te de partid în vederea ridi­ ţiată a lectorilor, să-i ajute pe cuprinde expuneri ce tratea­ lui actual de cointeresare ma­
nele concluzii plivind intere­ rializîndu-se în ultimă instan­ cării calitative a întregii ac­ aceştia în întocmirea unor ex­ I ză numai laminarea la limite teriala trebuie să fie âezolva-
sul ce-1 prezintă această formă ţă în progresul general al so­ tivităţi economice. puneri bogate în conţinut, le­ minime. In această direcţie te de conducerea combinatu­
pentru studiul problemelor i­ cietăţii. Referiri largi s-au fă­ gate de viaţă, de preocupările trebuie făcut mult mai mult. lui şi forul tutelar din minis­
cut la atenţia deosebită pe care
deologice. Ce mai trebuie actuale ale partidului nostru. I Sînt încă muncitori care nu ter. Deosebit de importantă es­
o acordă partidul şi statul nos­ ştiu să ia o probă de lami­ te numirea persoanelor care
tru pentru asigurarea desfăşu­ IULIU HANKE nare, nu ştiu cum se face re­ să se ocupe de urmărirea şi
Pe prim pian tării ştiinţifice în ţara noastră. făcut ? activist al Comitetului regional B glarea cilindrilor şi cajelor evidenţierea economiilor de
rării pe un front larg a cerce­
S-au exemplificat unele apli­ Hunedoara al P.C.R. etc. Cu sprijinul comitetului metal.
conţinutul tte idei cări in producţie a cuceririlor Primele seminarii ce au avut
ştiinţei, ca de exemplu utiliza­ loc la şcolile de partid uzinale
rea calculatorului electronic s-au caracterizat printr-o par­
Comitetele de partid din în­ pentru găsirea celor mai raţio­ ticipare masivă a cursanţilor na din sarcinile principale trebuie să ţină seama cind e­ mare, cu atit el este mai su­ cat cu bune rezultate şi ex­ în anul 1966 peste 100.000 lei
treprinderile în care funcţio- nale procese tehnologice în o- la discuţii. Ele au scos în re­ U lzvorîte din documentele xecută operaţia dc sortare, pus degradării şi ca atare nu ploatarea concomitentă a lem­ prime de producţie.
ţioneazâ şcoli uzinale de partid ţelării, fapt ce a dus la între­ lief eficienţa expunerilor, in­ celui de al IX-lea Congres al care sînt defectele lemnului, poate îi valorificat în produ­ nului de lucru cu cel de foc. Ca urmare a măsurilor teh-
s-au preocupat ca în conduce­ girea lecţiei, la creşterea efi­ teresul majorităţii cursanţilor Partidului Comunist Român es­ cum poate fi sortat lemnul în se superioare. De aceea am ex­ Această metodă a dus la re­ nîco-organizatoricc aplicate,
rea acestora şi în rîndul lec­ cienţei ei. pentru această formă de stu­ te ridicarea indicilor de uti­ mod chibzuit. De asemenea tins drumurile auto în inte­ ducerea pierderilor, la valo­ s-au obţinut în perioada anu­
torilor să fie selecţionaţi cei Exemplifieînd pe larg pro­ diu. lizare a masei lemnoase. In s-au organizat examinări cu riorul bazinelor şi parchete­ rificarea lemnului subţire şi a lui trecut şi în luna ianuarie
mai pregătiţi ingineri şi eco­ blemele cuprinse în tematică, Trebuie arătat că la unele vederea îndeplinirii acestei scopul de a vedea modul în lor pînă la limita superioară crăcilor. din anul curent indici sporiţi
nomişti din uzină, ca Verniches- demonstrîndu-le cu exemple şcoli uzinale, conducerile a­ sarcini a fost antrenat între­ care sortatorii cunosc şi apli- a pantei admise, reuşind astfel Conducerea întreprinderii a de utilizare; 67 la sută la
cu luliu la Simeria, Iacob concrete, lecţia a captivat au­ cestora au venit în întîmpina- gul colectiv de muncă al în­ lemn de fag, 80 la sută la
Gheorghe la Hunedoara, Ka- ditoriul, a fost utilă. Cursanţi­ rea unei bune desfăşurări a treprinderii forestiere Sebeş, lemn de stejar, 90 la sută Ia
dar Francisc )a Cugir, Miscliie lor li s-au întipărit în minte seminariilor. Astfel, la Simeria s-au luat măsuri eficiente. U­ lemn de răşinoase.
Grigore la Petroşani, care au principalele probleme din lec­ cursanţii au fost împărţiţi în na dintre acestea este sortarea Flecare metru cub de lemn Cu tonte succesele obţinute,
bogate cunoştinţe politice şi i­ ţie, lucru ce-i va ajuta desigur trei grupe — tehnicieni — maiş­ chibzuită a materialului lem­ există încă rezerve insufici­
deologice, cu experienţă înde­ şi la o vie dezbatere în semi- tri — muncitori — lucru ce nos. Pînă în primăvara anu­ ent valorificate în unele par­
lungată în munca de propa­ narii. a dat o anumită omogenitate lui trecut, întreprinderea noas­ chete decalajul între scos lem­
gandişti. In acelaşi timp, pen­ Conţinutul unei expuneri, le­ grupei şi nivelului de discuţii. tră nu avea asiguraţi la fieca­ îndrumat sectoarele dc ex­ nul rotund dc fag şi cel des­
tru expunerea unor teme au gătura sa cu viaţa, sint desi­ In schimb la Petroşani, împăr­ re gură de exploatare sorta- valorificat superior ploatare pentru a se preocu­ picat este prea mare, fapt ce
fost solicitaţi şi lectpri din a­ gur cerinţe ce trebuie să le ai­ ţirea cursanţilor doar în două tori calificaţi, cu experienţă. pa îndeaproape dc recrutarea
fara uzinei. Aşa, de exemplu, bă fiecare lecţie In măsura în grupe, de peste 40 tovarăşi fie­ şi de repartizarea judicioasă a nu permite presortarca lem­
da Simeria au fost invitaţi să care acestea se reflectă in ex­ care, nu asigură antrenarea la Din această cauză o cantitate lucrătorilor. Au fost trimişi nului , despicat în lobde pen­
vorbească lectori ai Cabinetului punere, trezeşte interesul pen­ discuţii în timpul afectat se­ însemnată de lemn de bună că STAS-urile in vigoare. să scurtăm distanţele de seos- delegaţi în diferite regiuni din tru celuloză şi P.F.L., produ­
regional de partid; la Hune­ tru studiul ei. Râu este că încă minariilor a unui număr cît calitate, in loc să fie destinat Masurile amintite au condus apropiat la 700-800 m.l., să in­ tară cu scopul de a recruta se ce au valoare economică ri­
doara au făcut două expuneri nu peste tot se dă atenţia cu­ mai mare de cursanţi. fasonării în sortimente cu va­ la îmbunătăţirea sortării, Ja troducem îuniculare de tip muncitori. O dată angajaţi, o dicată. De asemenea, mecanis­
profesori ai liceului din locali­ venită legării expunerilor de Timpul care a trecut de la loare economică ridicată, era ridicarea indicilor de utiliza­ parte din ei au fost constitu­ mele nu sînt încă bine utili­
tate, precum şi alţi tovarăşi din viaţă. începutul anului de studiu şl sortat în categoria sortimente­ re a masei lemnoase. In par­ Wyssen şi Ciucaş. Reducerea iţi in brigăzi complexe cu zate, iar munca nu este orga­
aparatul de partid şi de stat, Aceeaşi temă a fost expusă pînă acum, precum şl semlna- lor Inferioare, fapt ce ducea chetele Ighie! .şi Inlregalde, de distanţelor de scos-apropiat plata în acord global. Este n- nizată peste tot în mod raţio­
cadre de specialitate. Aceasta şi la şcoala uzinală de partid riile care au avut loc, au scos la realizarea unui indice scă­ nc-a permis să extindem me­ devârat cu din lipsa numă­ nal. In viitor aceste proble­
a condus la expunerea unor de la U RU.M. Petroşani. Dar în relief şî unele neajunsuri a zut de utilizare. Pentru elimi­ la sectorul Alba lulia, Valea toda de exploatare in trun­ rului necesar de braţe de me voi- sta în centrul atenţiei
teme bogate in conţinut în- lectorul care a ţinut expune­ căror eliminare va trebui să narea acestei deficienţe, con­ Razii, Fcneşasa şi Zlăgnita — chiuri şi catarge la sectoarele muncă, în unele perioade am noastre. Pentru obţinerea unor
tr-un mod atractiv, care au sti­ rea, s-a limitat la aspecte ale stea în atenţia conducerilor ducerea întreprinderii, îndru­ sectorul Zlatna, Valea Recii — Zlatna, Alba lulia şi Valea realizări mai bune vom extin­
mulat interesul cursanţilor. dezvoltării ştiinţelor şi tehni­ şcolilor de partid uzinale şi a mată de comitetul de partid, a sectorul Valea Sebeşului, Mi- Sebeşului, ceea ce a dus la înlîmpinal greutăţi. Totuşi, în de Ia toate parchetele exploa­
Comitetele de partid, condu­ cii de-a lungul anilor, la efec­ comitetelor de partid respecti­ trecut la înlocuirea sortatori- raş şi Tuiul Herbcicii — sec­ îmbunătăţirea sortării şi deci parchetele unde munca a fost tarea concomitentă a lemnu­
cerile şcolilor uzinale de partid tele contradictorii ale cuceriri­ ve. La seminarii numeroşi cur­ lor care nu au corespuns, cu torul Oâ.şa indicele de utili­ la ridicarea indicilor de utili­ astfel organizată, pixxluclivi- lui rotund cu cel despicat, vom
*u în atenţia lor grija pentru lor ştiinţei in capitalism, dar sanţi au pus întrebări privind alţii calificaţi şi cu experien­ zare a lemnului de fag a spo­ zare a masei lemnoase. In par­ tatea fizică realizată de un urmări modul cum sînt utili­
ca fiecare lector să-şi întoc­ nu a arătat că în societatea so­ unele probleme pe care le-a ţă în producţie, care cunoş­ rit cu 3-4 la sută, faţă de pla­ chetele Valea Ruziî 1 şi II, I- lucrător în opt ore a ajuns Ia zate mecanismele. Preconizăm
mească expuneri bogate în cialistă ştiinţa, tehnica, au un ridicat studiul. E un lucru po­ teau bine prevederile STAS-u- nificat. fihiel, Miraş şi Valea Recii s-a 1,590 th.c. lemn. Subliniez că să extindem organizarea mun­
conţinut menite să lămurească cimp larg, nelimitat de dezvol­ zitiv. Insă acest fapt sublinia­ rilor. Totodată s-au organizat Atenţia noastră a fost în­ obţinut un indice dc utilizare majoritatea brigăzilor comple­
tema pusă în discuţie. In a­ tare, că aplicarea cuceririlor ză şi necesitatea acordării de cursuri de calificare, iar lu­ dreptată insă şi spre scuilnrea a masei lemnoase la fag de xe şi-au depăşit indicii de uti­ cii în brigăzi complexe cu
cest scop lectorii primesc din ştiinţei in producţie are efecte către lectori a unor consultaţii distanţelor de corhâniro şi n- peste 70 la sulă, fiind cel mai lizare a masei lemnoase pla­ plata în acord global şi să gă­
timp tematica şi bibliografia, pozitive asupra întregii socie­ după expunerea a 1-2 lecţii. A- nar, inginerii .şi tehnicienii propiere a buştenilor de dru­ ridicat din cadrul întreprinde­ nificată. De altfel, muncitorii sim noi forme de cointeresare
sint ajutaţi de către lectorii tăţi, că în ultimă instanţă, so­ ceasla ar crea posibilitatea u­ din întreprindere au vorbit şi murile aulo. Cu cît lungimea rii noastre. au fost cointeresaţi, prin a- a muncitorilor pentru valori­
cabinetelor de partid în lărgi­ cialismul va învinge capitalis­ nei m ' bune pregătiri a cursan­ demonstrat muncitorilor de ce dc tirîrc a lemnului este mai cordaroa de prime de pro­
rea acesteia, cuprinderea pro­ Tn multe parchete s-a apli- ficarea superioară a lemnului.
blemelor teoretice ce trebuie ducţie. să valorifice complet şî
incluse în expunere. Pentru a superior lemnul exploatat. In- IOAN ROMCEA
întregi conţinutul unor lecţii şi treprinderea noastră a plătit inginer şef la I. F. Sebeş
a sprijini pe cursanţi să-şi îm­
bogăţească cunoştinţele de cul­
tură generală, au fost progra­ e f ic ie n t ă m a x im ă 1 CUM TREBUIE FERTILIZATA
mate conferinţe privind teme
de istorie, artă şî literatură, Chemarea
situaţia înterneţionalâ, cum
sîn t: „Formarea limbii şi a nausĂia.» c»KE| CULTURA G R I U L U I ?
poporului român", „Unele as­
pecte ale dezvoltării artei şi li- satului natali
Ţinînd seama de faptul că folosirea cu efici­ ce se dau toamna iar cele azo­ de producţie, însă ele sint mai ne se obţin atunci cînd îngrâ-
enţă maximă a fiecărui leg de îngrâşâmint consti­ tate primăvara producţia este mici. şâminlele se incorporează în (Urmare din pag I) dacă organizaţia de partid i-ar
tuie o problemă complexă, mă voi referi in mod diminuată faţă de eca realiza­ In cazul cînd nu există po­ sol în zona de râspîndire ma­ îndemna să privească nu nu­
deosebii la felul cum trebuie fertilizată cultura tă pe parcela martor cu 135 leg. sibilitatea administrării azotu­ ximă a rădăcinilor plantelor. din soiuri de înaltă producti­ mai la lotul lor de vaci ci şi
griului. In acest sens voi relua cîteva idei des­ Datele experimentale permit lui încă de toamna se va tre­ A împrăştia azotatul şi super- vitate. Mai întii pe loturi ex­ la celelalte. Aşa a şi fosl, iar
prinse cu prilejul consfătuirii organizate de că­ sâ tragem concluzia că la cul­ ce la aplicarea lui o dată cu fosfatul la suprafaţa solului, perimentale şi apoi in cultura acum toţi îngrijitorii sc aju­
tre redacţia ziarului „Drumul socialismului" pe tura grîului azotul şi fosforul venirea primăverii înainte de înseamnă a Ic utiliza neecono­ mare. Acesta a fost diurnul tă între ei pentru o cît mai
tema folosirii cu eficienţă sporită a îngrăşămin­ trebuie date toamna, de pre­ pornirea vegetaţiei griului, mic. Mai ales fosforul, caic fiecărui hibrid de porumb, bună hrânire a animalelor".
telor chimice. ferinţă sub arătura dc îitsă- cînd are eficienţă maximă. este mai greu solubil, va fi diurnul soiurilor de grîu Pon- Inginerul Pompiliu Dicu a
Pentru a determina care este epoca şi doza cea mînţarc. Şi in cazul adminis­ In ce priveşte metodele dc preluat cu întârziere de plan­ ca şi Bezostaia şi al cartofu­ luat cuvînlul la un schimb de
mai potrivită de aplicare a îngrăşămintelor la trării lor înaintea dismîrii te­ te şi va avea ca atare o efici­ lui Braşovean. Cu ani în ur­ experienţă pe lemn folosirii
cultura grîului, in cadrul Staţiunii agricole dc ex­ fertilizare s-a desprins conclu­ entă mai mică asupra sporului mă, cooperativa agricolă din îngrăşămintelor chimice. El
perimentare din Geoagiu am executat o serie de renului sc obţin unele sporuri zia că rezultatele cele mai bu- de produc/ţie. Vinţ avea un număr mare de demonstra pc bază dc calcule
experienţe In aplicarea cercetărilor am ţinut sea­ mortalităţi la animale. La in­ cum. dalorilâ extinderii meca­
ma ca utilizarea raţională a îngrăşămintelor să dicaţia inginerului s-a trecut nizării, chimizării şi irigaţiilor
o asociem altor măsuri importante din complexul la o respectare a programului unitatea din satul său natal a
agrotehnic pentru a crea condiţii optime de dez­ Doza optim ă de grajd, la extinderea cultu­ progresai continuu.
voltare a plantelor.
rilor furajere, introducerea „Acum, spunea cl, sîntem
Avînd în vedere faptul că industria chimică In cadrul staţiunii am expe­ rare a cercetărilor nm ţinut de sol, condiţiile climatice din micii mecanizări. Sectorul preocupaţi pentru a pregăti o
pune la dispoziţia unităţilor agricole îngiuşuiniti- rimentat care sînt cele mai e­ seama de o serie de factori zona respecii vă etc. zootehnic s-n redresat, adu- recoltă şi mai bogată. Dar, flin
telc în mod eşalonat, se ridică probleme impor­ ficiente doze de îngrăşăminte cînd astăzi o contribuţie sub­ modestia cc-l caracterizează,
tante privind transportul, depozitarea şi aplica­ ce trebuie aplicate la cultura printre care soiurile cultiva­ Rezultatele obţinute sînt ur­ stanţială la realizarea venitu­ inginerul nu a mai spus nimic
rea acestora. griului. Pentru buna desfâsu- te, planta premergătoare, tipul mătoarele : rilor pe unitate. „Aicî am a­ despre aportul său Ia obţine­
vut şi unele necazuri, spune rea celorlalte şarje de recoltă,
inginerul Dicu. Unii îngriji­
E p o ca de administrare pc sol aluvionar tori vîrslnîci erau mai închişi din anii trecuţi. Acest lucru a
fost lăsat pe seama colabora­
de felul lor. împărtăşeau ce­ torilor apropiaţi caic nu sînt
iPentru a determina care es­ zultatele înregistrate cu acest Nr. Doze de Prod. în Cost în plus cu Costul în lor tineri, cu destulă rezervă, alţii decit consătenii săi, ţă­
Spor
Spor la 1 leg.
Prod
te momentul optim de aplica­ prilej la cultura griului sînt crt. îngrăşăminte kg/ha relativă kg/ha substanţă activă îngrâşăminlele lei/un experienţa. Atunci mi-am zis: ranii cooperatori din Vimul
re a îngrăşămintelor am orga­ următoarele; în lei leg. spor poate altfel vor sta lucrurile de Jos.
nizat diferite experienţe. Re-
1. Martor neîngrăş. 2783 100% _
2. N 32 P 16 2972 107% 169 3,9 184 0,90 întreprinderea de gospodărie
Nr. Producţia Producţia Spor în 3 N 64 P 32 3235 116% 552 5.7 354 0,60
crt. Epoca de aplicare in leg/ha relativă lcg/ha 4. N. 96 P 64 3365 122% 582 3,6 574 0,90
5. N 128 P 96
757
3540
128 %
1. varianta martor 3325 100% — 3,3 794 1,04 orăşenească Deva
2. N 64, P 32 toamna sub
arătură de bază 3440 103.6% 4-115
Aşa cum rezultă din tabelul care kg dc griu obţinut în plus stanţă activă. Evident, pe mă­
3. N 64. P 32 toamna sub disc, prezentat, ingrâşâmintele chi­ a costat numai 0;G0 lei. Prin sură ce industria chimică va angajează de urgenţă;
înaintea semănatului 3335 100.3% 4-10 mice aduc sporuri însemnate dublarea dozelor sporul de
Asemenea ramificaţii aerie­ 4. P32 toamna sub arătură pune la dispoziţia unităţilor — şoferi pentru autobuze;
ne înlilnîm peste tot unde rit­ N 64 primăvara 3200 96% —135 de recoltă (de la 189 pînă la producţie realizat pentru fie­ cantităţi mai mari de îngrăşă­ — mecanici auto;
757 leg gnu la hectar). Dar, e­
care kg de îngrâşămînt scade
minte se poate trece la aplica­
mul industrializării socialiste ficienţa economică cea mai ri­ la 3,3 leg, iar preţul de cost se — coşari pentru localitatea Deva şi Certej.
şi-a lăsat amprenta. Stîlpii de dicată o are doza moderată de ridică la 1,04 lei. rea unor doze sporite care vor
avea o influenţă deosebită în
înaltă tensiune, reţelele aerie­ Din dalele prezentate se des­ In acest caz s-a obţinut pro­ 100-200 leg azotat şi superfosfat Concluzia dominantă cc sc sporirea producţiei de griu la De asemenea anunţă abonaţii din cartierul Gojduc
ne prin care miile dc cai pu­ prinde concluzia că îngrâşă- ducţia maximă; faţă de 3325 kg la hectar (N 64 P32). La aces­ desprinde este că tn etapa ac­ unitatea de suprafaţă. inccpînd cu anul 1967, plata taxelor comunale şi de \u
tere umplu tezaurul energetic minlele chimico ozoloase şi la ha recollate de pe parcela te cantităţi dc îngrăşăminte, tuală trebuie folosite doze mo­ călzirc sc va face la sediul întreprinderii din strada
al ţării, sînt prezenţe vii şi fosfatice. dau cele mai bune martor, s-a realizat un spor de fiecare leg de substanţă activă derate de îngrăşăminte care a­ Ing. MUIA! GUTA Gojdu nr. 75.
pe harţei regiunii noastre rezultate alunei cind se aplică 115 leg a adus un spor de producţie sigură o eficienţă economică cercetător la Staţiunea agricola
Foto : V. ONOIU toamna sub arătura de bază. Dacă ingrăşâminlele fosfati­ de 5,7 leg griu. Totodată, fie­ ridicată fiecărui kg dc sub- experimentală din Geoagiu