Page 40 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 40
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3768
in ter n a ţio n a la
C O M I C A T PARIS: Recepţie Consfătuirea miniştrilor
la Ambasada României afacerilor externe ai ţărilor
PARIS 10. — Corespondentul
cu privire la vizita în Belgia Agerpres, Georges Dascal, transmite: participante la Tratatul
joi seara, la Ambasada Republicii
Socialiste România din Paris a avut
loc o recepţie in cinstea delegaţiei de la Varşovia
a ministrului afacerilor externe de scriitori români care a făcut o
vizită oficială in Franţa, la invit iţia
guvernului francez, in cadrul schim Intre 8 şi 10 februarie 1967, Vaclav David. ministrul aface
rilor externe al Republicii So
burilor prevăzute in acordul cultural la Varşovia a avut loc consfă cialiste Cehoslovace, Otto Win-
tuirea miniştrilor afacerilor ex
al Republicii Socialiste România, dintre cele două ţări. Cu acest prilej, terne ai ţârilor participante la zer, ministrul afacerilor exter
scriitorii români Alexandru Oprea,
Democrate
ne al Republicii
Alexandru Andriţoiu şi Nichita Stă- Tralatul de la Varşovia. Germane, Adam Rapacki, mi
nescu, s-au întreţinut cu scriitori şi La înlîlnire au luat pai le : nistrul afacerilor externe al
personalităţi ale culturii franceze. Ivan Başev, ministrul afaceri Republicii Populare Polone,
Corneliu Nănescu lor externe al R.P. Bulgaria, Mircea Maliţa, adjunct al mi
U.R.SS — Pe an ce trece nistrului afacerilor externe al
creşte capacitatea industriei Republicii Socialiste România,
La invitaţia ministrului afa modul in care sc aplică rezolu ministrul pentru cultura ncer- chimice a RS.S.A. Tătară. U Janos Peter, ministrul aface
Republicii
rilor externe el
cerilor externe al Belgiei, Pie- ţia Naţiunilor Unite cu privire landeză şi problemele europe zina de sinteză organică din ÎN COMITETUL SPECIAL AL 0. N. U, Populare Ungare, Andrei Gro-
rre Harnici, ministrul afaceri la relaţiile de bună vecinătate ne, s-au referit la mijloacele Kazan In prezent aici se des mîko, ministrul afacerilor ex
lor externe al Republicii So intre ţări aparţinind unor sis de extindere' a sferei de a făşoară din plin lucrările de terne al Uniunii Republicilor
cialiste România, Corneliu IMă- teme social-politice diferite, Ia plicare a acordului cultu construcţie ale celei de a doua Sovietice Socialiste.
nescu, împreună cu soţia a fă care România şi Belgia îm ral dintre cele două ţări. seeţii de polietilenă, care arc Examinarea problemei aplicării La consfătuire a avut loc un
cut o vizită oficială în Belgia preună cu alte şapte state au In convorbirile care au a o capacitate de două ori mai schimb prietenesc de păreri a
intre 6 şi 10 februarie 1967. fost coautoare. In legătură cu vut loc intre ministrul relaţii mare decit prima. Au şi fost supra problemelor legate de e
montate numeroase coloane. In declaraţiei cu privire la acordarea
In timpul vizitei sale in Bel aceasta, ei au subliniat in spe lor comerciale externe, Au înălţate clădirile noii sedii, forturile ţărilor socialiste în
gia, ministrul român a fost pri cial oportunitatea de a contri guste de Winter, şi ministrul acest an noua secţie va începe dreptate spre slăbirea încordă
mit de raajestatea sa, regele bui împreună la întărirea ro afacerilor externe român au să producă rii internaţionale, întărirea pă
Raudouin, şi a avut convor lului şi activităţii Comisiei E fost examinate in mod amă In foto: Se montează utila independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale cii, securităţii şi colaborării in
biri cu ministrul afacerilor ex conomice O.N U. pentru Euro nunţit problemele care privesc jul în noua secţie de polieti Europa, şi de evoluţia situaţi
terne al Belgiei, Pierre Har- pa. evoluţia relaţiilor economice lenă ei pe continentul european,
mel, cu ministrul pentru cul Cei doi miniştri au fost de a dintre cele două ţări. S-a stabi NEW YORK 10 (Agerpres). ţâri, .este necesar să recunoaş poarele din Angola, Mozambic după adoptarea la Bucureşti,
tura neerlandeză şi problemele cord în a aprecia că în ceea ce lit că încheierea unui acord Joi au început la O.N.U. lu tem câ O.N.U. nu a găsit cele şi aşa-numita Guinee portu în iulie 1966, a Declaraţiei cu
europene, Rennat Van Elslan- priveşte convocarea unei con comercial pe termen lung in crările Comitetului special al mai eficiente măsuri pentru a gheză. O poziţie asemănătoa privire la întărirea păcii şi
tre România şi ţările Renelu-
de, şi cu ministru) relaţiilor ferinţe asupra securităţii şi xului este necesară în scopul Vizita O.N.U, pentru examinarea pro rezolva cele mai serioase pro re, a spus Malecela, o ocupă securităţii în Europa.
comerciale externe, Auguste cooperării europene este nece blemei aplicării declaraţiei cu bleme coloniale". Astfel, Co regimul din Republica Sud-A- Consfăluirea s-a desfăşurat
de Winter. El a vizitat, dc a sară o pregătire temeinică de favorizării schimburilor bilate privire la acordarea indepen mitetul va trebui să facă re fricană, care, în ciuda nume într-o atmosferă de colaborare
semenea, obiective culturale şi natură să garanteze reuşita a- rale şi câ, în acest sens, cele denţei ţărilor şi popoarelor co comandările necesare pentru roaselor rezoluţii ale O.N.U., tovărăşească şi deplină înţele
turistice din oraşul Liege. cestci acţiuni. două părţi vor purta negocieri lui A. Kosîghh loniale (Comitetul celor 24). reglementarea situaţiei din exploatează sîngeros popoarele gere reciprocă
Intîlnirile dintre miniştrii a Părţile şi-au exprimat con intr-un viitor apropiat. Vor fi dezbătute recomandările Rhodesia, Africa de sud-vest, din Africa de sud-vest.
facerilor externe ai Belgiei şi vingerea că măsurile care pot Cei doi miniştri ai afacerilor la Londra celei de-a XXI-a sesiuni a A- precum şi cea din teritoriile După ce şi-a exprimat îndo
României s-au desfăşurat in duce la dezarmare generală externe şi-eu exprimat convin dunârii Generale a O.N.U. pri aflate sub dominaţia Portuga iala câ sancţiunile economice „Venezuela nu este
tr-o atmosferă do sinceritate, sint menite să promoveze des gerea că o dezvoltare fecundă vind acordarea independenţei liei, să examineze cu deosebită împotriva Rhodesiei vor putea
cordialitate şi stimă reciprocă. tinderea internaţională, dorită a relaţiilor dintre România şi LONDRA 10 (Agerpres) — unor ţâri şi popoare care se atenţie situaţia din Aden, Insu să ducă la înlăturarea regimu adepta proiectului
mai află încă sub dominaţie
Cei doi miniştri au făcut un de ambele părţi. In măsura po Belgia este de natură să ser Luînd cuvintul în Parla colonială. In calitate de preşe lele Fiji, şi cele din bazinele lui rasist al lui Ian Sniith. vor
schimb de vederi referitor la sibilităţilor lor, cele două gu vească nu numai intereselor mentul Marii Britanii, Alexei dinte al comitetului a fost ales Oceanului Pacific şi Indian. bitorul s-a pronunţat pentru a
unele probleme internaţionale verne se vor strădui să depu celor două ţări. dar, de ase Kosîghin, preşedintele Consi John Malecela, reprezentantul Somalia Franceză, Sahara fran doptarea unor măsuri drastice de creare a forţelor
şi, in special, europene. Ei au nă eforturi în acest sens. menea, să contribuie la cre liului de Miniştri al U.R.SS., ceză şi Guineea Ecuatorială. împotriva acestuia.
constatat că guvernele celor Pe de altă parte, cei doi mi area in Europa a unui climat a arătat câ guvernul .sovietic permanent al Republicii Tan Luînd cuvintul, preşedintele Preşedintele Comitetului ce interamericane
zania la O.N.U.
două ţări militează pentru rea niştri au făcut un schimb a propice cooperării şi înţelege salută dezvoltarea contactelor Deschizînd lucrările Comite Comitetului, Malecela, a criti lor 24 a propus convocarea pe
lizarea destinderii pe plan e profundat de vederi cu privire rii intre toate statele. şi relaţiilor cu Marea Britanie. tului, secretarul general al cat puterile coloniale care ig leriloriul Africii a unor se permanente*'
conomic, militar şi politic şi, la evoluţia relaţiilor dintre ce Cele două părţi au subliniat El a făcut apoi o amplă tre O.N U., U Thant, a arătat că noră rezoluţiile şi hotărîrile A- siuni ale Consiliului de Secu
în, mod deosebit, pentru conso le două ţări şi au constatat cu importanţa contactelor perso cere în revistă a principalelor deşi Organizaţia Naţiunilor U dunârii Generale a O N U. Un ritate care să dezbată Ja faţa CARACAS 10 (Agerpres). —
lidarea |»ăcii şi securităţii pe satisfacţie că ele sc dezvoltă fa nale ca factor al promovării probleme ale situaţiei interna nite a obţinut succese în apli exemplu in acest sens, a spus locului unele dintre probleme „Venezuela nu este adepta
continentul european. In acest vorabil. S-a exprimat hotărî- înţelegerii reciproce şi al ac ţionale. Vorbind despre relaţii carea declaraţiei cu privire la. el, îl constituie Portugalia, ca le africane, în special situaţia proiectului de creare a forţelor
cadru, s-a ajuns la o identita rea de a sc căuta noi mijloa ţiunilor in favoarea păcii şi au le anglo-sovietice în perspecti acordarea independenţei unor re continuă să asuprească po din Rhodesia. interamericane permanente" —
te de vederi cu privire la prin ce de promovare şi în viitor a convenit să continue convorbi vă, A Kosîghin a spus câ gu a declarat, in cadrul unei con
cipiile fundamentale ate dez colaborării bilaterale în dome rile dintre ele. vernul sovietic consideră posi ferinţe de presă, ministrul a
voltării relaţiilor dintre ţările niile comercial, cultural şi Iclt- Ministrul român al afacerilor bilă încheierea unui tratat so- facerilor externe al Venezue-
europene. nico-ştiinţific. Ei au căzut de externe a adresat ministrului vielo-englez de prietenie, cola JAPONIA: Protest lei, Ignacio Iribarren Borges.
borare paşnică şi neagresiune, W. Reuther critică politica liderilor
Ei şi-au exprimat convinge acord să fie reluate negocierile afacerilor externe al Belgiei El a arătat că preşedintele
rea că o evoluţie fericită a re in vederea reglementării pro invitaţia de a face o vizită o care ar constitui un important împotriva sosirii unui Leoni încă nu a hotârît asu
laţiilor dintre state trebuie să blemelor financiare în suspen ficială în Republica Socialistă pas înainte in întărirea relaţi Uniunii sindicale americane pra participării Venezuelei la
ilor dintre cele două ţări şi, în
se bazeze pc respectarea dem sie între cele două ţări. România. acelaşi timp, o contribuţie sub conferinţa extraordinară a mi
nităţii şi suveranităţii fiecărui Invitaţia a fost acceptată cu stanţială Ia dezvoltarea colabo submarin american niştrilor afacerilor externe ai
popor, a fiecărui guvern şi a Convorbirile pe care minis plăcere, data vizitei urmind a rării internaţionale, la destin NEW YORK 10 (Agerpres). Walter Reuther, a adresat o ţârilor membre ale O.S.A., ca
fiecărui stat. trul român al afacerilor exter fi fixată ulterior pe cale di derea încordării şi întărirea pă Preşedintele Sindicatului u scrisoare organizaţiilor sindica TOKIO 10 (Agerpres). — re se va deschide la Buenos Ai-
In portul japonez Sasebo a
Cei doi miniştri au examinat ne le-a avut cu Van Elslandc, plomatică cii şi securităţii popoarelor. nit al muncitorilor din indus le locale, în care critică poli sosit vineri submarinul atomic res la 15 februarie. Ministrul
tria de automobile şi avioane,
tica liderilor Uniunii sindica
a spus in continuare
le americane A.F.L.-C.I.O. american „Dragonul mării". E- nul venezuclean se ^roi>vV>\â
chipaju! acestuia va rămîne pentru ca la viitoarele confe
In scrisoarea sa se sublinia aici timp de două săptămîni rinţe interamericane sâ se
ză că „conservatorismul.
în
Activitatea României pe plan internaţional pene este una din problemele chistarea şi stagnarea" în con „pentru odihnă". Actuala vizi- discute în special probleme le
cheie ale securităţii europene.
lâ este cea de-a 14-a pe care o
gale de situaţia economică a
ducerea mişcării sindicale din
La convorbirile de la Bruxel
les, după cum reiese din docu ţară determină o serioasă ne asemenea navă americană o ţârilor latino-amei ieane.
face în Japonia. Baza militară
mentele elaborate, părţile au linişte în rîndul multor sin americană de la Sasebo şi cea
Sâplâmîna care a trecut a tru, de posibilitatea de a asi strucţia economică şi socială a eelaşi timp. dorinţa României, pornit de la ideea eă promova dicate americane. El a decla de la Yokosuka au fost gaz
cunoscut o intensă activitate gura mersul înainte al desă ţârii, pentru valorificarea bo dar şi a Belgiei, de a milita rea schimburilor economice şi rat. de asemenea, câ liderii dele submarinelor atomice a- Cutremur
internaţională, îndreptată spre vârşirii construcţiei socialiste şi găţiilor naţionale, pentru dez pentru realizarea destinderii culturale constituie în acelaşi A F L -CT.O. „ignoră şl negli mericanc
dezvoltarea relaţiilor între sta crearea condiţiilor pentru tre voltarea culturii, ridicarea ni pe plan economic, militar şi limp o contribuţie la intensifi jează" statutul uniunii sindi Partidul Socialist din Japo
te cu sisteme social-politice di cerea la construirea comunis velului de trai al popoarelor. politic, pentru consolidarea pă carea circuitului de valori ma cale. „Conducerea A.F.L.- nia a adresat proteste premie catastrofal
ferite, alît pe plan european, mului. Evenimentul ilustrează impor cii şi securităţii pe continen teriale şi spirituale intre po C.I.O., a arătat Raulher, a in rului Sato şi ambasadorului
cît şi in afara acestui conti Pe această linie se înscrie şi tanţa pe care România o a tul european Şi de dala aceas poare, un aport la dezvoltarea trat în impas". Şi în domeniul american în legătură cu sosirea
nent. vizita tovarăşului Chivu Stoi cordă dezvoltării colaborării cu ta, două state europene, cu fiecărei ţări. un mijloc de a- relaţiilor internaţionale, ea „Dragonului mării". Partidul a de pămînf
Factor activ în politica mon ca, preşedintele Consiliului de tinerele state independente, sisteme social-politice diferite, propierc şi cunoaştere reci promovează o politică „îngustă anunţat, de asemenea, câ in
dială, in lupta foiţelor înain Slat al Republicii Socialiste punînd Ia temelia relaţiilor cu şi-au afirmat deschis fidelitatea procă. şî negativă", aducînd în felul tenţionează să organizeze un în Columbia
tate pentru libertate, indepen România, în Tunisia şi Soma aceslea principiile respectării faţă de stabilirea unor relaţii Pe aceeaşi linie a acţiunilor mare miting de protest în ora
denţă naţională şi apărarea pă lia. Vizita aceasta constituie o independentei şi suveranităţii întemeiate pe respectarea dem pentru dezvoltarea relaţiilor e- acesta un grav prejudiciu miş şul Sasebo, cu participarea a
cii, Republica Socialistă Româ nouă manifestare a năzuinţei naţionale, egaiităţii in drep nităţii şi suveranităţii. Securi conomîce cu alte state, indife cării sindicale mondiale. io 000 dc persoane. BOGOTA 10 (Agerpres). —
nia acordă, împreună cu toate României şi a ţârilor vizitate turi. neamestecul în treburile tatea şi cooperarea europeană rent de orînduire social-poli- Preşedintele Columbiei, Car-
statele socialiste şi statele iu de a dezvolta colaborarea re interne, respectarea dreptului au constituit teme esenţiale ale tică, se înscrie şi recenta viri los LJeras Restrepo, a decretat
bitoare de pace, o însemnătate ciproc avantajoasă intre state, fiecărui popor de a-şi hotărî convorbirilor de la Bruxelles, lă la Paris a ministrului co joi seara stare de urgenţă, după
deosebită înfăptuirii unui cli în interesul însănătoşirii conti singur soarta şi de a-şi alege, preocuparea pentru această merţului exterior, Gheorghe Concedieri de muncitori în R.F.6. catastrofalul cutremur dc pâ-
mat de securitate, înţelegere şî nue a climatului internaţional, de sine stătător, calea dezvol problemă aflindu-şi izvorul în Cioară. Acordul încheiat, me mînt ee a avut loc în aceeaşi
colaborare cu toate statele A- pentru promovarea cauzei pă tării sale faptul câ statul nostru vede în nit să asigure dezvoltarea zi în ţară. Mişcările seismice
ceaslă problemă, a declarat lo- cii şi progresului şi, in acelaşi Vizita ministrului afacerilor dezvoltarea unor relaţii noi in schimburilor economice şi co BONN 10 (Agerpres). — alţi 1 200 să fie declaraţi dis care au fost resimţite dc două
varâşul Nicolac Ceauşescu, se limp, a prilejuit o adîncîre a externe al României, Corneliu tre statele europene o cerinţă merciale dintre România şi Direcţia uzinei constructoa ponibili. Concedierea a 1.500 ori, in decurs de şase ore, au
cretar general al Comitetului cunoaşterii reciproce a efortu Mânescu, la Bruxelles, convor esenţială, o bază pentru întă Franţa, constituie un aport de re de avioane „Opel Werke" de muncitori a fost anunlatâ, provocat, potrivit unor eva
Central al Partidului Comunist rilor pe care le depun Româ birile avute cu ministrul de ex seamă la crearea climatului de din Russelscheim a anunţat că dc asemenea, şi de direcţia u
Român, este legală de necesi rirea păcii şi securităţii. Româ înţelegere, încredere şi colabo zinelor „Opel" din Boclnim. luări provizorii, moartea a 84
tate asigurării condiţiilor mun nia şi cele două ţări africane, terne belgian, Pierre Hannel, nia consideră câ normalizarea rare bazat pe stimă şi respect în ultimele zile la această în Potrivit dalelor furnizate de de persoane, rănirea a peste
cii paşnice pentru poporul nos Tunisia şi Somalia, pentru con ilustrează preocuparea şi, în a- relaţiilor dintre statele euro reciproc. treprindere au fost concediaţi Bursa Muncii din Dortmund, 300 şi uriaşe pagube materiale.
1800 dc muncitori urmind ca în luna ianuarie 1967 în ace.sk Epicentrul cutremurului sc
oraş erau înregistraţi 9 100 de
şomeri, în limp ce în perioada află in departamentul Huila,
corespunzătoare a anului 1966 la 290 km sud de Bogota, de-a
„PACE SCANIA: M işcarea erau numai 2.800 dc şomeri. lungul lanţului Anzilor Cen
Mii de muncitori din regiunea
industrială Dortmund sînt lip trali. In acest departament au
siţi in prezent de posibilitatea fost ucise 60 de persoane Nu
VIETNAMULUI!“ revendicativă ia am ploare de a lucra ziua de muncă com meroase clădiri s-au prăbuşit
pletă şi sînt în mod practic şo
în oraşele: Caii, Pereira, Me-
meri parţiali. dellin, Buearamanga. In capi
Studenţii au hotarit să facă front comun cu vă. Alţi 5.000 de muncitori de tala ţării s-au înregistrat 12
PARIS 10 (Agerpres). — In muncitorii. la mai multe întreprinderi tex morţi.
oraşul francez Montpellier Agravarea conflictelor de muncă. tile au încetat, de asemenea, TURCIA: Greva Cuprinse de panică, multe
lucrul. Totodată, la Barcelona
(Departamentul Eure), a avut au declarat grevă cîteva sule persoane au sărit în stradă de
loc o demonstraţie de solida MADRID 10 (Agerpres). — niei. Administraţia uneia din de.muncitori de la o uzină me la etajul al doilea al clădirilor
ritate cu lupta poporului viet Surse din Madrid relatează întreprinderile societăţii „The talurgică. împotriva greviştilor, lucrătorilor de la sonde
namez. Participanţii, munci câ studenţii spanioli au hotărit Standard Electrical Company" care ocupaseră fabrica, a in Mai multe cartiere ale oraşului
tori, studenţi, cadre didactice, sâ participe, alături de munci a declarat loek-out, măsură tervenit poliţia. ANKARA 10 (Agerpres). — au rămas fără energie elec
au străbătut străzile centrale tori. la o mare demonstraţie ce care a afectat 7.000 de munci Un număr dc 11 conducători După cum anunţă ziarul trică.
ale oraşului purtînd pancarte va avea loc la 17 februarie, în tori. Muncitorii unei alte uzine ai Sindicatului metalurgişlilor „Eni Tanin", la Balman — re Mjnislrul dc interne, Pas-
giune petroliferă din Turcia
cu inscripţiile : „Pace Vietna sprijinul unor revendicări po electrice, din cartierul .sudic al spanioli au fost scoşi din func — a început greva lucrătorilor trano, a anunţat câ au fost tri
litice şi economice. Hotărîrea
ţiile lor pentru motivul că au
Madridului au încetai, de ase
mului”, „S U A. să înceteze studenţilor a intervenit în ur menea, activitatea. aprobat, în cursul unei reuni de la sonde. Acest conflict de mise echipe de ajutor in re
bombardamentele asupra te ma creşterii încordării în i în Acţiunile revendicative ale uni sindicale, conţinutul unui muncă a intervenit în urma giunile sinistrate. Observatorii
ritoriului Republicii Democra duri le cercurilor studenţeşti muncitorilor iau amploare şi articol publicat in revista „Ju- refuzului acţionarilor societăţii notează câ acesta a fost cel
te Vietnam”, „Sa înceteze es din capitala Spaniei. in provincia C.alalonia, unde a- venlud Obrero", referitor la petroliere de a satisface reven mai puternic cutremur înregis
caladarea I” . VIETNAMUL DE SUD. — Femei din delta Mekongului In acelaşi timp, conflictele proximalîv 2.000 de muncitori acţiunile revendicative ale dicările muncitorilor privind trat în Columbia in ultimii
majorarea salariilor şi îmbu
☆ fugind în faţa trupelor saigoneze care desfăşoară o opera de muncă continuă sâ se agra de la două uzine metalurgice muncitorilor de la uzina „Ba nătăţirea condiţiilor de muncă. 50 dc ani.
NEW YORK 10 (Agerpres). veze în diverse regiuni ale Spa se află, începîrid de joi. în gre rei ros".
ţie represivă.
Un purtător de cuvînt al se
cretarului general al O.N.U.,
a declarat ca U Thant îşi men O Agenţia China Nouă perioadă, forţele patriotice au du-se că nu există limp sufi chestru toate bunurile şi .pro bici de sud, vor ocupa poziţii
ţine punctul de vedere că „în O hofărîre a transmite că in zilele de 8 şi capturat 6 ofiţeri inamici şi cient pentru pregătirea ei te prietăţile regelui Feisal, aflate şi vor patrula slmbătă pc stră
cetarea necondiţionata a bom 9 februarie, avioane americane importante cantităţi de arme meinică. % in R A.U. S-a precizat că aces zile oraşului Aden, anunţă
agenţia Reuter, pentru a îm
bardamentelor asupra Vietna Parlamentului indonezian au pătruns ţn spaţiul aerian şi material de război şi au do- ta este un răspuns la măsura piedica desfăşurarea demon
guvernului Arabiei Sauditc dc
O Preşedintele de Gau.lle a
mului de nord ar constitui al Republicii Populare Chine borit sau avariat 12 avioane rostit joi seara la posturile a inchide băncile egiptene straţiilor care se aşteaptă sâ
ze, zburind deasupra unor in
duştfiane.
un prim pas spre reglemen sule din provincia Kwang- franceze de radio şi televiziu „Al KahiraH şi „MisrZiarul. aibă loc azi la chemarea Fron
tarea problemei vietnameze” . DJAKARTA 10 (Agerpres). In legălură cu aceasta, agen ne o cuvînt are menită să inau „Al Ahram" scria vineri că tului dc Eliberare a sudulu:
Agenţia Associated Press a ţia citată menţionează că la lung. In legătură cu aceasta, 0 Grupul de experţi însăr
tir nunţă din Djakarta câ Parla Djakarta s-a anunţat câ gene un purtător de cuvînt al Mi cinaţi cu pregătirea Conferin gureze campania electorală in măsura guvernului de la Ryad ocupat al Yemenului şi a Con
NEW YORK 10 (Agerpres). mentul indonezian a adoptai ralul Suharlo va avea o în nisterului Afacerilor Externe ţei pentru cercetarea şi folosi vederea alegerilor legislative a fost o încercare dc a evita gresului. Sindicatelor din Aden.
Influentul ziar american joi seara o holărîre prin care trevedere cu preşedintele Su al R.P. Chineze a fost împu rea tn scopuri paşnice a spa din 5 şi 12 martie. Făcind un izbucnirea unui grav scandal
„World Journal Tribune” a „limitează la mai puţin de o karno, fără să se precizeze insă ternicit să adreseze un aver ţiului cosmic a recomandat bilanţ al realizărilor regimului financiar care, ar fi lezat fa 0 La sediul ON U. au fost
chemat guvernul Statelor Uni lună menţinerea lui Sukarno care va fi conţinutul convorbi tisment serios Statelor Unite. Comttetiihti O.N.U. pentru fo său, generalul de Gaulle a milia Feisal. Cele două bănci difuzate în calitate de docu
mente oficiale, două scrisori
te să înceteze pe timp neli in funcţia de preşedinte rilor. Se presupune, totuşi, câ losirea in scopuri paşnice a menţionat, (ntre altele, politica acordaseră membrilor familiei adresate dc reprezentantul
mitat bombaidamenlele asu al ţării". Deputaţii au vo va fi discutată hotărîrea de joi O In luna ianuarie a .c fo r spaţiului cosmic să-} examineze de independenţă naţională şi regale credite evaluate la 3,5 Cambodgiei, preşedintelui Con
a Parlamentului. „Sc ştie câ
milioane lire.
pra Republicii Democrate tat rezoluţia privind con Suharlo a insistat de mai mul ţele patriotice laoţiene au scos problema aminării Conferinţei. colaborare cu toate statele pe siliului de Securitate in care
care o promovează Franţa.
vocarea unei sesiuni specia
Vietnam, pentiu a se crea o te ori ca preşedintele Sukarno din luptă 900 militări' adver Problema aminării conferinţei, 0 Circa 2.000 de soldaţi bri se exprimă protestul faţă de
atmosferă prielnică începerii le a Parlamentului, cel mai lîr- sâ renunţe de bună voie la sari, .care căutau să pătrundă care'urma să aibă loc in sep Q Vineri, guvernul Repu tanici, precum şi unităţi mili actele agresive ale Tailandei
tembrie 1967, a fost ridicată
unor tratative în vederea re ziu în luna martie, pentru în poslul său pentru a preveni in zonele controlate de Patet l<a întrunirea de la New York blicii Arabe Unite a anunţat tare şi poliţieneşti ale aşa-zi- şi trupelor americano-saigo-
radib
Lao, anunţ* postul de
glementării paşnice a conflic lăturarea lui Sukarno şi numi im act forţat' — adaugă co Vocea Patet Lao. In aceeaşi a grupului1 de experţi, arătin- hotărîrea de a pune sub se sului guvern al Federaţiei Ara neze faţă de ţara sa.
tului vietnamez. rea unui preşedinte provizoriu. respondentul agenţiei AP.
39, telefon » » . 1563. 2317, 8317, Taxa plătită In numerar, eonfond apmblril D ire g i Generale P.T.T-R. or, « 3 328 din 8 oolejuMe 1849. fipr.rul, întreprinderea poligrafi Hunedoara-Deva. 40.065
Redacţia şl administraţia lîaruîal str. Dr. Petra Groza nr,