Page 36 - Drumul_socialismului_1968_08

PROLETAR, DIN TOATE ÎARILE, UN1JI-VA l

ANUL XX NR. 4232 DUMINICA II AUGUST 1968 4 P A G IN I 30 B A N I

DEMNITATEA
DE ZIUA SUIŢI IM UtTERIOIlUL

ŞI RĂSPUNDEREA ZIARULUI DE AZI
MINERULUI

DE M I N E R © Dinamism şi
Vastă reţea eficienţă în

de transport dezvoltarea pro*
subteran loachim Moga
prim-secretor ol Comitetului judeţean Hunedoara ol P.C R., ducţiei de cărbune
preşedintele Comitetului executiv ol Consiliului popular
Lucrările de in ve stiţii
m iniere din judeţul nos­ judeţean provizoriu
tru, în vederea punerii $ Filoane
în valoare a rezervelor A nu l acesta — în lr-o etapă socialist. centru de cultură iu lu i im perialist, grevele din
de m inerale utile. se cind toate energiile creatoare no.iă. 1919 si 1920, constituie m o­ umane
desfăşoară cu o amploa­ mente dc neuitat in Istoria
ale poporului nostru se dă ru­ Sărbătorind centenarul căr­
re deosebită. Subsolul iesc în fă p tu irii neabătute a bunelui, qîndurite ni se în ­ m işcării m jn cito re şti din pa­
V ă ii Jiu lu i, al Apuseni­ tria noastră. In acest marc
h o tă ririlo r Congresului a) dreaptă spre file le de istoric
lor şi m asivului Poiana centru m inier au luat fiin ţă © Vulcanul trăieşte
iX -lea. ale C onferinţei N a ţio ­ care le-au scris qe ne ratiilc dc
Ruscăi esle îm pînzil de nale si plenarelor C C . al m uncitori m ineri de la acele prim ele organizaţii m uncito­
un im presionant păienje­ P.C.R., p rivin d perfecţionarea inceputuri modeste, din anul reşti din ju de lui Hunedoara,
niş de qalcrii si puţuri. prim ele sindicate si organizaţii
economiei si a întreg ii vie ţi 1868 — cind a avut loc „p re ­
Calculele topografilor socialiste ; în 1918 m un citorii
sociale — avem deosebita fe­ m iera" industrială a m in e ritu ­
arată că la cele 5 în tre ­ ricire şi bucurie de a sărbă­ lui — şi pină la dim ensiunile m ineri de aici au participat
prinderi m iniere ale ju­ tori îm plinirea u n ii secol de re a lită ţilo r dc astăzi In Valea activ la înfăptuirea asp ira ţii­
deţului lungimea totală la începuturile extracţiei in ­ J iu lu i s-au scris file n e pieri­ lor de totdeauna ale poporu­ m unişti cum sînt A ndrei Ciuciu, N ico-
a g a le riilor însumează lui nostru p rivin d făurirea sta­
dustriale a cărbunelui în Va­ toare de istorie, nu numai in­ lac Opreau, Ion Popescu, loan F lorii,
în prezent peste 1.000 lea Jiu lui, precum şi a cile dustrială, ci si socială. tu lu i naţional român unitar. COMUNIŞTII - DINAMIZA­ Petre Constantin si a lli zeci şi sule
de kilom etri. Puse cap două decenii de la epopeea C hiar de la începutul extrac­ Pagini nepieritoare au înscris au dezbălut cu toată răspunderea mă­
la cap, galeriile echiva­ şantierului notional Bumbeşti- ţiei in dustriale a cărbunelui pe m un citorii m ineri din Valea surile ce trebuiau luate pentr i înde­
lează cu două tu n d e Livezeni şi de la înfiinţarea a aceste meleaguri a început să Jiu lu i, sub conducerea P.C.R. plinirea planului si a anqajam enlelor
subterane ce pol lega două im portante lăcaşuri de se cristalizeze — la un pol. în acţiunile revoluţionare din în întrecerea socialistă. In marea m a jo ri­
direct capitala ţă rii noas­ cultură în acest- bazin — In ­ exploatarea capitalistă, cu anii grei ai exploatării din TORII ÎNTREGII ACTIVITĂŢI tate a briqâzilor s-a cceat o opinie
tre cu oraşele Budapesta stitu tu l de mine şi Teatrul goana după p ro fitu ri şi toate al treilea si al patrulea de­ crescindă dc masă pentru inlăiurarea
şi Belgrad. Im presionan­ m inerilor. tarele acestui mod de produc­ ceniu. în luptele pentru e lib e ­ din sinul co le ctivu lu i a oricăror abateri
tă esle şi lungim ea pu­ Sini aniversări care se com ­ ţie. — la celălalt, afirm area rarea tă rii de sub jugul fascist, dc la disciplina m uncii.
ţu rilo r a căror adîncjine pletează, care dau o imagine m un citorilor m ineri ca o fo r­ pentrz refacerea economie: na­ Sărbătorim anul acesta un secol de nerii pînă la dobîndirea unor astfel
lotală ar perm ite „sfre­ cuprinzătoare a ceea ce a de­ ţă hotărită în lupta îm p o tri­ ţionale şi instaurarea puterii cind. pe bătrîna Vale a Jiu lui, a în ­ de c o te ! Pentru exem plificare voi M olărirea luată dc C om itelui C cnlral
delirea" păm întului pină venit Valea J iu lu i in anii va exp loatării, penlru dreptate dcm ocrat-populare Mereu vie cepui exploatarea industrială a cărbu­ am inli doar una d:n cele mai im por­ al p a rtid u lu i şi de quvern a declanşat
ta o adinciine de peste R epublicii : cea mai mare bază socială răm ine în memoria noastră nelui O dată cu aceasta m inerii din tante acţiuni. Inlr-u n moment destul îu r înduri Io orq a n iza liilo r noastre dc
tle
partid
o
com itetelor
şi
a
baza
25.000 m etri de com bustibili solizi de c a li­ M arile acţiuni greviste dc la eroica grevă a m in e rilo r din lu p c n i lac un bilanţ dc o mare bogă­ de qrcu pentru o marc parte din brigă­ laborioasă muncă, desfăşurată pe mai
Această uriaşă reţ^a tate superioară a patrie: noas­ s lirş itu l secolului al X lX -lea L'jpcni din august '29. care — ţie faptica. Ei au in tîntpinat această zile noastre care se zbateau să lic h i­ m ulte planuri. Nu voi înşira aici toate
subterană serveşte la tre. leajqăn al a c tiv ită ţii en­ Si începutul secolului noslru, aşa cum sublinia tovarăşul sărbătoare cu noi îm p lin iri m ateriale ' deze rămînerea in urmă. a apărut hotă-' m ăsurile ce au . fost luate dc către
scoaterea la ziuă a unui tuzia ste i a tine retului. # p ivo tu l greva generală din Valea Jiu­ N icolae Ceausescu — a fost si spirituale In aceste prim e vile de rea C.C. al P.C R. şi a C o nsiliu lui dc com unişti, dar tin să subliniez că elor-
volum de producţie m i­ învăţăm ântului superior m inier lu i din 1916, îm potriva războ- prim a mare bătălie de clasă auqust, aici la Lupcni, au fost realizate M in iş tri cu p riv ire la folosirea tim pu­ lu rilc noastre sînt răsplătite prin rezu l­
nieră form ală diu căr­ din şirul lu ptelor sociale din randamente n p a m iin tiln itc în inlrcaqa lui de lu ciu şi întărirea disciplinei.. Din tate ce dovedesc c it a t e , dp^ puternică
bune, m inereuri. ft?roa«e perioadă crizei economice ge­ istorie a m in e i: 1,620 tone do cărbune acest moment, datorită 'unei ' susţinute
şi complexe In valoare nerale a capitalism ului din pe exploatare. In sectorul V s-a ob­ m unci po)it:,c6 desfăşurate de 'co m un işti, forla co lectivu lui, forţa org a n iza ţiilo r
de circa 25.000 lei pe LA 100 DE anii 1928— 1933. ţin u t în aceste zile o p ro d u c tiv ita te ’ in abataje a început să sc cunoască noastre dc partid. In decurs dc mimai
oră. B ătăliile de clasă desfăşura­ medie de peste 4 tone pe post. De o puternică efervescentă. In toa te’ brigă­ G luni, num ărul briqă zilo r rămase sub
te de către m un citorii m ineri aproape două luni nici un sector nu zile. şi în special în cele vizate direct, plan a scăzut de la 21,2 la sula. la
DE ACTIVITATE din Valea Jiu lu i, a tit cele râm ine cu planul de producţie nc- dale dc conducerea pa rtidu lui, s-a
«vj fost dezbătute pe larq recom andările
duse de generaţiile care
au
realizal. Asa a fost posibil ca în tr-o
IOAN RACZEK
Bilanţ rodnic deschis minele, cit si cele din perioadă de 7 luni m inerit din Lupeni trecut la căutarea de soluţii pentru o secretar al comitetului de partid
prim ele p a trj decenii si jum ă­ să extraqă şi să trim ită industriei folosire cît ma: com pletă a tim pului de al E.M. Lupeni
MINIERĂ ÎN tate ale secolului noslru, eu siderurqice. cen tra le lor term oelectrice si lucru, pentru întărirea disciplinei. înce­
C ontluuînd tradiţia fost urm ărite cu adincă sim ­ a lto r beneficiari nu mai p jtin dc puse o larqă si suslinutâ a ctivita le
rea liză rii şl depăşirii patie şi solidaritate dc intreq 42.735 tone de cărbune in afara sarci­ pentru înlăturarea absentelor nem oti-
angajam entelor luate, p ro le ta ria tu l luinedorean, de nilor de plan. ' ale. p e n trj combaterea lu cru lu i dc
m in erii de ia C erlej au VALEA JIULUI către m inerii Zarandnlui si din Dar. prin cile bătălii cu natura si m intuială. a m e n ta lită ţii celor care nu se fConttauo»«pag::a 2»a|
(Inul ca de ziua lor să Poiana Ruscăi. de m uncitorii cu ei înşişi au trebu it să treacă m i­ încadrează conştiincios in muncă C o­
se prezinte cu un bogat s'derurqisti de la Hunedoara
bilanţ de realizări In Prof. dr. îng. BUJOR ALMAŞAN si Călan. ceferiştii din Simc-
prima decadă a lu n ii ria. care, de fiecare dală, le-nu
august şi-au înd eplinit ministrul minelor susţinut prin greve, demon-
planul la m inereu extras Ira tii şi m o lijn i. Aceste în­ Festivităţi de
şi prelucrat în proporţie cleştări cu duşmanul dc cla­ r \ om enii a d in cu rilo r, ai sulă reprezintă produci ia m i- ne rii hunedoreni fn prim ele
de 102 U sută, iar la Sărbătorim in acest an. o dală cu Ziua minerului, 10C de să au co n trib u it la m aturiza­ ^ bărbăţiei si cura ju lui, ii ie ră.
ani de activitate minieră în cel mai important centru 7 lu n i ale anului a lost deo­
metal, aur $i argint In rea treptată a constantei ma­ înminare a cei care înfruntă b iru ilo »
carbonifer ol ţării — bazinul Văii fiului. Pentru punerea fn valoare sebit dc rodnică. Esle un
proporţie de sută la su­ selor m uncitoare din judeţ, la bezna subpămmteană dcsle-
Atrase de existenţa unor frecvente iviri de cărbuni şi de a acesloi boqafe resurse, sto­ fapt demn dc toată lauda câ fn
tă. Lucrările de in ve sti­ înţelegerea că adevăraţii stă- rccind uriaşe com ori, îşi
impulsul necesităţilor de combustibil atîî pentru transpor­ lu l investeşte la nd uri uriaşe cinstea zile i lor, în tre p rin ­
ţii şi prospecţiunile geo­ pîni pe destinele tă rii trebu­ unor ordine dau din nou in tiln irc la ma­
turile feroviare ollote în construcţie cît şi pentru diversele In ultim a perioadă volum ul derile m iniere din judeţ —
logice sînt m ult avansa­ ie să fie cei care produc bu­ rea lo r sărbătoare — „ Ziua
industrii transilvănene, cîteva societăţi Înregistrează la in v e s tiţiilo r se ridică la pes­ C om binatul carb on iicr Valea
te fată de dalele pre­ nurile m ateriale şi spirituale
Copitonatul minier din Zlotno primele octe de concesio­ m in erului". Este ziua cind te 700 m ilioane dc lei pe J iu lu i si în trep rind erile m i­
văzute în gralicele de ale societăţii, le-au preqălit tara infreagă aduce o m aqiul
nare a unor perimetre miniere in Valea Jiului, iar in onul şi medalii an. Şantierele subterane p u l­ niere Barza, Deva, Hunedoa­
execuţie. pentru m ăreţul act al e lib e ­ său generos, respectul şl sează viguros in Valea J iu ­ ra s> Ţcbca. au depăşit pla­
La obţinerea, acestor 1868 produc aici primele 850 tone cărbune întrucît con­ ră rii patriei de sub juq-z! fas­ stim a pentru acei care prin lui, fu m unfii Poiana Ruscăi nul dc producţie. S-au pro­
rezultate şî-a adus con­ diţiile de exploatare şi calitatea cărbunelui permiteau ob- cist. pentru a participa cu tot Ieri după-amiazo, in localită­ munca lo r plină de abnegaţie Si Apuseni. In ludc(ul nostru dus in această perioadă pes­
ţînereo unor profituri importante, producţia a crescut con­
trib u ţia Intreq colectivul. tinuu, otingind în anul 1913 circa 2,2 milioane tone, pentru ce au mai bun la opera de ţile Văii Jiului şi în alte centre Si eroism subscriu prin lap­ au Inst deschise pină acum te prevederi cărbune, lie r
Brigada de la sectorul ca sub influenţa primului război mondial şi a crizelor eco­ edificare a societăţii noi. miniere din judeţul nostru, ou te inedite la în flo rirea .şi minele D îlja şi Paroscni, T c-. in m inereul marlâ, precum şl
III, condusă de Gheor- nomice periodice dintre cele două războaie, activitatea A lă tu ri de întregul popor, avut loc festivităţi de decernare prosperitatea p a triei noastre liuc-Esl si Ghelar-Esl si se alte metale in concentrate
qhe Colişor, fruntaş minieră din Valea Jiului să oscileze. înregistrînd în anul m inerii din V alea J iu lu i au a unor distincţi» cu prilejul Zilei socialiste. află in deschidere minele Li- in valoare dc aproape 4 m i­
cinci ani consecutiv în dat pilde de înalt eroism în minerului şi ol Centenarului ex­
1938 o extracţie de 1.9 milioane tone Pentru m in erii din ju deţul vezeni, B ă rb ă la ii. Mesteacăn. lioane de Ici.
întrecerea socialistă, a Pentru o obţine un profit cît mai mare. capitaliştii zilele războiului a n tihitlerist, ploatării industriale o cărbune­ noslru „Z iua m in erului” are T rei noi m ari uzine de prepara­ Deosebite sînt realizările
obtlnut cele mai bune români şi străini ou supus muncitorii mineri unei exploa­ în perioada refacerii econo­ lui. Au fost decernale 186 ordi­ in acest au adinei sem nifica­ re asigură prclucratea superi­ la produ ctivitatea muncii.
rezultate, m otiv pentru tări tot mai intense, impunîndu-le un regim de muncă de miei naţionale, a p rim ilo r ani ne, 205 medalii şi 5.000 de in­ ţii. Ea sc dcslăsoarâ sub oară a cărbunilor si minereu- Prin folosirea intensivă a
care a prim it insiqna 10— 12 ore pe zi, în condiţii grele şi pentru solarii mici. de construcţie socialistă. La signe jubiliare. m aşinilor si u tila je lo r m inie­
jubUlară. Numai în p ri­ După 23 August 1944, minerii din Valea Jiului, sub con­ chemarea P artidului Comunist Lo festivităţi le de înminare a re, aplicarea m etodelor a-
ma decadă a lu n ii au­ ducerea partidului, se găsesc în primele rînduri ale 1 ptei Român, deşi în d u ra i tot felul distincţiilor ou participat, din vansale dc muncă si org a n i­
partea biroului Comitetului jude­
gust aceaslă brigadă a pentru infringerea armatei fosciste, refacerea economică dc greutăţi şi p riva ţiu n i. ei ţean de partid, tovarăşii: Gheor- C IN S T IR E zarea superioară a procesu­
dat peste plan 55 tone o ţării, pentru construcţia desfăşurata o socialismului. au răspuns ca un singur om. lu i de producţie, toate. între­
de m inereu. Noţionafizareo principalelor mijloace de producţie, poli­ asiqurind economia naţională ghe Vuşdea, Ion Lungu, Ştefan prind erile m iniere din judel
tico de industrializare socialistă a tării elaborată prin si frontu l cu cărbunele nece­ Almâşan, Vichente Bălan, Aron au , depăşit pro du ctivitatea
partea O A M E N IL O R
documentele de partid şi de stot au pus bezele valo­ sar. Cu eroism a răspuns, la Colceru, loan Sîrbu, Lazâr Da- m uncii planificată cu 2 pl-
rificării întregului potenţial de rezerve din acest bazin aceeaşi chemare, vechea gar­ vid, Alexandru Mogoş, Brinco- nâ la 4,7 la sulă. Pe aceas­
Toţi indicatorii Volumul important de rezerve geologice şi calitatea dă de m ineri în anii urm ători, veanu Pogea, iar dm ta bază, precum şi prin re­
superioară o cărbunelui din Valea Jiului, gama largă de cînd pentru extragerea a Consiliului popular judeţeon pro­
utilizări a acestuia ou determinat sporireo copocităţii de 5.000-7000 tone dc cărbune pc vizoriu, tovarăşii : Sabin Boticiu, ducerea c h e ltu ie lilo r m ateria­
de plan depăşiţi producţie şi modernizarea minelor de oici. Un rol im por­ zi nu se precupeţea nici rJn Mircea Ramba, Suciu Coman, D IN le dc producţie m in e rii au
tant revine acestui bazin ca principal furnizor de cărbune Teodor Bâdâu, Clemente Con­ realizat in prim a jum ătate a
cocsificabil şi pentru semicocs. necesar industriei siderur­ efort, sau in perioada 1949­ stantin, Laurenţiu Lucaci, anului econom ii suplim enta­
Acţiunea de organizare gice şi in principal cefei hunedorene. De asemenea, căr­ 1959, cind au trebuit să fie La festivitatea de Io Lupeni. re de 14,1 m ilioane Ici. La
ştiin ţifică a producţiei si bunele de aici constituie boza de combustibil o puternice­ calificate m ii si m ii de ca­ a luat parte tovarăşul Bujor sporirea p ro d u c tiv ită ţii m un­
a m uncii. întrecerea en­ lor termocentrale electrice de la Paroşenî, Devo (în con­ dre noi şi începută redeschi­ Almoşan, ministrul minelor. A D ÎN C IM I c ii sl reducerea pre ţu lu i de
tuziastă a celor 7.000 dc strucţie) şr o altor unităţi industriale din ţară. Cei distinşi au fost felicitaţi cost o con tribu ţie im portan­
m ineri de la LM . Barza Pentru o putea face faţă cu succes acestor sarcini derea m inelor încliiso de ca­ din partea Consiliului de Stot, o tă au adus-o colectivele dc
biroului Comitetului judeţean de
au condus în acest an pita lişti. - partid şi o Consiliului popular la în trep rind erile m iniere
la depăşirea tu tu ro r in ­ judeţean provizoriu, din porteo semnul c in s tirii m inerilor că­ rilor. G radul înalt de meca­ Deva, Barza si Hunedoara.
d icatorilor s la b illţl prin (Continuo* îf pag. ,a< Ministerului Minelor şi a orga­ zuţi eroic la Lupcni in 1020 nizare. măsurile pentru pro­ Răspunzfnd chem ării p a rti­
plan. (C o n tin u o ** In ppg. - - * * nelor locale de partid şi de stat. Si a an iversării unui secol iecţia si securitatea m uncii d u lu i de a realiza plnâ la
In prim ele 7 lu n i pla­ In codrul adunărilor festive, de la exploatarea in du stria­ au schimbat radical c o n d iţii­ (inele anului sporuri c il mal
nul dc producţie la me­ membrii biroului Comitetului ju ­ lă a cărbunelui in Valea le de lucru in subteran, lă- m ari de producţie peste pian,
tal a fost depăşii cu deţean de partid ou prezentai Jiu lu i, ,,7.iua m in e ru lu i" con­ cind din miner un m uncitor m in e rii din ju de ţu l noslru
0.7 la sulă iar la sec- expuneri despre semnificaţiile stituie in acelaşi tim p p rile j in du strial modern, cu un s-nu angajat să producă su­
toarelc 210, 120, 90 M u- adinei ale Zilei minerului şi Cen­ penlru b ila n ţu l m uncii entu­ înalt n ive l dc preriătire $/ plim entar 50.700 tone de căr­
sarlu. Dealul F etii şi „ I tenarului exploatării industriale ziaste desfăşurate in aba­ dc vială bune, 3.820 tone dc lie r in
M a l" cu 3 pînă la 19 o cărbunelui în Valea fiului, ou tajele dc la Teliuc şi G lie la r, Răspum ind g r ijii p a rtid u lu i m inereul marfă, 125 tone dc
la sută. In aceeaşi pe­ relevat succesele deosebite ob ­ dc ta Barza şi Săcărimb, dc la şi statului fa(ă de munca st plum b sî 3.7 tone <te zinc in
rioadă, prin organizarea ţinute de mineri in întrecerea Ţcbca si M uncel pentru tra ­ via la lor, cei peste 46.000 dc concentrate, să îndeplinească
mai bună a m uncii şi pentru sporirea producţiei de ducerea in viaţă a sarciniloi lu cră to ri din ramura m inieră integrat to ţi in d ica to rii dc
folosirea judicioasă a cărbune şi minereuri, ou indicat stabilite dc partid. (i ju d e ţu lu i — m uncitori, plan. Realizările obţinute p i­
tim pului de lucru, pro­ direcţiile principale in core co­ M in e ritu l, ocupaţie m ilena­ m aistii. ingineri, tehnicieni, nă acum, holârîrca şi entu­
ductivitatea m uncii a lectivele de mineri trebuie să ră a oam enilor de pe p la iu ­ cercetători si qeolorii — ziasmul cu care se munceş­
sporii cu 4 la sulă peste acţioneze cu hotârîre pentru a rile hunedorene, ocupă o muncesc cu rfvnd pentru fn- te la liecare unitate minieră,
prevederi. La lucrările da viaţă sarcinilor economice pondere însemnată fn indus­ deplim rca exem plară a sarci­ sirit garanţiI Ier mc că m ine­
de in ve stiţii s-a realizat stabilite de partid. tria e xtra ctivă a ţâ rii. Jude­ n ilo r de plan. Brigăzile de rii fşi vo r respecta cu v in tu l
62.4 la sulă din planul Mulţumind pentru distincţiile ţu l Hunedoara, fn subsolul m ineri dc la Barza. Ţcbca, Deva. rial.
anual. ocordote. cei distinşi s-au ongo- căruia zac m ari şi variate Teliuc, G bclar, M unccl, au La sărbătoarea m ineri­
jot să-şi consacre întreaga e­ bogăţii, furnizează economiei lor, lo ţi oam enii m un­
Corespunzător acestor declanşat in acest an o en­
nergie şi capacitate de muncă c ii din judeful H u ­
realizări, s-a îm bunătăţii naţionale un volum im portant tuziastă întrecere pentru a
priceperea şi iniţiativa creatoare nedoara înconjoară cu dra­
activitatea eeonomtco-îi- de cărbune, m inereu dc fier scoale la ziuă com orile din
nanciară a întreprinde­ in vedereo îndeplinirii exempla­ adincuri. G raficele de pro­ goste şi respect această pu­
re a sarcinilor de producţie şi Si complexe. Amploarea p ro ­ ternică co lectivita te m uncilo-
rii. obţinîndu-sc tn p ri­ ducţie Înregistrează zi de
perfecţionării întregii activităţi du cţiei extrase este ilustrată
mul semestru o reduce­ zi noi succese fn care fsi tească, îi urează din inimă
economice, să muncească cu en­
re a costu rilo r de pro­ dc taptut că In producţia găsesc expresia concretă ela­ sănătate şi rodnicie fn în ­
tuziasm pentru troducereo în
ducţie cu aproape 2 m i­ viaţă a hotârîrilor partidului şi industrială a ju de ţu lui Hune­ nul, priceperea şi s p iritu l de fruntarea adin curilor, un
lioane lei Şi diminuarea in iţia tiv ă ale tu tu ro r colec­
Mina Teliuc. De oici se extrage cu mijloace m cconuole minereul de lier necesar furna­ statului. doara — care ocupă locul „N oroc bun I" cald. m unci­
dotaţiei dc stat cu Festivităţile s-ou încheiat cu tiv e lo r minereşti.
1.071.000 lei. lelor hunedorene. frumoase programe artistice, pre­ al doilea pc (ard — 17,7 la M unca desfăşurată dc m i­ toresc.
zentate de formaţii ole minerilor.