Page 38 - Drumul_socialismului_1968_08

DRUMUL SOCIALISMULUI

DINAMISM Şl EFICIEN­ zării tale ntului in lo curile un­ T R A N S C E N ­ Rouă gensraţie de
Dinlotrieauna a rtiştii nulen-
hei şi-au căutat calea re a li­
de activitatea c mai intensă,
unde confruntarea dintre om ■ no a « n o
şi natură are valenţe maxime.
TA ÎN DEZVOLTAREA oamenii ei, care cresc şi se D E N T E C O N ­ s p e c ia liş ti
Valea Jiu lu i, cu peisajul şi
transformă în ritm u l alert
al
contem poraneităţii, oferă ce­ Se îm plinesc anul acesta 20 de ani de existenţa a
lo r care ştiu să o privească In s titu tu lu i dc mine Petroşani. Acest in stitu t de învăţă-
PRODUCŢIEI DE şi să vibreze în acord cu ea T E M P O R A N E m int superior a tost creat în scopul de a pregăti cadre
o permanentă $i profundă sur­
le dc înq incri necesare in du striei m iniere româneşti in
să de inspiraţie.
Un grup de artişti plastici plină dezvoltare.
studenţi,
In stitu tu l, in caro învaţă peste 1 300 de
s-a i stab ilit aici, in fiin tin d în e slr absolvit în fiecare an dc circa 200 de Ingineri spe­
CĂRBUNE t ro«*a n i . însemnări de la Expoziţia de artă cia lişti în exploatări m iniere, preparare, electromecanică
1955 Cenaclul U.A.P. din Pe-
A ctivita te a lor plină fie clan
şi dăruire este binecunoscu­ şl topografie m inieră. In Valea J iu lu i mal funcţionează,
fie asemenea, un liceu industrial m inier şi o şcoală de
tă. Ea s-a concretizat atît în plastică din Petroşani
m aiştri.
diversele expoziţii organizate
Fiecare eveniment deosebit, tiile de lucru din abatajele
în Valea Jiu lui. în omşe din Preocuparea pentru pregătirea superioară a cadre­
fiecare .săibUloare din viata u­ Convorbire cu Văii Jiu lu i sînt angajate cu
nui colectiv, sînt p rile ju ri le- toate forţele în Întrecerea pen­ ţară sau in străinătate, cit lor se concretizează in crearea unei puternice generaţii
r1 ci Io de a p riv i retrospectiv dr. ing. PETRU ROMAN, tru suDlimentarea producţiei şi în lucrările fie artă irmi'iu* IV un alt pairo11. firmă lu ­ arl'-işlii pVa.sliri care transpun fie specialişti m ineri cu înaltă pregătire profesională,
rodnicia paşilor lăcuţi pe d ru ­ director general dp cărbune. mentală (frescă, mozaic, me­ crări fl'e dim ensiuni mari. a- aspectele contemporane ale fn prezent, industria noastră m inieră dispune de peste
mul ascendent ol perfecţionării, al Combinatului carbonifer G raficele de product:?, cu tal. onfarzii) care şî-au adus vie ţii în lum ina nobilă a arte';.
de a măsura cit rle spornică a Valea Jiului deosebire în zilele prem ergă­ contribuţia lor de frumuseţe pnrţinînd lui Fodor Kahnann. 10 000 de Ingineri, tehnicieni şi m aiştri m ineri.
„D ricarii 1/2”
„C om poziţie cu
lost munca depusă. toare sărbătorii dc astăzi, au la construcţia no ilo r ed ificii. MIRCEA BUCA
Un asemenea evenim ent tră ­ înregistrat succese însemnate, In luna august a acestui an elemente in du striale " ne ofe­
ieşte astăzi harnicul colectiv astfel că de la începutul anu­ artişti: plastici. continuînrrl ră o Itune fie sim boluri o b ţi­
de m ineri al V ăii Jiu lu i. Dubla m ilioane tone dc cărbune. lui şi piuă acum. Valea Jiu lu i tradiţia e xp o ziţiilo r închinate nută prin filtrarea şi in te r­
sărbătoare n „Z ile i m in e ru lu i" Creşteri corespunzătoare cu­ raporlează depăşirea planului ^ ile i m inerului, oferă v iz ita to ­ pretarea tem elor de in spira­
şi Centenarul m in e ritu lu i în noaşte productiv itatea muncii. rlu producţie cu 24.000 tone rilo r o amplă confruntare cu ţie.
cel mai mare bazin r arboni- In această perioadă, prin dota­ de cărbune. Această cilră ne căldările şi realizările lor. O crom atică preţioasă şi
ler al tării, im pun o reflecţie rea m inelor cu maşini şi u ti­ da convingerea Că piua la sUr­ O expoziţie deschisă la Ca­ elegantă, un ritm in te rio r al
de ansamblu asupra re a lită ţi­ laje în valoare de peste 1,1 m i­ şi 1111 anului colectivele noastre sa dc cultură din Petroşani, form elor, un mori specific fie
lor actuale din com binatul car­ liarde lei şi aplicarea m etode­ v or produce în plus, peste pi re­ nvînd o dubla sem nificaţie interpretare sînt calîtăti e v i­
bonifer. Vă rugăm, tovarăşe lor nvnnsale rle lucru, produc vederi 50.000 tone dc» cărbune. (Ziua m inerului şi Centenarul dente ale p ictu rilo r („C u lori
director general. să vă re fe riţi tivMalea a crescut cu 47.6 la Un succes deosebit de im por- cărbunelui) re ineste lucrări si forme în Valea J’.uUii 1 şi
pe larţi la ascensiunea econo­ sulă. Corespunzător creşterilor lant este depăşirea producti- dc stilu ri şi facturi diferite, 2” de Szilagyi Geza.
mică a m inelor din Valea J iu ­ l:i aceşti indicatori, salariul »u- v ită lii m uncii planificate. Ex­ avînrl drept coordonate com u­ Sylvesler V icto r şi Nogy
lui. dîu pe salariat în cadrul com­ tinderea metodelor avansate de ne m ultiplele aspecte al" v ie ţii Ervin pictează în tehnici d ife ­
Răspuns : binatului este în prezent moi lucru, organizarea mai ju d ici­ V ă ii Jiu lui. rite. avînrl lotuşi puncte com u­
Fiind unul dintre p ilo n ii de mare cu aproape -100 lei falii oasă a producţiei $i a m uncii Expoziţia nu are un caracter ne in claritatea concepţiei şi
bază ai industriei qrelc, Valea rle 1960. au determ inat ridicarea pro­ retrospectiv. Sint prezentate s'nceritatea expresiei.
Jiu lui — ca principal lu m izor Paralel cu acţiunile de am­ d u c tiv ită ţii pe combinat pentru aiei creaţii din ultim ul timp
de cărbune enerqetic şi cocsi- ploare pentru sporirea produc­ prima oară in h lo ria V ăii Jiu ­ (p ictu ri gravuri, desene). C i m ult lirism se apropie
licabil — se bucură de o aten­ ţiei şi p ro d u ctivită ţii m uncii in lu i la 1,504 tone de cărbune In evoluţia lor. a rtiş tii s-au do tema m atern ităţii Tellm an
ţie deosebită din partea p a rti­ pe post dc salariat, cee • ce în ­ diferenţiat ca personalitate si losif în lucrarea „Comoara
dului $i statului. Fără să ne Valea Jiu lui, statul acordă o seamnă ca ne apropiem de ni­ stil întîlnim olături I /r.rărî fi­ ei” .
întoarcem prea dopa: te in neslăbită q rijă fată de condi­ velul de p ro d u rli vitate stabi­ gurative şi non figurative, ele­ T in e rii picto ri Florea Aurel
tim p vreau să arăt că numai ţiile dc muncă şi de viată ale lit penlru arful viito r. Din b i­ mente tradiţionale eu uşoare
din 1960 încoace, com binatul m inerilor. Deosebit de conclu­ lanţul încheiat după 7 luni. şi Costca S'mion atacă cu
nostru a beneficiat de uriaşa dent în acest sens este (aptul merită d r asemene^ a fi re ţi­ stiliză ri fie formă şi culoare m iraj teme majore folosind un
sumă dc 3,P4 m iliarde leJ pen­ că ch e ltu ie lile pentru protec­ nute realizarea a peste 5 m i­ şi elemente noi preluate din lim baj modern şi suqestiv.
tru in ve stiţii. ţia şi securitatea m uncii nling lioane lei econom ii suplim en­ ultim ele curente şi tendinţe n- O notă dc sinteză şi gra­
Acest mare efort m aterial valori despre care în trecui tare şi depăşirea volum u lui dc le plasticii.
făcut de statul nostru, se con­ nici nu se putea pomeni. Din in ve stiţii planificate cu peste tie este prezentă in lu cră­
1960 şi pînă acum scaiul a ln trîn d in exprrziţic te în-
cretizează în descinderea m i­ cheltuit pentru proiecţia m un­ 3 m ilioane de lei. tîm pină un ciclu de gravuri rile rle grafică aparţininrl ar­
nelor D îljo şi Paroscni. ataca­ cii 173,5 m ilioane de !el. N u ­ întrebare : ale' lui M atyaş losif, care. tistelor Sylvester Ecaterina şi
rea noilor nunp L ivczrn i şi mai In anul acesta, pentru p ro ­ p rin tr-o com poziţie interesantă
Hărbăieni, in extinderea si mo- iecţia m uncii fiecărui salariat Ritm ul accelerat de dezvol­ şi echilibrată a form elor, Bianu Elena. %
,''r nizarea tuturor e xp lo atări­ din com binatul nostru, statul tare ce va caracteriza şi în prin tr-o stilizare expresivă, in ­ Expoziţia creează convinge­
le miniere. Astăzi cind nni- alocă peste I 000 lei. v iito r economia noastră na ţio­ vită la visare in fata unor rea­ rea că in Valea Jiu lu i căr­
\e N iim un secol de la scoa­ nală, va antrena tără îndoia­ bunele face „casă bună” cu
te a ta ziuă a prunelor tone întrebare : la şi potenţialul economic el lită ţi simple : ,,M u n c ito ri” ,
d<* cărbune, putem afirma că Stadiului actual de dezvolta­ V ăii Jiu lui. „Dansul de joi seara” , „Fam i­ p:ctura şi că alături dc m i­
nunele noastre se cara cte ri­ re a m inelor îi corespund sar­ Răspuns: lie de ţă ra n i” . „P icto ru l ama­ nerit cafe scot cărbunele din
zează prin nivelu l tehnic rid i­ cini economice im portante din Intr-adevăr, Valea Jiu lu i nu to r” . aflîncuri la lum ină, se află şi
cat al procesului de extraclte. planul de stat pentru anul in va răm ine la plafonul actual.
V olum ul uriaş de in v e s tiri curs. Ce raportează astăzi m i­ P o triv ii p la n u rilo r de per­ i* * * M f W la liM — > ii >%♦ m*♦ jr;.T.— r . r...;
ale sla tu lu i ca şi „in ve stiţia " nerii, cu ce realizări se pro- spectivă, vom beneficia de
generoasă rle abnegaţie, entu­ zinlă Io bilanţul centenarului? un volum fie in ve stiţii,
ziasm ?j Iniţia tivă in muncă a Răspuns : care depăşeşte 4 m iliarde casele noi ale m in erilor ce
m in erilor noştri, au permis M unca des/ăşurală în acest de lei. Accentul principal se Să ştie s-ar putea întinde pe 77
va pune pe intrarea în produc­
com binatului carbonifer să în ­ an dc m in erii noştri se carac­ F ffiî dc hectare rlocă n-ar fi con­
ţie la întreaga capacitate a
registreze ritm u ri şi va lo n mc- terizează prirttr-un efort gene­ TIBERIU UTAN struite în etaje, şi-au adus
leu mai mari. Producţia de ral, armonios! conjugat pentru m inelor D ilja, Paroşeni, Live- cîntecul de-a lungul unui an
cărbune a sporit fată de 1000 îndeplinirea exem plară a sar­ zeni şi Bărbăloni. Va continua 2.300 de aparate de radio
m aproape 3 m ilioane rle tone, cin ilo r trasale de partid Este cu amploare sporită acţiunea noi ; că în casele oam enilor
cu! rlndu-se Sn acest an la 7,1 demn dc tootu lauda că formo- dc extindere şi m odernizare a Eram copil cînd am în ­ păstrunsese şi in sufletele a lţii au prins ştafeta din care n-au cunoscut rlccît în ­
tuturo r m inelor. Pe această ba­ văţat rîn le cu l. N u-m i aduc co p iilo r pe ta re le-a o filit. mina celor căzuţi şi-au dus-o tunericul au adus lum ina c u l­
ză s-a stab ilit ca producţia de M i n ă r i aminte nici fie la tin e . n it: Si Jiul era negru. Ca smoa­ mai departe. Aşa s a născut tu rii aproape 4.000 de ecra­
cărbune să se ridice în 1970 la la era apa ce curgea depar­
£ Pentru dezvoltarea pe plan mondial. In anii H m ilioane fie tone, iar în 1975 cînd anume. Ştiu numai că cîntecul acela cind trist, ne, că nevestele m in erilor
industriei m iniere a tă­ 1954-1967 din subsolul h peste 1! m ilioane lonc. il cintam pe deal, cu alţi te, pînă la Dunăre. F.âlrînii cind striqăt înăbuşit, dure­ spală rufe cu maşina. . Spu­
rii. statul a investit tn ţă rii s au extras circa 200 In anii urm ători va spori A copii, ori seara. Semăna tare zic că aşa a fost Jiu l rle ros şoptit : ne Jiule, că aceia caro au
perioada 1951-1967 u ria ­ m ilioane tone de substan­ cu scara cîntecul acela, clnd cînd îl ştiu eî întunecat ca ..Jiulo tu curţii departe luptat pentru ca în con tra c­
substanţial n ive lu l tehnic nl trist, cînd striqăt înăbuşit, „m iezul n o p ţii” . D i salutul dc la noi.
şa su<raO de 18,5 m ilia r­ ţe m inerale utile ca : procesului fie extracţie a căr­ I U tul colectiv să fie prevăzuţi
de Ici, urm ind ca p1nă cărbuni, m inereuri dc bunelui. Extracţia se va face dureros, şoptit. Noi cîntnm Jiul a dus vestea că la M i: fie oameni prin barăci bocanci, desculţii şi dezbră­
la s lirş llu l actualului lier, m inereuri cuprifere, şi cei mari ascultau tăcuţi, poalele P aringului se află Se zbat în chinuri şi nevoi. caţii dc ieri, şi-au cum părat
în princip al în abataje cu front B m Să ştie toată (ara . !".
cincinal să se alcclezc plumb. zinc. bauxită, sa­ lung, de mare capacitate, ar­ lumina cu ţigara uitată în coltul uur tu sclip iri de abanos, în tr-im singur an încă lţăm in­
acestei ram uri a econo­ re, calcar, d o lo in iţj. a r­ gu rii. Cînd i se părea vreu­ care i-a atras zeci de ani la Au trecut anii. T ransfor­ te în valoare de 32 de m ili­
mate metalic. în care tăierea
miei încâ 8,5 m iliarde gilă ele. cărbunelui se face fn totalitate nuia dintre ei că se aude rînd pe patronii cu conturi mări înnoitoare petrecute oane lei. Să ştie ţoa­
lei Pe această baza, nu­ O G rija pentru munca mecanizat. Transportul In sub­ prea tare cîntecul. m urm ura deschise la bănci străine. in viaţa m in erilor a avut şi lă tara că acolo, aproape fie
mai între I9f>i şi 1967 şi viata m in erilor este teran va fi de asemenea com ­ fără să se mişte : „C în ta ţi mai Apoi... apa u-a mai purtat verh in ! rin te c. Să ştie toa­ izvoarele talc, 'ju d e oamenii
au fost puse in fu n c ţiu ­ o im portantă problemă plet mecanizat, iar scoaterea Aşo cum stau ca muntele încet c o p ii” , lnţeleqcam în ­ sclip iri fie comori, ci um ­ tă tara ! Du Jiule cîntecul ti-au înroşit apele cu
ne 13 exploatări m iniere de stat. In îiecare an. cărbunelui la suprafaţă va fi demnul şi cintam mai apă­ bra cocioabelor în care au piuă la marc. sîrvqe pentru pîinc. au folo­
noi şi 8 mari uzine de stalul acordă m inerilor efectuată în cea mai marc de drepţi sat : tră it m inerii. Le-au fost con­ „Spune despre . munca sit in lr-u n singur an
preparare a cărbunilor recompense de vechime parte cu a ju to ru l in sta la ţiilo r „Să ştie toată ţara struite colonii, barăci insa­ nouă zeci flc mii de tone fie pîinc. Du
şi m inereurilor. însnmind circa 70 m ili­ dc extracţie cu schlp şl m nlti- nu ştii spre care ochiul Că suferinta-i marc lubre în care se culcau pe Ce i, clic/nş de vrem i mai pînă departe chipul nou. plin
6) Preocuparea p a rti­ oane lei. De asemenea, ta b lu de înalt randament. La Jiu, la Jiu...” rinri pentru tă n-avea toc bune, do zîm bel al m inerului, c h i­
dului şi stalului pentru în perioada 1950— 1967. Fucînd prim ul pas In al sâ-ţi îndrepţi Era vorba despre apa cea toată fam ilia. S-a întunecat De m inerii r r dau ţării pul oraşului în care trăieş­
dezvollaroa industriei la dispoziţia m in erilor şi doilea secol de existenţă, m i­ neaqră ca smoala. Apa du­ apa de la crim ile văduvelor M ii do tone do cărbune". te, fă-le oam enilor cunoscu­
m iniere s-a concretizat fa m iliilo r lor au fost pu­ nerii din bătrîna Vale a Jiu lu i Nu ştii de stinca-i apâră, cea pînă flepartc, „să ştie şi o rfa n ilo r fie plînsul co p ii­ Du în unrla-ti bălrînă ves­ te planurile fie v iito r cind
in perioada 1950— 1967 se 24.500 apartamente, sînt h o tă rîti să consacre toate toată ţara", culoarea care le lor flăm înzi. A poi acel an tea că pe m alurile tale a-n- Valea C ărbunelui va stră lu ­
prlntr-o dinamică al că­ cămine pentru nefami- forţele, priceperea, entuziasm ul în clin, stăpînea oam enilor viata. în 1929 în care apa s-a-nroşît flo rit grădină, că năframa ci ca o nestemată fn cununa
rei ritm mediu anual lişti cu 24.000 locuri şi şi sp iritu l dc in iţia tiv ă pentru mină oamenii munceau în cu sîngclc m in erilor ce neagră nu se mai poartă de aur a tării. Să ştie toată
este de 10 Ia sută, de s-au acordat credite la a con tribu i pe măsura pute­ ori ei pe umeri muntele nequra a d în c jlu i, femeile şi-au cerut dreptul In p ilnc nici la Luponi, nici la Pe­ tara că Intre Parîng şi Re­
2,5 ori mai mare decît peste 2.000 de m ineri rilo r tor la propăşirea tării. purtau mai toate năframă şi o viată fie om. Apoi cei troşani şi nici la Vulcan tezat oamenii au dat cărbu­
ritm ul mediu de creşte­ pentru construirea de Convorbire consemnata Je il ţin... neaqră — colţ sfîrtecat din rămaşi pe drum uri de la V u l­ sau Lonca... Spune să se nelui sclip iri aparte com orii
re a producţiei m iniere locuinţe individuale întun ericu l g a le riilo r, casele can, D ilja. Lonca I şi lf. Unii ştie că aproape 23 rle mii do
LAURENTIlf VISKI erau n e g re ; negreala parcă au apucat drum ul pribegiei, copii cînlă şi învaţă, că în rle abanos. S. POP
.
--------------------------------------------------------------------- ------------------ . . . u , i+ t, , R r t
c
i
I O m ul sc Snlrutită de m ile ­ In aceste co n d iţii sorti dc
i dc nădejde. Si I-am dat pe din prima zi am înţeles dc
j n ii cu natura .şi fi smulqc rthlndă. Dc aici s-a născut Căită, pe Vasilc.
.secrete şf banalii, Do in lin i- ortăcia necesară ca acrul —- Cum l-a li recomandat cc rămine In urmă brigada,
lipsea u organizarea şi e n tu ­
tc o ri mai m obil decfl
ad­
j versara lui, om ul clşllqă toi curat In abataj, um ărul a- conducerii sectorului ? ziasmul. Am stat dc vorbă
proapc al tovarăşului, al to­
— N icicum . M-am oprit la
i mai mult teren, se desăvîr- varăşilor. cl Liindcă îl ştiu nm holărit, cu lo ji o rta c ii şi le-am ex­
şeşte pe sine, îşi perfecţio- Această realitate a lost te­ priceput, inimos. Să in tru plicat dc ce am venit. O a­
nca/.â uneltele, tşl diversifica m eiul mesei rotunde orqa- mai la amănunt, dacă ceea m enii m-au intetes şl am tre­
j: m odalităţile de a ataca si m zalc de ziarul nostru la cut la treabă. De orqonizarc
i cuceri. Poate că de aici s-mr Petroşani. Au venit să-şi scoteam unul cile unul din tot ce lac ci, dai mui ales meni dc in iţia tiv ă şi acţiu ­ ce vreau să vă spun socotili m-am ocupat eu împreună
i nii-a dat hainele Ini dc şut că este amănunt. cu un ul din m in erii dc bază
4 născut m eseriile, ocupaţiile. spună părerea A u re l Cristen m orii, la un moment dat ve­ cind viata îi pune la încer­ ne. Pe nesim fltc „am v e n ii" şi o pereche dc op inci cu Acum vreo lună de zile a ai brigăzii. Entuziasmul o în ­
Dar. o ric it s-au dlversilica t şi loan David dc ia A ninoa- dem că din partea superioa­ care. Vă spuneam de cele
i la zilele noastre. care mcrqca la mină. avut loc fn abatajul nostru ceput să crească pe măsură
i unghiurile, a ric it s-au înm ul­ sa. Petre Constantin de la ră a ab atajului vine cineva două explozii pe care le cu­ — Zilele noastre — îşi a­ la -lc. Ioane, Iu — mi-a o surpare. Eu tocm ai trebuia ce trebu rile mcrqeau lo t mai
ţit uneltele si armele de lu p ­ l.upcni şi Ştefan Tcnczler In jos. Se vedea numai lam ­ nosc din cile au avut loc la minteşte loan D avid — au spus el — şi um blă cu ele plnă să in tru fn şut cind am altat bine. C hiar în prim a ^ lună
tă nu poate rămine fn um ­ fie la Pelrila. pa. tn cîleva m inute a cobo­ l.upcni. M i-a rămas dc la li­ început destul de amar. Mă i(l Iaci altele din banii lai. vestea. Va sile. care fusese nc-am depăşit cu 300 dc to ­
bră taptul că crîncena bătă­ — De unde credeţi că v i­ rît lingă noi un maistru. na din ele loarle bine în ti­ anqalascm fn 1947 la A ninoa- Să le p o rţi sănătos c-or veni şei de schimb in şutul a n ­
lie începe de undeva, din- ne im p erativu l tovărăşiei, Străbătuse abatajul să vadă pă rii în m inte un episod, sa. M ina, parcă şl ea ieşise vrem u ri şi mal bune. Si cu terio r evenim entului, nu ştiu ne sarcinile dc plan. C işli-
i Ir-un anumit loc şi o declan­ o rtă c lri în m inerit ? c ifi ortaci s-au stins şl cc pe ctt dc aspru pe atît de din război ţ după o exploa­ asia l-am condus la qată. dc unde a alint şi el. N-a qul o rta cilo r a crescut sim ­
ţitor. A l meu încâ nu sc r i­
şează In accepţiunea moder­ — De la însăşi natura trebuie tăcut. L-am p riv it a­ em olionant. Conducerea de tare anapoda, erau m ulte de­ M -am convins că m inerul trecut m ult şi ne-am pome­ dica la cel pc care 11 a ­
nă a cu vln tu lu i, cineva, un m uncii. Munca fn subteran tent şi i-am văzut fala neo­ atunci a m inei a dat ordin nivelă ri. Sc lucra cu u tila je işl dă şl cămaşa dc pc el. nit cu el in abataj. După ce vusesem in brigada mea, dar
anumit om, o categorie. Si nu seamănă cu celelalte. bişnuit de albă. In urm ătoa­ ea m o rţii sd iie scoşi dc la vechi, slabe şi pujlnc. Con­ — A n ii grei ai începutu­ ne-am convins că surparea
i acest om -catcqorie este m i­ Nu doresc sd dau o d e fin i­ rea clipă a căzut. îşi p ie r­ locul catastrofei în vaqonete, nu mi-am făcut din asta nici
i d iţii qrele de muncă, condi- lui nostru socialist au tre­ n-a prins pc nim eni ne-am o problemă. A doua lună b ri­
i nerul. Pînă sl numele ocu­ ţie. dar strunqarul, zidarul, duse orice control. L-an\ unul peste altul. M in e rii 1H qrele de viată. M in e rii cut. Am devenit stăpîni pe consultat asupra m o d a lită ţii
paţiei Iul îşi arc rădăcina In electricianul pot lucra de scos m ai înspre aer şl l-am ştiau că astlei se procedează şi fa m iliile lo r îm brăcaţi pro p riile noastre destine. In gada a ieşit şi mai bine.
I noţiuni ce definesc începu- unu/ singur, m inerul nu — tăcut respiraţie a rtificia lă cu caii de muncă ce-şl în lă tu ră rii pe rico lului. 7.ic Eu eram Insă cu un ochi 1
i slab. Cămaşa cu care v e ­ gîndirca şi m odul rle a cţiu ­ pericol pentru că acesta p la ­ asupra brigă zii melc. A tei j
turl, ndlncurl, istorie şl c i­ spune tovarăşul Stelan Tenc- pînă şl-a revenit. pierdeau viafa în mină. Dtn- neam dc la şui o spălam şi ne ale m incruhu au in te rve ­ na a til asupra noastră, cil trebu rile au începui să şchio- \
I vilizaţie. zlcr. A ic i nu este vorba de O rta cii sînt aerul şi vlafa. (lu-şi seama de caracterul era „bună" de um blat In nit schim bări din punctul fie şi asupra soa rlci llş ic i dc păteze. Am sim tit-o mal a- \
Petre Constantin ne v o r­
| De la m iner încolo parcă ca lită ţile şl potentele In d iv i­ inuman al m ăsurii ei au re­ lume, fntr-o lume care nu sc vedere pc care îl dezbatem ? cărbune ce trebuia dată. Va- Ies din faptul că începuse- i
toate ocupaţiile sc depărtea­ duale ale om ului, ci dc cu beşte de un exem plu recent. fuzat sd respecte o rd in u l şl deosebea prea m ult de mină. Socotesc că m inerul este în sile a luat in iţia tiv a stră- ră să vină la mine foştii o r­
ză dc o riq in a lila le , de au­ to tu l altceva, care prea pre­ — Intr-un abataj vecin o esenţă acelaşi, ba poate mai pu nq crii surpării. Am tre­ taci pentru a-/ p rim i In noua
tentic, in te rpunlndu-si tot cis nu ştiu cum să-l definesc. surpare neaşteptată a prins generos, mai social. Cred că cut la treabă. FA a condus brigadă. In tim p ce lucram j
mai multe obstacole. Sini ne­ Poale că înainte de toate doi băietI. IJnul a scăpat cu acestei trăsături i s-au adău­ lucrările de restabilire a a- fn locul lu i Biro, in liccare
numărate m eseriile care au avem dc-a face cu un com ­ o rană mal uşoară. AJ doilea Schiţă de portret gat valenţe noi, vizînd in ­ b a la ju lu i iar schim bul meu schimb mă Jnltlncm cu ai
pornit de la lupta directă cir plex de co n d iţii In care se însă se alta Intre via tă şi terese mai largi decît re­ a trecut la preqălirea exploa­ mei, discutam cu el, li în ­
natura şi s-au îndepărtat dc deslăşoară munca. Penlru că moarte, îl scăzuse pulsul pi- colectiv la ţiile dintre doi sau mai tă rii. Am In lîrzia t ceva, dar sufleţeam. C hiar cind nu
aceasta prin uneltele pe care exploatarea, pe măsură ce nâ abia se mal putea perce­ m ultî ortaci şi care într-un Insuf/cfirea ce nc-a cuprins eram la şut veneam să mă
civiliza ţia le-a creat. Si pen­ avansează şl se dezvoltă, r i­ pe, Iar respiraţia n-o mai fel răspund no ilo r con diţii nc-a ajutat să recuperam intitnesc cu cei care Intrau
tru miner tehnica modernă dică tot mat multe proble­ avea. Ş clul briqăzll l-a lâcut p o litice şi sociale ce I p tră ­ pierderea. Caila n-a plecat in mină.
a dat m ijloace $I unelte cu me. respiraţie a rtillc ia lă qură la au cerut să Iie trim ise că­ Cum eram nou, o rta cii cu im. din abataj in tot acest timp.
care el a devenii mai dibaci, Îm i aduc aminte că In qutâ pfnd ce ortacu l a înce­ rucioare pe care intră om ul carc am lucrat aduceau cu — Poare că aşa e mai uşor — Poate că nu aţi spus
mal productiv, dar aceste tim p u l războfuhJt lucram la put să dea semne de viată. In şut, pături, iar drum ul ceva mal m ultă merinde şi sd răspundem — reapare Pe­ De aceea zic că-i om de nă­ mare lucru ortacilo r, dar în- \
unelte încă nu sint în stare l.upcni şl urfham cursurile SI. astfel, a scăpat viu. spre „ziu ă” să-l Iacă Inso­ astfel nc hrăneam din ace­ tre Constantin. U nul din m i­ dejde. Acum conduce aba­ suşî faptul că vă vedeau ;
să modifice esenţa lu c ru ri­ şcolii de m aiştri. La un in ­ O rta c ii Işl dau sufletul lit I de o rta cii lor. N im eni leaşi bucate destul dc a- ne rii buni de la l.upcni a tre ­ ta ju l Iro n la l 3 — C.st şi sint mcrc'.i la mină. că vă fn q rijiţi ;
lor. M in erul stă tot lată In terval destul dc scurt au a- lor. n-a părăsit q a lcrtilc ptnu marc. buii recent să părăsească o s/qur că va face treabă. neîncetat dc mersul brigăzii, j
tnfă cu natura, ta ca acasă, vut loc aici multe acclden- — Am înţeles că toate a­ cind n-a tost îndeplinită do- Se spune că m inerul i$i perioadă munca pentru a-şi Inir-adevăr, m in erii con­ a însufleţit, a în d îrjit onme- j
i In odincul ei mereu eniqma- le, Intre care şi două explo­ ceste fapte sînt m anifestări rinfa protestatară. In acele tează fn prom ovarea cuiva nîi.
i ale unor sentimente profund dă şi cămaşa dc pc el pen­ reface sănătatea. Conducerea •— Sd ş liti cd este un a ­
tic şi dur. zii. Din explozii n-a rămas con di(il sim ţăm intele um ani­ tru un ortac. Nu prea ve­ num ai pe lapte.
i umane. In ele se află înm a­ e xp lo a tă rii se va In q riji de devăr aici. M in e rii sint nişte
Î! încleştarea cu adversarul nim eni viu pe unde a trecui tare sc transformau la nevo­ deam eu cum vine astn, dar el. Dar o dată cu aceasta s-n — Aş adăuqa ceva aici,
■ i fa cl acasă, acolo unde el gazinată o considerabilă do­ ie fn expresii politice, so­ dar vă roq să mă credeţi că oameni d lrjl. m indri.
v llacâra, dar la alte acciden­ mi-a fost dat sd mă convinq. pus problema în lo c u irii lui. Da, m in erii sint generoşi,
r dispune in fiecare zi de se­ rinţă de a ti salva ortacul. ciale. La scurtă vrem e după ce mi-e qrcu — a in ira t In discu­
te m inerii s-au salvat Ini re Dar poate că în realitate lu ­ Setul dc seclor a ve n ii la d irji, m indri, oameni de nă­
crete şi lo v itu ri neaştepta­ O rta cii sini acţiune p o li­ m-am anqajat a plecat fn ţie A ure l Cristea. M i-c qrcu dejde. de o rară bogăţie su-
te, a pus dlnloldeauna o ci. Sinqur nu le potl lupta cru rile nu se mărginesc la tică. l.upcni 1929 este o ma­ armată tovarăşul Cristoa. mine să mă convinqă să pentru că e vorba de mine. lletcască. Sint detaşam entul
atita.
i problemă care pentru miner cu mina. După a doua ex­ — M in e rii — spune tova­ terializare, şi nu este o ma­ c a ic -i aici dc lată, şi cu dau pc unul din o rta cii mei. Se născuse in iţia tiv a s p riji­ ce nu ştie frica, hotărîti, i
terializare sinqulară.
î plozie am intrat în zona un­ care lucrasem. La plecare Trebuie să spun că de la n irii brigă zilo r rămase In u r­
este alfa şi om raa v ic to ­ răşul Tenczler — sint, prin După cc masa noastră „s-a început am acceptat dar nu mă. M -am dus la conducerea p lin i de in iţia tiv ă şl care a r­
riei sate: dăruirea abnegaţia de avusese loc. împreună cu natura m uncii lor. oameni încă lzit", conducerea c i au m-a chemat la c l şi mi-a tă­ mă hotărâm asupra unuia sectorului să ccr şi eu o hri- gumentează prin forţa fapte­
i si întrajutorarea, tuşul sin- mai m u lţi m ineri şi maiştri. solidari, u n ifi şl nccosfd so­ luat-o pe rînd to ii „o rta c ii", cut o surpriză penlru care M i-am zis că dacă dau pe qadâ M i-a lost dată cea con­ lor proprii.
dur n-a avut şi nu va avea F.ram in qalcria dc bază şi lidaritate este preqnantă fn pentru că m in erii sini oa­ n-am să-l uit niciodată — careva apoi ăsta să tic om dusă de Diro Emcric. C hiar C. ARMEANU
. . . . < u . a . i . o l —