Page 40 - Drumul_socialismului_1968_08

p r o le ta r: d in to a te t a r ile, u n it i-v a I

COM UNICAT

O delegaţie ele partid şi de stal şedintelui Republicii Socialiste Ce­
română în frunte cu secretarul hoslovace şi a Comitetului Central
general al Comitetului Central al al Partidului Comunist din Ceho­
Partidului Comunist Român, preşe­ slovacia.
dintele Consiliului de Stat al Repu­ Cu acest prilej va fi semnat noul
blicii Socialiste România, tovarăşul Tratat de prietenie, colaborare şi a­
Nîcolac Ccauşescu, va vizita Repu­ sistenţă mutuală dintre Republica
blica Socialistă Cehoslovacă intre Socialistă România şi Republica So­
15 şi 17 august 1968, la invitaţia pre­ cialistă Cehoslovacă.

ANUL XX NR. 4233 M A R Ţ I 13 A U G U S T 1968 4 PAGINI 30 BANI
______ j

SĂRBĂTORIREA ZILEI MINERULUI Si asigurăm baze

Şl A CENTENARULUI INDUSTRIEI CARBONIFERE DIN VALEA |IULUI

trainice producţiei

C O N D U C Ă T O R I I DE PARTID SI DE STAT

viitoare de grîu

ÎN MIJLOCUL MINERILOR Rezultatele obţinute la cu l­ pal m ijloc de sporire a pro­

tura g riu lu i de către coopera­
tivele agricole din judeţul nos­ ducţiei agricole, alături de e­
xecutarea lu cră rilo r la un nivel
tru confirm ă pe deplin posibi­ agrotehnic superior. V arietatea
lită ţile existente pentru spori­ c o n d iţiilo r naturale din cadrul
Cuvîntarea tovarăşului rea producţiei la această cu l­ ju d e ţu lu i nostru, necesitatea de
cooperative
tură. Numeroase
a obţine p ro d u rjii cît mai r id i­
f au înregistrat recolte m u lţu m i­ cate de pe fiecare hectar c u l­
toare pe întreaga suprafaţă cu l­
tivat, precum si existenta unui
tivată cu grîu. A stfel, coopera­ însemnat număr de soiuri ,cu
Nicolae Ceausescu andrei, Lunca ele., au recoltat diu pentru a stabili cum se pot
tivele agricole din Rapolt, Sînt-
cerinţe biologice dife rite, au
stu­
impus organizarea unui
cîte 2.000—2.500 kg la hectar,
» nblinînd însemnate sporuri fală înregistra rezultate cît mai e­
de anul 1967. , ficiente. C ercetările si observa­
Valea J iu lu i a (ost dum lnicâ In zi ele sărbătoare. ţiile făcute asupra com portării
P rile ju l a lost ofe rii de tradiţionala Zi a m inerului Dragi tovarăşi m ineri. ca una din principalele baze fi cea mai devotată apărătoa­ peritatea si în flo rire a patriei Din experienţa acestui an se so iu rilo r de grîu au . dovedit
si de centenarul celui mai mare bazin carboniler al Ziua m inerului, pe care o energetice ale tării. re a intereselor poporului, cea comune — România socialisto desprind învăţăm inte preţioa­ că pe prim ul loc se clasează
pregătirea
recoltei
se pentru
la rii. Răspunzind in v ita ţie i de a participa la această sărbătorim astăzi, coincide în Reunind un pu ternic şi com ­ moi consecventă forţă de pro­ (Urale, o va ţii puternice). viitoare. In vederea rid ică rii soiul intensiv Bezoslaia 1
sărbătoare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu. Ion Gheor- acest an cu aniversarea 'îm pli­ ba tiv nucleu proletar, Valc.i gres a tării. Clasa m uncitoare, In anii care s-au scurs de la n ive lu lu i recoltei, asigurînd o După cum rezultă din datele
ghe M aurer. C hivu Stoica, V irg il T rolin, V asilc Pa- n irii unui secol de la începe­ J iu lu i s-a afirm at in viata so­ în rin d u l oăreia m in e rii repre­ eliberarea ţării, m in erii au fă­ concordantă deplină între a- pe care le deţinem, soiul Be-
tilin cţ, Gheorqhe Gaslon M arin au sosit In m ijlocu l rea exploatării industriale a cială şi politica a tării ca u zintă un detaşament de seamă, cut din plin dovada în a ltu lu i eeasta si baza tehnico-m aleria- zostaia I realizează cea mai r i­
m inerilor din Valea Jiu lui. cărbunelui In Valea J iu lu i — citadelă im portantă a m işcării si-a făcut datoria de conducă­ lor patriotism , fiind permanent lă dc care dispun u n ităţile a- dicată producţie, • respectiv
tor al în tre g u lu i
nostru
po­
O aspeţii sint p rim iţi Intr-o al moşieră sărbătoreas­ mom ent im portant în dezvolta­ noastre m uncitoreşti, a luptei por în lupta pentru libertate. la înălţim ea trecutu lui lor glo­ qricole, sc cere ca Specialiştii 4.166 kg la ha. depăşind sim ­
revoluţionare pentru îm plinirea
că In glorioasa citadelă a luptelor m uncitoreşti din rea econom iei româneşti. Este dezideratelor po porului român, (Aplauze, ova ţii). Scriind des­ rios de luptă. In perioada cînd si conducerile u n ită ţilo r încă ţito r pe celelalte soiuri.
ani 1020— 1933 — Lupeni, de m ii de m ineri. deosebit de plăcut pentru mine pentru apărarea intereselor v i­ tara sîngera încă de pe urma de pe acum să întreprindă o Rezultatele din cadrul expe­
ca, în numele C om itetului Cen­ pre „vărsarea de sînqe' do la războiului, cînd armata română
Tovarăşul N icolae Ceauşescu şi c e ila lţi conducători tra l al P artidului Comunist Ro­ tale ale m un citorilor, in d ife ­ Lupeni", istoricul Nicolae lor- lupta vitejeşte pe fro n tu l a n ti­ scrie dc acţiuni rie nţelor sînt confirm ate şi de
de partid şi de stat vizitează apoi mina Lupeni, un­ mân, al C onsiliu lui de Stat şi rent dc naţionalitate. Istoria ga remarca : „Români ori ne­ hitlerist. alături de eroica ar­ Ca o măsură care trebuie recoltele obţinute in con diţii
de arc loc solemnitatea depunerii unei coroane de al gu vernului, să adresez m un­ dezvoltării acestor locuri con­ români, lu c ră to rii care au mus­ mată sovietico — care a dus urm ărită cu prio rita te după am­ de producţie în cadru! staţiu­
Hori din partea C o m itetului C entral al P artid ului Co­ c ito rilo r din Valea J iu lu i calde semnează strălucite pagini în cat ţărina do la Lupeni erau greul războiului si a dat con­ plasarea c u ltu rii este qiăbirea nii experim entale l ;n Geoagiu.
munist Roman, a C o nsiliu lui de Stat şi a C o nsiliu lui fe lic ită ri cu ocazia acestui care sînl înscrise luptele ho- forte active în viata noastră tribu ţia holăritoare la victoria a ră tu rilo r pc toate suprafeţele. Astfel, soiul Bezostaia I pc în ­
ie M in iş tri la plăcile com em orative care amintesc centenar, să transm it tu tu ro r lă rîte ale m in erilor îm potriva naţională". asupra Germ anici fa sciile — Un rol însemnai In pregătirea treaga suprafaţă cultivată nc-a
de cei care cu 39 de ani in urmă, sub conducerea m in erilor din patria noastră un exp lo atatorilor si asupririi, pen­ In focul b ă tă liilo r dc cla^ă m inerii au răspuns cu întreaga terenului II prezintă calitatea asigurai în medie cîte 3.I50 kq
P artidului Comunist Român s-au ridicat In luptă îm ­ salut tovărăşesc cu p rile ju l Z i­ tru o viată mai bună, pentru li­ îm potriva exp loatării, pc-ntr i lor ho torîrc la chemarea p a rti­ lu cră rilo r. Pe tarlalele unde la hectar. Rezultate concluden­
potriva sinqeroasei exploatări capitaliste. Sint depuse, lei m inerului. (Aplauze, urale). bertate. Trăind si m uncind în o viaţă mai buna, s-a cim entat dului „T o tu l pentru Iront, to­ arătura s-a făcut cu ln tîr2iere, te s-au obţinut şi In cadrul
de asemenea, coroane de Hori din partea organelor întem eiate pe aceste frum oa­ con diţii deosebit de grele, în­ train ic prietenia frăţească d in ­ tul pentru v ic to rie !", asigurînd. cu puţin tim p înainte de însă- cooperativelor agricole de pro­
ducţie, soiul Bezostaia I cla-
locale dc partid şi de stal, a org an izaţiilor obşteşti. se m eleaguri străju ite ele ru i­ şelaţi şi je fu iţi de fostele so­ tre m in erii români, m aghiari, p rin tr-o supremă încordare a ininţarc, sau a fost de calitate sindu-se pe prim ul locj' (fiigd
Pe platoul exp lo atării m iniere. Lupehi are loc u n . nele m arilor cctăti dacice, m i­ cietăţi capitaliste, aruncaţi de­ germani, a devenit mai pu ter­ e fo rtu rilo r, cărbunele necesar slabă, recolta de grîu a fost net superior celorlalte. AstTdl,
seori pe drum uri pradă şoma­
substanţial dim inuată. Prezintă
ţiis u llc ţit m iting, la c a r v taU "parte m ii d e : m in erj din nele V ă ii Jiu lu i — cele mai ju lu i, m in erii — pe care presa nic s p iritu l dc solidaritate în a cţiu n ilo r m ilitare. mare im portantă faptul că pe cooperativele agricole de pro ­
întreaga Vale a J iu lu i După c u v in tu l fcfe deschidere vechi exploatări carbonifere vremi» îi numea ,.ocn*>Ş! vo ­ munca şi lupta lor comună De o m aro-valoarc- n fost a­ aceste terenuri, ca urm are a ducţie din Pricaz si lTunca, de
ro ş iii do tovarăşul loachlm M oqar ptiţn -sccfe lăf efl din tara noastră — şi-au înce­ lu n ta ri" — nu s-au împăcat A niversînd centenarul indus­ portul m in erilor la consolida­ a ră tu rilo r efecluale din vreme, pe unele parcele au recoltat
C o m itetului judeţean Hunedoara al P.C.jfl,, au vo rb it put activitatea în co n d iţii deo­ trie i carbonifere din Valea rea p u terii populare, la redre­ cile 3.100— 3.400 kg griu la
sebit de grele, cînd T ra n sil­ •nici un moment cu viata la ca­ J iu lu i si cvocînd tra d iţiile st* asigură p o sib ilită ţi pentru
tovarăşii David La2ăr. prim -secrelar aj C o m itetului sarea econom iei naţionale si hectar.
vania se afla sub dom inaţia re erau s o rtiţi in regim ul bur- luptei revoluţionare a m in e ri­ înmagazinarea şi păstrarea u ­
m unicipal Petroşani al P.C.R, Petru Roman, directo­ gliezo-mosicresc. încă din se­ stăvilirea haosului economic, )a
im p eriu lu i habsburgic. fapt care lor, se cuvine a fi din nou sub­ nor ca n titâ ti sporite dc apă în Rezulta deci că pc bazo v e ri­
ru l general al C om binatului carbonifer din Valea colul trecui, ei au orqani2at progresul în tre g ii ţări pe calea sol, favorizînd în acelaşi tim p fică rii. tim p de mai m ulţi ani,
şi-a pus puternic amprenta a­ liniată înalta conştiinţa de
Jiului, Vasile Feher, pensionat, Samuilă Sturza, stu­ supra dezvoltării economice şi numeroase greve si dem onstra­ clasă a m un citorilor care nu au o rîn d u irii noi, socialiste. As­ procesele dc m ineralizare a atît în experienţe, cît şi In
dent la In s titu tu l de mine din Petroşani, şi Petre sociale a acestui străvechi te­ ţii, au fost prezenţi In toate făcut niciodată deosebire dc tăzi, ei au toate m otivele să-oi m ateriei organice si m obiliza co n d iţii dc producţie, cel mni
Constantin, şei de brigadă la mina Lupeni. Ei au sa­ rito riu românesc. Dependenta m arile acţiuni pe care masele naţionalitate, au înţeles nece­ privească cu m îndrie rezulta­ rea mai accentuată a clem en­ v'aloros pentru 2ona noastră
lutai cu căldură pe conducătorii de partid şl dc stat de im periu, interesele ta p i- populare din România le-au sitatea luptei unite îm potriva tele dobîndite în cadrul ope­ telor fe rtili2ante din sol. este soiul Bezostaia I, In con­
sosiţi In m ijlo cu l m inerilor, au înfăţişat realizările ta lu lu i străin au determ inat o întreprins pentru apărarea şi e xp lo atatorilor şi a su prito rilo r rei de in dustrializare socialis­ Ingrasăm intele si, îndeosebi d iţiile unei agrotehnici cores­
colective lor din care lac parte, subliniind că m ine­ dezvoltare unilaterală a indus­ afirm area liîn te i naţionale, pen­ com uni atît în tim pul dom ina­ tă. Numai in Valea Jiu lu i se modul de aplicare prezintă punzătoare, chiar şi în anii mai
rii, a lă tu ri de întreg ul ponor aprobă şi sprijin ă cu trie i Transilvaniei, au avut u r­ tru eliberarea din ju g u l exploa­ ţie i habsburgice, c îl şi sub re­ realizează în prezent o produc­ marc însemnătate în sporirea puţin favorabili c u ltu rii g riu ­
In su lle lire înţeleaptă po litică internă şi externă a p a rti­ m ări dintre cele mai grave a- tă rii, independentă si progres ţie anuală de 7 m ilioane tone recoltei. Pe baza rezultatei-)! lui. acest soi s-a dovedit a li
du lu i şi statului. sepra c o n d iţiilo r de viată si de social. gim ul burghozo-moşicresc. M a­ de cărbune — adică de aproa­ de cercetare şi de producţie s-a cc) moi productiv dintre soiu­
rile im perii, clasele exploata­
pe două ori şi jum ătate mai
Prim it cu v ii şi îndelungi aplauze a luat apoi cu vin tu l muncă ale populaţiei de aici, Pentru totdeauna au rămas toare au căutat întotdeauna sa m ult decît producţia întreg ii confirm at si în acest an că re­ rile existente în prezent In
au constituit o piedică serioa­ înscrise în istoria patriei lupte­ zultatele cclc mai bune se ob­ cultură. Rezultatele bune sc <la-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In repetate rînduri, cu- le m in erilor V ăii Jiu lu i din li­ folosească arma otrăvită a în ­ ţări în anul 1938 In această
vin la rca a lost subliniată cu aclam aţii şi uralo. să In calea progresului gene­ nul 1918, cînd au preluat la Pe- v ră jb irii naţionale ca m ijlo c de rem arcabilă realizare sz con­ ţin atunci cînd ingrâşăm m tele loresc tocmai însu şirii sale deo­
ral al acestei părţi a tării, des­ losfatice s-au aplicat sub ară­ sebit de preţioase, p la sticită ţii
In cadrul m itin gu lui, s-a dat c itire de cretului Con­ irosam con tro lu l o u le rii cu a­ dezbinare si opresiune. Promo­ centrează. deopotrivă e fo rtu rile ecoloqice ~ capacităţii de a
s iliu lu i de Stat. prin care C om binatului carboniler tinată să rămînă o sursă de ma­ ju to ru l gă rzilo r înarm ate, tre- to rii si s p rijin ito rii acestei po­ m in e rilo r pentru creşterea pro­ tura dc bază. îm preună cu ju ­ sc adapta c o n d iţiilo r chm atice
din Valea J iu lu i i se conferă o rd in u l „Steaua Repu­ te rii prim e pentru regiunile cînd la înfăptuirea unor pre­ litic i, toţi cei rare au făcut jo ­ ducţiei de cărbune, competenta mătate sau două treim i din Si de cultură existente
b lic ii Socialiste România" clasa I cu p rile ju l Cen­ centrale ale im p eriului hab­ faceri revoluţionare. Prin o ­ cul intereselor claselor si pu­ lor sporita, organizarea mai î.ngrâşămîntul azotat Inqruşă-
tenarului e xp lo atării induşi riale a huilei In bazinul sburgic. biectivele pe care si le propu­ te rilo r dom inante s-au dovedit huna a m uncii si, totodată, o- m intele azotate se pot aplica Rezultatele obţinute în ca­
In ciuda acestor con diţii fire ­ in aceleaşi doze si cu bune drul fiecărei unitoti la cultu ra
carbonifer al V ă ii Jiu lu i. Totodată, au fost inm inatc le, Transilvania a avut strinse nea, C onsiliu) m uncitoresc, pină la urmă a fi duşmani ai fo rtu rile statului socialist pen­ rezultate Ia pregătirea patului
ordine ale R epublicii Socialiste România unor m unci­ legături economice cu celelal­ creat atunci, dădea glas nă­ intereselor p ro p riilo r naţiuni, tru dotarea continuă a în tre ­ germ inativ, deci înainte de în- g rfu lu i şi în speriat recoltele
to ri m ineri, in gin eri şl tehnicieni pentru m erite deo­ te p ro vin cii româneşti, o lă r­ zuinţei m in e rilo r şi maselor ai maselor populare. Dorim să p rin d e rilo r noastre m iniere cu săm lntarc, urinînd ca restul să tlin acest an constituie în vă ­
sebite in muncă. Inm înind înaltele d is tin c lii. tovară­ populare din această parte a subliniem aici. în m ijlo cu l m i­ tehnică avansată, de înalt ran­ ţăm inte preţioase care obligă
git în permanentă schim burile ne rilo r că, spre marea sa c in ­ lie aplicat prim ăvara devre­ la aplicarea m ăsurilor agroteh­
şul Nicolae Ceauşescu a felicitat călduros pe cei de­ de m ărfuri cu ele, continuîn- tă rii spre desăvîrsirea u n ită ţii dament pentru crearea unor me, în m ustul zăpezii, pentru a
nice d ife ren ţiat in funcţie dc
coraţi şi lc-a urat noi succese In activitatea viitoare. du-se astfel firu l com unităţii naţionale a României în cadrul ste, m uncitorim ea a respins ho- con diţii tot mai bune de lucru. favoriza creşterea plantelor. co n d iţiile existente în fiecare
tă rlt politica de în vră jb ire na­
După m iting, in sala dc consiliu a exploatării m i­ de viată economică a te rito rii­ unei republici democratice. M i­ ţionala. dînd întreg ulu i popor Dînd viaţă D irectivelor Con­ Folosind astfel îngrăşăm inlelc.
niere Lupeni a avut loc o In tl/n ire a conducătorilor lor locuite de români — fir ca­ nerii din Valea Jiu lu i au con­ un înalt exemplu de unitate gresului al IX-lea al p a rtid u ­ ele se pot solubiliza în con­ unitate si tarla. Aceste pregă­
tiri sc cerc să lie în ch e ia te 'în
de partid şi dc stat cu conducători ai u n ită ţilo r m i­ re se desfăşoară de-a lungul trib u it la înfăptuirea stalu lu i o oam enilor m uncii, fără deo­ lui comunist, m uncitorii, in g i­ d iţiile dc um iditate existente cel mai scurJ tim p pentru a
niere din Valea Jiu lu i. A ici, reprezentanţii unor e x­ în tre g ii isto rii a patriei. In a­ naţional român unitar (Aplau- sebire dc naţionalitate. (A plau­ nerii si tehnicienii din indus­ în sol, iar plantele Ic pot u ti­ asigura co n d iţii optim e de în-
ploatări şi m in istru l m inelor, Bujor Almăşan. au pre­ cest proces un rol de scamă au 2e puternice). ze îndelungate). tria noastră m inieră si*au rea­ liza cu eficienţă sporită. sămlntare. -
zentat cele mai recente realizări ale colectivelor din avut m inele din Valea Jiu lu i P artidul Comunist Român a lizat si şi-au depăşit sarcinile Extinderea în cultură a ce­
Valea Jiu lu i, şi au exprim at hotărlrea acestora dc care au adus o con tribu ţie deo­ avut în permanentă, in Valea Cinstind si dezvoltînd aceste de producţie în prim a jum ătate Ing. ŞTEFAN HOMORODEANU
Jiu lu i, organizaţii puternice, tra d iţii scumpe ale clasei m un­ a cin cina lu lui, au asigurat ren­ lo r mai vfcloroase soiuri de
a realiza fn chip exem plar sarcinile ce Ic revin. sebită la dezvoltarea transpor­
care au adus o contribuţie deo­ citoare, ale poporului român, tabilizarea, începînd din acest g rîu este o problemă foarte im ­ cercetător Io Staţiunea
In Încheierea In tiln irii a luat c u v in tu l tovarăşul tu rilo r si a unor ram uri indus­ sebită In lupta revoluţionară, pa rtidu l nostru com unist c u l­ an, a ram urii m iniere în an­ portanta, constituind un p rin ci­
Nicolae Ceauşescu care a dat o înaltă apreciere re­ triale, atît în Transilvania, c il pentru smulgerea p u te rii din tivă cu consecventă sentim en­ samblu. experimentală agricolă Geoagiu
SÎ in celelalte te rito rii ale tă­
zultatelor obţinute de exploatările m iniere din Valea m iin ile claselor exploatatoare, tele nobile ale pa triotism u lui
rii. A ic i au crescut si s-au fo r­ Pentru toate aceste succese
Jiului, m uncii depuse de m ineri, in gin eri şi teh ni­ pentru cucerirea dre ptului po­ S» in te rna ţiona lism ulu i socialist, cu care în tim p in a ţi centenarul
cieni. S ubliniind im portanţa program ului de dezvol­ mat prim ele generaţii de m i­ porului român de a hotărî sin­ care însufleţesc pe toti oame­ industriei m iniere, pentru m un­
tare a in du striei m iniere, secretarul general al C.C. neri care aveau so lucreze apoi gur asupra destinelor sale. nii m uncii din taro noastră, in­ ca dum neavoa-tră plina t \ ab­ h Editura politică
al P C .R . a atras atenţia că trebuie luate măsuri e fi­ pentru punerea tn valoare a Eroicele lupte ale m in erilor diferent de naţionalitate. In ­ negaţie. pentru con tribu ţia deo­
noi zăcăm inte carbonifere —
ciente pentru realizarea sarcinilor im portante ce re­ din Lupeni, din august 1929 — teresele vita le ale oam enilor
în M untenia si M oldova. După sebită ce o aduceţi la dezvol­
vin industriei carbonifere. reprim ate sînqeros de reqim ul m uncii români, m aghiari, ger­
încheierea prim ulu i război m on­ tarea econom iei naţionale, la
Vn scurt popas se face apoi la Staţia do cercetări dial şi realizarea u n ită ţii naţio­ burghezo-mosierese — au con­ mani şi de alin na ţionalităţi în flo rire a României socialiste, A A P Ă R U T :
pentru securitatea m uncii în mină din Petroşani. Con­ nale, în tre p rin d e rile m iniere stitu it o viguroasa afirm are a sînl strîns legate de Întăîire a
com b ativită ţii revoluţionare a continuă a u n ită lii si frăţiei în
du cătorii de partid şl dc slat urmăresc e xp lica ţiile din Valea Jiu lu i, încadrate or­ NICOLAE CEAUŞESCU : Cuvintare la sărbătorirea Zilei minerului
în tre g ii noastre clase m uncitoa­ munca lor plină de dăruire,
Inginerului Constantin Cenuşe, adjunct al m inistrulu i ganic în economia unitară a (Continudrc in pag. a Z*o) şi a Centenarului industriei carbonifere din Valea Jiului.
m inelor asupra a c tiv ită ţii acestei in stitu ţii, care Îşi re. care, sub conducerea p a rti­ pentru dezvoltarea economiei, (Broşuro o fost editaiâ intr-un tiroj dc moso),
României, s-au impus treptat dului com unist, s-a dovedit a ştiin ţe i si cu ltu rii, pentru pros­
aduce o im portantă contribuţie la asigurarea unor
co n d iţii de muncă mereu mai bune celor ce lucrează
fn Industria minieră.
fn conţinuarca vizite i, oaspeţii se opresc la e x­
ploatarea Lonea, unde sint in v ita ţi in s'tla de apel,
locul de unde pornesc In ad ln curi In fiecare zi har­
n ic ii m ineri. A ici, şelui exploatării, A urel Brlnduş,
prezintă dinam ica continuu ascendentă a prnducţei
dc cărbune p rin redeschiderea m inei vechi si pune­
rea in funcţiune a a ilo r exploatări.
La Lonea, ca şi In celelalte lo curi vizitate. to \a râ -
şii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorqhe M aurer si cei­
la lţi conducători de partid şi de stat Inc aprecieri
asupra rezultatelor obţinute dc m ineri, dau indica ţii
privind îm bunătăţirea organizării m uncii si lolosirca
cu moximă elicicn ţă economică a in ve stiţiilo r.
La amiază, Intr-un decor natural, In locul denumit-
„lu n c a F lo rii", conducătorii de pa rtid si de stat au
lost oaspeţii m in erilor şi ai fa m iliilo r lor.
După un scurt program artistic prezentai, aici, conducă­
to rii de partid şi dc slat Îşi încheie vizita in Valea
Jiului.
In to i tim pul v izite i conducătorii dc partid şi de
stat au fost salutaţi cu căldură de m ii de lo cu ito ri
ni V ă ii J iu lu i. Entuziasta manifestare de dragoste şi
ataşament ne clin tit pc care m inerii au jâcut-o con­
ducătorilor p a rtid u lu i şi statului nostru stă chezăşie
unor noi izblnzi pe care vrednicul detaşament al cla­
sei muncitoare le va închina patriei socialiste.
CONSTANTIN MARINESCU
CONSTANTIN MORARU
M1RCEA S. IONESCU
Primit cu îndelungi aploure, la mitingul de la Lupeni, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu.