Page 60 - Drumul_socialismului_1968_08
P. 60
DRUMUL SOCIALISMULUI 3
EFICIENTA MUNCII DE CONDUCERE I.A.S. BIRCEA MARE, SECTOR MAGAZINE GOSTAT OM A
tui an industria din m u n ici Tot în raza m unicip iu lui noştinţa salaria ţilo r, celor Vâ oferă prin magazi
piul Petroşani să obţină nostru in tiln im şi alte as caro practic le dau viată.
(Urmpre-dlrt pag. I)
suplim entar o producţie în pecte. Uncie com itete de d i Subliniam la început că
valoare de peste 20 m ilio a recţie cum sini cele din recentele adunări qcnerale nele sale din:
ne Ici. V or fi realizate pes organizaţiile com erciale nu ale salaria ţilo r au constituit
ln tr-u n mod sim ilar a pro te plan 50 000 tone de căr prim ul examen pentru com i
cedat în luna trecută si aleg pentru dezbatere p ro
bune, 33 m ilioane Kwh e tetele dc direcţie. In cadrul OEVA, HUNEDOARA Şl
comi-tetul de direcţie al T e r nergie electrică, peste 1.400 blemele m ajore care de fi acestor adunări s-au făcut
m ocentralei Paroseni. El a m etri cubi de produse lem nesc activitatea u n ită ţilo r propuneri valoroase de că
dezbătui stadiul p re gă tirii şi noase, 10 tone de fire de respective. Se pun în discu tre m uncitori, tehnicieni, SIMERIA
desfăşurării lu cră rilo r de mătase artificială . 55 tone ţie chestiuni de ordin ge ingin eri. Dc mare Im portan
rep ara ţii planificate pentru de sulfura de carbon şi a l neral, referitoare la indica tă este ca în cel mai scurt
acest an — lu crări deosebit to produse. to rii globali de plan. 15- timp, fiecare com itet de un bogat sortiment de:
de im portante pentru bu Aspectele prezentate nu sindu-se pe plan secundar direcţie să selecteze propu
na funcţionare o agregate conduc nicidecum la con soluţionarea concretă a p ro nerile făcute, să urmăreas
lor energetice. Dezbaterea cluzia p rip ită că o dată cu blem elor m ajore ale ap ro vi că şi să asiyure aplicarea
s-a soldat cu măsuri tehni constituirea şi cu prim ele zionării şi deservirii popu integrală şi la tim p a planu
ce si organizatorice prac şedinţe ale com itetelor de laţiei şi creşterii rentabili- rilo r de măsuri adoptate.
tice, menite să asigure mer direcţie, munca de condu tă lii u n ităţilor. învăţăm intele dc pînă a-
sul norm al, neîntrerupt al cere a înregistrat automat Desigur, este in fin it mai cuni. ob servaţiile critice la
acestei ve rig i de bază în un salt oa lilativ. D im pctcivă. bine să abordezi problem e adresa com itetelor de d i
S-au fript... sistem ul energetic naţional. moştenind practicile vechi, le simple decît cele com recţie, form ulate în adună
unele com itete de direcţie,
plexe. Este mai uşor şi mai
Un fapt po zitiv se remarcă
rile generale, arată că la în
- |i şi la Întreprinderea fores n-au analizat critic a c tiv ita sim plu să alegi cărări nete tre prind erile din m uncipîul
de, bătătorite. In acest caz
tea de conducere de
pînă
cu pîine tieră Petroşani şi „V îscozo” acum. râm inînd tributare se pot raporta succese cu Petroşani trebuie soluţiona
te operativ şi eficient o sea
Lupcni, u n ită li caie lucrează
încă cu dotaţii de la stat. concepţiilor învechite, Un aceeaşi uşurinţă. Lâsind in mă de problem e m ajore. In i
r să la o parte aspectele c-
A vîn d în vedere sarcina asemenea aspect îl oferă co principal, com itetele de d i
j sentiale ale a c tiv ită ţii în
Se poate frige om ul si cu j.j; stab ilită de conducerea m itetul de direcţie al treprind erii, com itetul de recţie trebuie să se orien te
pîine. Şi nu-i neapărat nevo* j!i pa rtidu lui de a lichida pînă 1C.R.T I. Petroşani. N oul o r direcţie se autocondamnă la ze spre acele măsuri care
ie să fie caldă. Nu credeţi ? la sfîrşitu l anului pierderile gan de conducere, nu nu lincezcală în qindire, la in e să asigure îndeplinirea in te
A vem argum ente care, spe- j planificate, cele două com i mai că nu a reflectat asu ficientă, perpetuează in în grală. în cele mal bune con
răm, să convingă. M ahalu tete de direcţie au luat în pra problem elor de ansam treprinderi stări de lu cru ri d iţii. a planului pentru a
Iancu fost m agaziner la In- Iii dezbatere problem ele ren ta blu ale în trep rind erii. dar nul in curs şi realizarea
treprinderea de panificaţie jjj b iliz ă rii tu tu ro r produselor nici nu s-a în tru n it măcar anacronice care frinează volum u lui suplim entar de
Deva, Popa Eugen, ajut n u l şi. în ultim ă instanţă, a în pentru a discuta m odalită perfecţionarea a c tiv ită ţii e- producţie. Cu deosebire la
lu i şi Popa Ecalerina, gestio- j tre p rin d e rilo r respective, ţile de perfecţionam a ac conomîge. com binatul carbonifer. I.F.
nară demonstrează. M agazine tiv ită ţii* economice. Experienţa de pînă acum Petroşani. „V îscoza" Lupeni
ru l şi a ju to ru l întocm eau acte prin măsuri precise cu a p li Din acest exemplu nu tre puge în lum ină şi carenţe şi I.l.L. Petroşani preocupa
cabilitate im ediată, care să aşa-zis organizatorice, mă
cum că li s-ar fi Întors de pe p buie să se înţeleagă că ple rea de bază a com itetelor
conducă la reducerea inte-
reţea pline. Ei au si num it f dăm pentru conducerea tre runte. Intre altele este vo r dc direcţie trebuie să vize VIZITAT! CU ÎNCREDERE UNITĂŢILE NOASTRE
ca n tită ţile „re tu ru ri". Cum nrală a d o ta ţiilo r pînă la b u rilo r în tre p rin d e rii prin ba do faptul că la unele ze folosirea com pletă a ca
re tu ru rile an crescut si s-au finele anului. şedinţe sau că luăm drept com itete dc direcţie şedin p a cită ţilo r de producţie, o
încărcat în gestiune cu ele Poate fi apreciată ca me unitate de măsură a ef ici - ţele nu sini tem einic pre forţei de muncă şi a fondu
(scriptic nu si faptic) ele tre rito rie orientarea, m o b ilita rn te i m uncii de conducere gătite. nu se asigură p a rti lu i dc tim p dtî lucru, apro
buiau şi confirm ate oficial. tea şi prom ptitudinea cvi num ărul sau regularitatea ciparea efectivă a tuturor vizionarea ritm ică o locu
S e rviciu l l-a făcut Popa Eca- care m ulte com itete de di m em brilor la dezbaterea rilo r de muncă, reducerea Uniunea judeţeană a cooperativelor
terina, gestionara chioşcului recţie din m un icip iu l nos acestor şedinţe. D im potrivă, problem elor, aceştia nu-si ch e ltu ie lilo r m ateriale de
nr. 2. Cum ea primea, pe hir- J tru au reacţionat la docu trebuie să combatem cu aduc contribuţia la elabora producţie şi realizarea eco
tie, can tităţi mai m ici decît i m entele plenarei din iunie toată hotărîrea tendinţele rea şi aplicarea deciziilor. n o m iilo r şi b e ne ficiilor p la
erau în realitate, dar vindea ţ a C.C. al P.C.R. Im ediat de acest fel. Dar o stare de Pe de altă parte, este ne nificate.
pline mai m ultă, a crescut şi j după plenară in în tre p rin lu cruri ca cea de la cesar ca la şedinţele de C om itetul m unicipal dc meşteşugăreşti Hunedoara
suma de bani care a luat dru- [j deri s-a trecut la id e n tifica 1 C.R.T.I. şi poate şi de la oile lucru să fie in v ita ţi să-şi partid Petroşani va urm ări
m ul ...buzunarului. Num ai că jji rea si evaluarea rezervelor unităţi, ne conduce la con exprim e punctul dc vedere cu mai m ultă otentic a cti
treaba asta cu „re tu ru l'* se :jj şi p o sib ilită ţilo r, capabile să cluzia că a nu lua în sea şi alţi specialişti care nu
cam numeşte delapidare şi se asigure realizarea unui cit mă sau a p riv i întrunirea foc parte din com itetul de vitatea com itetelor de d i aduce la cunoştinţa populaţiei deschiderea unui
plăteşte conlorm C odului pe- j; mai marc spor de produc com itetului de direcţie ca un recţie,* le va s p rijin i să-şi
nai cu tim p suficient pentru j ţie suplim entară. Ca urm are act pur form al. înseamnă în direcţie dar care. p rin expe perfecţioneze s tilu l de m un
ca cei trei ingenioşi su pricea ultim ă instanţă a ignora rienţa şi cunoştinţele lor. că, ajutîndu -le să facă noi nou COMPLEX DE DESERVIRE în municipiul
pă adevăratul sens al cuvîn- a stu d iilo r întreprinse sub p rin cip iu l m uncii şi gînrii- pot contribui substanţial la paşi înainte pe calea rid i
tu lu i ...retur. Acum mai zice directa îndrum are a orga adoptarea unor decizii e fi cării eficientei m uncii de DEVA, pe str. Cuza Vodă nr. 1, aparţinînd coo
cineva că nu s-an frip t cu j nelor şi org an izaţiilor de rii colective, o goli de con conducere, o în tre g ii a c tiv i
pline... rece? partid, au rezultat propuneri ţin u t însăşi noţiunea do ciente. In fine, se impune ca tăţi economice o Sntreprin-
ca pînă la sfîrşitu l aces conducere. deciziile să fie aduse la cu rl~rîlor. perativei „Progresul", din localitate.
Vizite nocturne Adresaţi-vă cu incredei’e unităţilor noastre
l.l. Montaj literar- PROLOG ŞCOLAR
(Urmdre d in ’'p b ^ . i )
care execută :
Conslontinescu loan şi Ol-
tcanu A lexandru din H u ne muzical s-au făcut din tim p comen toate tip u rile -d e uniform e, în-
doara au ho tărît să-i facă colele destinate şcolarilor, dar zile pe virste şi clase, iar cepînd cu costumele din lină.
unui amic, Cociobea loan. tot ne vom strădui să le procurăm pentru unilorm ele care nu s? pînă la halatele pentru preşco
din Hunedoara (bloc C M 4, în term enul cel mai scurt. încadrează în m ărim ile obiş lari. In aceste zile se amena - c o n fe c ţii, tric o ta je ;
ap. 92) o vizită nocturnă. S-au Sala de fe stivită ţi a căm i Ion Vaslu, merceolog p rin c i nuite s-au luat măsuri pentru jează v itrin e speciale spre. a
in tlln it, şi-au slrins m îinile nu lu i cultura) din Şoimuş a pal la secţia papelărie a Cen a se face din tim p comenzile in vita cum părătorii, spre a e
şi s-au aşezat la geam să ad fost gazda unui reuşit spec tru lu i de lib ră rii Deva : „Cam speciale. Au fost stabilite ma vita aglom eraţia. - lu c ră ri d e c ro ito rie fe m e i;
m ire panorama oraşului. N u tacol prezentat de a rtiş tii a pania d î aprovizionare cu gazine din cadrul O.C.L. ca — In sectorul cooperaţiei
mai că p riv irile li s-au oprit m atori din localitate şi din rechizite şcolure a început în re se ocupă de desfacerea u de consuni — adaugă tov.
asupra uşii din spatele ma satul Fornădia. Un m ontaj iu lie şi am sta b ilit ca la 20 niform elor (magazinele specia Floarea Conţiu. merceoloo - confecfii se rie şi c o m a n d ă
gazinului de m ezeluri şi brîn- litcrar-m uzlcal, închinat ce august să fie încheiată. Intre le pentru copii din Deva. H u principal la U.J.C.C, — mă
zeluri nr. 31. A dem enitoare lei de a 24-a aniversări a e li 15-20 ale acestei luni organi nedoara, Petroşanii si s-a sta surile pentru aprovizionarea
uşa, cînd ştiau că dincolo dc berării patriei de sub jugul cooperativelor cu unitorm e au p e n tr u copii;
ea... Şi au ho tărit o ., altă v i fascist, a dat glas, prin vers zăm controale la cele 38 de b ilit amenajarea unor raico- (ost luate din timp. un ităţile
zită nocturnă. De data asta I şi cînt, bucuriei şl frum use unităli de papetărie din ju ne cu articole şcolare în ma fiin d asigurate cu un stoc în
mai organizată. O lleanu si ţii v ie ţii noi. M om entul co deţ pentru a cunoaşte modul gazine!? de confecţii din cele valoare de 535000 lei, la care
Cociobea urmau să stea la regrafic, care a în tre g ii spec de desfăşurare a acestei campa lalte oraşe. Lucrătorii din co se vor adăuga com enzile ce - lu c ră ri de b iju te rie ;
geam, ca două păsărele ador tacolul, a fost susţinut de nii. S-au întocm it seturi de merţ cunosc sarcinile ce le re depăşesc suma dc 183000 lei
mite pe o cracă, iar Constan- form aţia de dansuri a căm i rechizite pe clase — fapt ce vin în această perioadă de
tinescu, curajos şi cu „nas nu lu i cu ltu ra l diu Fornădia. va duce la uşurarea m uncii virf. In adunările generale n- şi care vor intra în magazine - confecfii haine piele şi
sub ţire" să focă vizita. Cei T alentul a rtiş tilo r am atori lu cră to rilo r din papetarii, pre le salariaţilor, ţinute recent în ultim a deendă a lu nii au
doi l-au urm ărit pas cu pas Lennţa M aier, Dorica Dnba- cum şi la o deservire mai ra aceste probleme au losl viu gust Ne vom strădui să asi P . V . C ;
la distantă, desigur, şi u r rn. Dorica Irim ic, V icto ria pidă a cum părătorilor cu aces dezbătute In prezent, avem în gurăm cu articole şcolare toa
au să „ciripea scă" dacă... Turc», V io rica Bordean. V i- te art5cole’\ stoc uniform e in valoare de te u n ităţile noastre, pînă in
Dar a apărut şi al treilea care I chenle Cindca, V lrq ln lca — In aprovizionarea cu n- peste 10 m ilioane lei urm înd cele mai îndepărtate aşezări
în loc să doarmă acasă ca nlform e s-au avut în vedere ca, în aceste zile. să nî s? o rurale. - lu c ră ri d e p r o ie c ta r e
omul, urmărea şi el. Clnd să Henţ şi al altora, a fost în noile măsuri privind şcolariza noreze comenzi în valoare dc Răspunsurile in te rlo cu to rilo r
plece Constantinescu de la delung aplaudai de publicul noştri vin să releve preocupa
rea de la x îrsla de 6 ani ? peste 7 m ilioane lei. Aş adău locuinţe şi a n e x e .
magazin cu un fiş, mal m ulte I care a um plut sala pînă la D um itru Bogdan — director ga că, în anul ci ronţ, necesa rea şi interesul depus de fac
kilogram e de salam şi bani, i refuz. adjunct la D irecţia comercială rul pentru artiro-ele şcolare to rii chemali să contribuie la
al treilea — M oldovan VasMe, I I judeţeană. ..Dn. Pe baza nece depăşeşte v îrr/â rilc din anul orenătirea şî deschiderea în
do la paza c iv ilă contractuală I TJTUS PARAU bune condiţiuni a noului an
l-a Înhăţat fără ca O lteanu şi I sarului p rim it din partea In trecut cu peste 3 milioane.
Cociobea să mai aibă tim p spectoratului şcolar judeţean M agazinele noastre dispun de şcolar,
!
să... ciripească.
A ic i vizite le nocturne se INSPECTORATUL SILVIC MJNEOOARA-BEVA
term ină. Cei trei anunţă că uu
zite. V or c irip i d in ... colivie. Şl CONDUCĂTORUL UNITĂŢII RĂSPUNDE
j
mai pot face şi nici prim i v i
i
: Recrutează candidaţi pentru ŞCOA
:
Macină mai DE MAŞINĂ PLECATĂ ÎN CURSĂ LA PROFESIONALA DE PĂDURARI din
cadrul Grupului şcolar forestier Cimpeni,
iute moară
Poate le pare, unora, forţată a- Deva şi Haţeg care au fost de serviciu dc a urm ări respecta de aceşti şoferi, de ridicarea judeţul Alba.
firm alia că şeful u n ită ţii răspun pistate de organele de control rea strictă a g ra ficului de re ca lifică rii lor profesionale, de
I după plecarea în cursă. Deose v iz ii tehnice — şeful de u n ita reîm prospătarea cunoştinţelor
...că te-aşlcaptă Pogan ofa- de dc autovehiculul plecat in
cursă, de m odul cum circulă bit de grav este faptul ca un te — lasă executarea acestor cine se ocupă ? Putem afirma
i ! Cine e Pogan şi despre Candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai
pe dru m urile publice. A naliza mare număr dintre ele s\nt lu cră ri la libera apreciere a (şi sondajele efectuate au 0-
• i moară e vorba ? Pogan era
te însă mai am ănunţii lu cru rile destinate transportului de per şoferilor. Ce altă explicaţie pot lă ta t acest lucru) că o dată ce
iig a ja t )a l.C R .A . Deva, ca soane. Aceasta tocmai pentru da şefii autobazelor Petroşani şoferului i s-a încredinţat ma
prim vl or-dîst r ibn i to r. In cnli- se poate uşor constata tem einicia laptul că tovarăşii din conduce (Vasile Gherlea), Haţeg — şina nu se mal ocupă nim eni şcolii generale dc 8 ani (7 ani), in virstă
t iţea pe care o avea a trebu afirm aţiei. Studierea atentă a rile autobazelor am intite n-au (Gheorghe Valea), Hunedoara de el, de verificarea şi reîm pros
ii să ridice de la moara d:n cauzelor care au generat în controlat m odul cum re vizo rii (N icolae lacob) şi Brad (loan pătarea cunoştinţelor lui. Nu
eva (deci să primească) 60 u ltim u l tim p accidentele de c ir tehnici verifică starea m aşini fn tîm p lă to r şoferii fuga A le de 20-35 ani, cu stagiul militar satisfăcut.
de saci cu Ioină dc mălai pe culaţie, cît şi a co n tra ve n ţiilo r lor. Aşa se lace că re vizo rii Gulea) faptului că re viziile teh ni xandru, Nicoară Teodor, Bălă-
ire să-i distribuie, conform $» in fra cţiu n ilo r, duce la con ce se execută după ce autove ceanu Samoilă, Basarab’i Sigis-
vizelor, la Săulcşti. U roi si cluzia evidentă o responsabili tehnici M ihai V asilc şi Josan hiculele au parcurs în medic munri, Vlad A rim ie, Păunoiu Durata şcolarizării este dc 2 ani.
•! apoltu Mare. Dar Pogan se tă ţii conducătorului un ităţii. loan, Purcaru loan şi m u lţi a l
irăbea că era aşteptat. )n ce Lui îi revine sarcina de a în ţii au afirm at că nu au p a rti
le din urmă s-a pornit omul druma şi controla modul în ca cipat la nici o şedinţă de in- Elevii beneficiază dc întreţinere gra
u făina la drum de ţară. La ro se face Întreţinerea parcului sttu irc. M ai este oare nevoie să
Săulcşti a predat 20 de saci auto pentru ca acesta să fie Pe teme de circulaţie am intim şefilor de autobaze
iconlorm avizului), la U roi 15, permanent în bună stare teh sarcinile ce le revin din H.C.M. tuită pe durata şcolarizării.
l n aviz erau prevăzuţi 25) dar I nică, ca şi îndrum area şi con 772/1966, artico lu l 77, litera
mai predat... 10 saci goi şi i tro lu l fe lu lu i cum se face r i „h " ? Doar sînt obligaţi să le
•750 de lei. S-au golit pe dicarea ca lifică rii profesionale cunoască şi să le respecte în Examenul de admitere din cadrul se
bum . Spre Rapoltu M are la I; a conducătorilor auto şi perso A lexandru de la Haţeg, Novac
. t: na lu lui care concură direct la peste 3000 de kilo m e tri ? Con tocmai pentru că, in ultim ă a
i>l... A ic i a ajuns cu 8 saci cu Ilie şi M iron Vasile de la Pe
siguranţa circu la ţie i Or. frec secinţa acestei lipse de in te naliză. pentru asta sînt p lă tlti.
făină, 7 fără şi... 1225 lei. F iţi troşani, Lupu V icto r şi Radulca res — pentru că aşa se numeş Faptele dc mai sus au fost siunii a Il-a se va ţine în ziua de 1 septem
ără grijă că nu s-au vărsat. venţa pe şosele a autovehicu loan de la autobaza Hunedoa te — este starea tehnică a u
le lo r cu defecţiuni tehnice ara relatate nu de dragul de a
-;tie el Pogan Laurentin unde ra. deşi la verificarea m aşinilor . nor autovehicule de-a dreptul
tă că numai şeful de garaj sau „c ritic a şl şeful’*, cum se spune,
i g o lit sacii şi cit i-a rămas au constatat defecţiuni, au sem jalnică, fapt ce poate provoca brie 1968, la sediul şcolii.
revizorul se ocupă de contro cl pentru că de fapt, unele
lui. Iaca, o nim ica toată, n iş lu l stării m aşinilor. Dar aceşti nat totuşi foile de parcurs, con firave accidente de circulaţie. dintre cauzele deselor acciden
trar legii circu laţie i. Consecin
te lei... pentru care va prim i lu cră to ri sînt „s c u tiţi" de con ţele lipsei de control sînt e v i Am putea cita spre excm p lili- te, con tra ven ţii şi in fra cţiu n i Informaţii amănunţite sc pot primi la
tro l ? carc m ulte maşini, pe care de care se produc pe dru m urile
iot „o nim ica toată". Şi. zice dente fapt, şefii u n ită ţilo r am intite le
Punem întrebarea pentru c3 publice îşi au Izvorul !n munca
el, că moara e de vină, că el perm it, cu tonte in dica ţiile Lipsa îndrum ării si co n tro lu cunosc pentru că au fost în d ru
macină prea încet. A r f: pu iii pe care le-au prim it, ieşirea în lu i din partea şefului dc un ita mate de organele dc control lipsită de cuvenita exigentă a sediul Inspectoratului silvic din Deva, str.
tut să-i rămînă mai m ult. Nu cursă a unor maşini ce prezin te mai are însă si alte conse în... garaj. şefului de unitate care răspun
tă defecţiuni gTavc. Si. pentru cinţe. Nu se respectă term ene de direct de maşina plecata în
;lim însă dacă i-ar fi conve- De cele mai m ulte ori Insă, Dr. Petru Groza nr. 30, telefon 1660,
exem plificare am putea cita se le de executare a re v iz iilo r cursă.
rii întregi de numere de înma tehnice, ceea ce poate avea la aceste măsuri se protestează,
triculare ale unor autovehicu consecinţe foarte grave, mai $e fac in te rve n ţii, vina este a
Rubrică realizată de S. POP Deva.
le de la autobazele D R T .A . ales în transportul de călători. runcată în seama şofe rilo r care
DRAGOŞ CALIN ii Hunedoara, Petroşani, Brad, Or, cel care are obligaţia de ,,nu-şi îngrijesc m aşinile". Dar Căpitan GHEORGHE MIHAI
în a in te („F lacA ra") ; Doamna de pe p o rta tiv ; 1IATLG : In n o u ra rc tre - via(â — program de cjniece pio n ie pc adresa dum neavoastră ; 20.05 tă An gel a 2 ilia şl ione l M iro n ; în tre p rin d e rii ; 21,05 V oci. orches
şine („S ta d io n ") ; M oniparnassc 13 cAtoare. ; BR AD : Servus, V cra : ; reşti : r>,f)0 Concert de va lsu ri ; Rampa. T e a tru l rom ânesc pc sce n.35 S olişti şi fo rm a ţii a rtistice de tre, m e lo dii ; 22,in C intece şl Jocuri averse de ploaie, m al ales In zona
dc m unte. V In tu l va sufla p o tri
12.30 In n ln iro cu m elodia p o p u la ri
C T ÎÎi? T g â (grădina „F la c ă ra ") ; G1IELAR : G U R A B A R ZA : V icontele plăteşte şi in te rp re tu l preferat ; ).120 So- nele lu m ii ; 20.20 S o llşll de muzici) o mu lo ri ; 12,10 V a rie tă ţi m uzicale ; populare ; 23,43 Selceţlunl din o- v it din nord-vest. Ziua. tem pera
poliţa ; IL IA : Capcana.
.luana C a llo : PETR O ŞAN I: N un
populara : A chlm N ira şl s ilv e s tru
13,53
M.00 Dc toate pe ntru to ţi ;
tă Ia M a lln o cka
llş il şi orchestre de muzicA uşoa
(..R epublica") ;
rrc tld y , loveşte ui în tii („7 N oiem ra r 14,00 CîntA ta ra fu l d in FAgei, Lungocl ; 21 00 M uzicâ ; 21.05 Tea M uzică ; 15,00 M elodii din film e ; pero „W e n h e r" de Massenet : 0.10 tu ra va fl cuprinsă în tre 25 şl 27
tru ra d io fo n ic. „S e cu ri pentru fu
15.30 D in fo lc lo ru l m uzical a) po
b rie "); A tre cut o fem eie (g rădin ă); R A D I O ,iud. T im iş ; 14.IA E xpediţia tra ns n ii". S ccnnrlu ra d io fo n ie de Vasile po arelo r ; 75.45 Cîntă A u ra U rz l- .fazz. grade, ia r noaptea in tre 7 şl 10
C I N E M A I.U P E N I : Ce noapte bAietl (..C u ltu m ite... ! : JS.lj Hadioracheta pio Rebrcanu ; 21.55 MuzicA ; 22.20 F ru rennu şl R lclty Nclson ; JG.15 Piese grade.
ra l") ; Cuba S8 („M u n cito re sc") : n ie rilo r ; 15.40 M a ri an sam blu ri ro mos eşll B ucureşti — muzicA u d istra ctive ; 16.25 C oncert dc es-
V U LC AN : Zosîa ; P ET R ILA : F) m aneşti dc cintooe şl dansuri — şoarA ; 22 30 M om ent poctie ; 23.02
Dorado ; LO N EA : Oraşul meşte PR O G R AM U L I : 5M —C.00 P ro ansam blul ..P e rln i(.v‘ ; 10,2» Mu- Jazz. ; 0.05—3,00 Estrada nocturna. iradă ; 13.00 M e lo d iile tin c rc ltl ; V R E M E A PENTRU UR M ĂTO AR EI F
rilo r („M in e ru l") ; PAR O ŞLN I : gram m uzical de dim in eaio ; .vsu •/ied popular») cu Mo rin F irulcscu ; P R O G R AM U L TT : 7.00 MelodU 13.15 FU slăvită. Rom ânie t — pro
DEVA : D uelul lu n g (nincmi*- Unde este al treilea rege ; A N I- Ju rn a l a g rar : 6 no—3.23 MuzieA si ÎS.30 T rib u n a radio ; 16.45 Noi în- populare : 7.40 MuzlcO ; 7.4S )n su
(n graful „P a tria ") : Jcni.i Jonlcîka N O ASA: Sus m iin ile . d o m n ilo r po a c iu a lilA ii : 8.30 La m tcro io n . m e rcg isirA rl dc m tr/lcA vocal A şi Ins gram de eintecc ; 13.50 M uzică ; 2 211 E
şl K alluşa („A rta ") ; Prostănacul liţiş ti ; U R lC A N t : L d illc C bojim an, lodia proferată : 3.03 La m icro fo n tru m e n ta i ; 17.13 A n irn a linere- net de fnnfarâ ; 0 00 Cîntă D u m itru 19.00 Doine şl jo c u ri populare ;
(grădina) ; SIM ERIA : S ini şi eu agent secret : O RAŞTIE : Obsesia m elodia prefcrnU) ; lO.ifi Cadran înlviî : 17.45 Soioctlnni din rs im d a BAlOşoiu : .0 00 Caleidoscop m u zi 10.30 Fragm ente din opera „C a va PENTRU 24 ORF Vrem e sehlm bâloare, n j ceru!
num ul o fem ele (..M ureşul") : (..P a tria-) ; C hnna|.i-I po M a rlin c u llu ru l: 10.2." C intâre’ i ai p la iu rilo r n o cin rnâ ; 18.02 O rizo nt ş tiin ţific ; cal : 10 05 M uzică uşoarâ ; 10 3(1 F i leria ru stica n ă " de M nîcagnl ;
HUNEDOARA : P irainid n zeului („F la că ra ") ; El C.reco (grădină) ; noastre : 11.03 La ocorinâ. Ion Giv- tem porar norns. Va ploue slab.
soare („S U lcru rg isin l'') ; C astelanii l«.2D M Vlodll populare : lft.40 Mu- le dc legendă. ..Cciaiea P oen ori” : 20.05 D iscuri E lectrcco id ; 20.30 Ora V rem e eAiduroasă, cu cerul va V în lu i va sufla p o triv it dtn nord-
(„C o n s lru c io ru l") ; Cu loatA viteza. G LO A G IU -C A I ; Itnpw şcAluri pc bieea ; U.IS C ulczâlo rl pocnim in i:icâ din opere ; 13,30 G m elodic 10.55 M u z ic i de estradă ; 11,13 Cin- spe cia listului. S tiln U conducerii ria b il. Cu to tu l izo la t vor cădea vcsi. T em peratura In creştere.