Page 100 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 100
PAG « DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMOATA 29 NOIEMBRIE 1969
de bombardament asupra te ri
ADUNARE SOLEMNĂ CU V I E T N A M to riu lu i sud-vielnamez, lansînd
o marc cantitate de bombe în
îm prejurim ile lo calită ţii
Duc
Lap şi în apropiere de Phuoc
PRILEJUL ELIBER ĂR II A LB A N IE I Lc, capitala provinciei Phuoc
Thuy, Ia 70 km de Saigon.
De asemenea, numeroase
lupte s-au înregistrat jo i
in
DE SUB JUGUL FASCIST 6 Bombardamente asupra unor importante cele cinci provincii septentrio
ale V ietnam ului dc sud.
nale
obiective strategice americano-saigoneze Cea mai puternică ciocnire a
avut
loc In apropiere de Can
T IR A N A 28 (A gerpres) — succesele realizate în aceşti duelie de tre i o ri m ai m are Lo, în sudul zonei d e m ilita ri
Cu p rile ju l celei de-a 25-a ani in toate d o m en iile de ac deeit in cci m ai b u n i ani d in
a n ive rsă ri a e lib e ră rii A lb a tiv ita te D in tr-o tară înapo SAIGON 28 (Agerpres). — obiective strategice americano- zate. La această luptă au luat
niei de sub ju g u l faseisl, la iată. a a ră ta t el, A lb a n ia s-a trecut. In cursul nopţii dc jo i spre saigoneze, In comunicatele date parte şi un ităţi de blindate a-
T ira n a n a vu t loc o adunare tra n sfo rm a t in prezent în tr-o E nver H o dja s-a ocupat, dc vineri, unităţile de a rtile rie ale p u b licită ţii sc arată că şapte mericanc. C iocniri violente au
solem nă, organizată de C o Iară eu in d u strie m odernă, o asemenea, de unele problem e G uvernului R evoluţionar P rovi dintre acestea au provocat pa mai avut Ioc în tr-o zonă situa
m ite tu l C e n tra l al P a rtid u lu i a g ric u ltu ră socialistă dezvol ale s itu a ţie i p o litice in te rn e şi zoriu al V ietnam ului de Sud. au gube considerabile. In acelaşi
M u n cii d in A lb a n ia . P rezidiu l tată si eu un sistem de zvolta t efectuat peste 20 dc bombarda tim p, avioane americane de tip tă la cîţiva kilom etri de Da
A d u n ă rii P opulare, C o nsiliu ! de in v â tâ m jn t. In d u s tria liz a in te rn a ţio n a le a tă rii. mente asupra unor im portante R-52 şi-au continuat ra id u rile Nang.
de M in iş tri si C o n siliu l G ene rea tă rii a fost caracterizată
ra l al F ro n tu lu i dem ocratic. de o dezvoltare cu p rio rita te
E nve r H odja, prim -sce rcta r a sectoarelor cheie, astfel că
al CC. al P a rtid u lu i M u n cii în prezent fa b rica re a m ijlo a
celor de pro du cţie rep rezin tă Semnarea Trata Posibilitatea creării unui tribunal special
d in A lb an ia, a ro s tit o eu-
m ai m u lt de 55 ~)a sută d in
v in la re . în care a în fă ţiş a t re
re a liz ă rile in d u s trie i albane tului de neprolife-
zu lta te le o b ţin u te de poporul
ze. T ra n s fo rm ă ri înn oitoa re a
albanez în co n stru cţia unei cunoscut ş> a g ricu ltu ra , dota- rare a armei W A S H IN G T O N 28 (A g e r tate. P entru a s u p lin i această care se fac v in o v a ţi de c rim e
v ie ţi noi în cei 25 de ani ra re
lâ în prezent eu era 10 500 de pres) — O fic ia lită ţi «le i'e n tu - lacună a ju ris d ic ţie i am erica le comise îm p o triva po pu laţie i
au tre cu t de la elibe rare a tractoa re ; m ecanizarea a g ri nucleare de către gonului şi M in is te ru lu i de Jus ne va li necesară crea c iv ile d in V ie tn a m u l de sud,
tă rii. c u ltu rii, desfăşurarea a c tiv ită tiţie al S.U.A. studiază p o s ib i rea unui asemenea trib u aceştia vo r fi ju d e ca ţi de t r i
V o rb ito ru l a s u b lin ia t râ ţii în acest sector econom ic în R. F . a Germaniei lita te a cre ă rii u n u i trib u n a l nal care să poată judeca
special, care să fie in v e s tit cu pe acei m ilita ri „su sce p tib ili" bunale m ilita re . Locotenentul
poporul albanez se poale ca d ru l coo pe rativelor agricole judecarea c iv ililo r im p lic a ţi. de a fi p a rtic ip a t la m asacnil W illia m C alley. sin g u ru l m i
m in d ri. pe bună dreptate, cu au perm is să se o b ţin ă o pro-. B O N N 28 (Agcrpres). — în com iterea, la 16 m artie de la Song M y sau la alte
G u ve rn u l R e p u b licii Federale lita r trim is pînâ în prezent in
1968, a m asacrului d in satul a tro c ită ţi comise de ci în V ie t
a G erm aniei a h o tâ rit semna faţa c u rţii m a rţia le d in G eor- In Boemia de apus, primul reactor atomic de cercetare din
rea T ra ta tu lu i de n e p ro life ra - sud-vietnam ez, Song M y, în nam. S -ar evita, totodată, d ifi Cehoslovacia a intrat in probele experimentale.
u rm a căruia sute de c iv ili ne c u ltă ţile cu p riv ire la in te r gia sub acuzaţia de „c rim ă
re a arm e lo r nucleare. Această v in o v a ţi — b ă rba ţi, fem ei şi pretarea dive rse lo r prevederi d e lib e ra tă ', va fi judecat p ro Aspect din interiorul reactorului SR-OA in timpul probelor
Albania socialistă m ăsură a fost anunţată v in e ri copii — au fost asasinaţi, ia r con stitu ţio n a le care ar putea babil în ia n u a rie 1970. mecanice şi electrice.
de cancelarul W illy B randt.
99 In co n fo rm ita te eu hotârîrea | satul a fost ras d in tem elii. fi invocate de avocaţii apără
i'a
rii. A n u m iţi specialişti apre
Este vorba de acei m ilita ri a-
adoptată, am basadorii
vest
la 25 de ani“ germ ani la Moscova, Lo nd ra £ I m ericuni care au p a rtic ip a t la ciază că va fi necesară hotâ c u ., tre i pietre, bineînţeles,
rîrea pre şed intelui N ixo n pen
această „op era ţiune * şl
care
şi W ashington au semnat, in
cursu l aceleiaşi zile, tra ta tu l in în in te rv a lu l de tim p ce s-a tru a se putea crea „u n trib u fă ră n ici o valoare. P o liţia
T IR A N A 28 (A gcrpres). — La P a la tu l C u ltu rii din • C U R I E R
num ele gu ve rn u lu i. scurs s-au elibe rat, revenind nal exce pţio na l1*, el p u ţin d in japoneză a in fo rm a t im e d ia t
T ira n a a fost in au gura tă exp oziţia „A lb a n ia socialis S eotlnnd Y a rd u l şi i-a ce ru t
tă la 25 de ani*', organizată eu ocazia celcî de a 25-a T ra ta tu l de n e p ro lifc ra rc a în S.U.A. terven i in ca lita te de com an sâ p a rticip e la ancheta in i
an ive rsări a e lib e ră rii tă rii de sub ju g u l fascist şi v ic a rm e lo r nucleare a fost sem J u ris d ic ţia am ericană nu d a n t suprem al fo rţe lo r a r ţia lă in vederea descoperirii
to rie i re v o lu ţie i populare, inform ează agenţia A T A . nat pinâ în prezent de a p ro x i prevede ea un c iv il să fie de mate şî fâeînd uz de p u te rile a u to rilo r fu rtu lu i.
La in a u g u ra re au p a rtic ip a t E nver H odja. H a d ji m a tiv 90 de state.
Llcshi. M eh m ct Sh^hu. şi a lţi conducători de p a rtid şi fe rit unei c u rţi m a rţia le , în con stitu ţio n a le pe care le de N.A.S A. a p u b lica t jo i seara p rim ele fo lo g ra fii 4 0 4
dc stat albanezi, rep reze ntan ţi ai oa m e n ilo r m u n cii, tim p ee trib u n a le le c iv ile nu ţine.
luate dc m e m b rii e c h ip a ju lu i navei „A p o Ilo -1 2 " in Fabrica dc bere „G a m b ri-
in v ita ţi dc peste hotare. au căderea de a judeca crim e In ee priveşte pe m ilita rii tim p u l d ile rite lo r m om ente ale c ă lă to rie i lo r spaţiale. nus" d in PIzcn a să rb ă to rit
Demonstraţie de le comise de aceştia în stră in ă d in se rviciu l a ctiv al arm atei, P rin tre acestea sc num ără fo to g ra fiile in c u lo ri ale recent 100 de ani de exis
eclipsei solare pe care a s tro n a u ţii le-au făcut in d ru
în
în tem e iată
m ai
tenţă.
m ul lo r de reîntoarcere pe P âm înt. Aceste fo lo g ra fii 1869, fa b rica a produs in
amploare a muncito arată R â m în lu l acoperi „d în întreg im e faţa Soarelui p rim ii ani de existe nţă c ir
care se vede d 5n .u m b ra " acestuia ca un n im b de ca 26 000 h e c to litri de bere
rilor metalurgişti raze ce -ţi dă im presia u n u i enorm in el m o n ta t In d ia an ua l D in 1919, berea
m ante L u in d aceste fo to g ra fii. Conrad. Bcan şi C o r „G a m b rin u s" începe sâ fie
italieni don au fost p rim ii p â m in te n i care au văzut o eclipsă noscută în m ai m u lte ţâ ri
exp ortată,
astfel
cu
fiin d
a Soarelu: provocată de P âm înt (eclipsele pc care noi
R O M A 28 (Agerpres). — le cunoaştem sînt produse de „in te rp u n e re a " L u n ii in ale lu m ii. In 1950, a ici a în
V in e ri d im ine aţa a a vu t loc faţa S oarelui) cep ut pro du cţia de bere
la Uomu o dem onstraţie de Au fost p u b lic a ţi, de asemenea, peste 60 dc m e tri neagră, cunoscută sub d e n u
m are am ploare a m u n c ito rilo r de film in c u lo ri, prezentind im a g in i ale d ife rite lo r m irea „sen ator" şi apoi „d i
m e ta lu rg işli La chemarea sin- m om ente alo m istu n ii. In tre acestea se rem arcă im a p lo m a t", cu o tă rie de 18
d ic u le lo r pe ram ură, a filia te g in i de la desprinderea m o d u lu lu i lu n a r de cab in a- grade
celor tre i m a ri centrale — m am â precum şi ale lu i C onrad pc sup rafaţa L u n ii. 4 0 4
C .G I.L , C .I.S L . şi U .I.L. —
a p ro x im a tiv 10 OOu de m cla- La Buenos A ire s a a vu t
lu rg iş ti. v e n iţi de la M ilano , loc o şedinţă a C.C. al P a r
La ambasada am ericană p o rtu lu i T ric s t a provocat
T orin o, Genova, Florenţa, V a- tid u lu i C om unist din A rg e n
din H e lsin ki a avu t loc v i pagube ap reciate la 4 m ili tina. în ca d ru l căreia, secre
rese, Brescia şi Bergam o, li ne ri o nouă în liln irc a re arde lire italiene. Se re la
s-au a lă tu ra t celor d in Uomy. p re ze n ta n ţilo r U n iu n ii So- tează că v a lu rile uriaşe care ta ru l general al p a rtid u lu i.
A rne do A lva rcz, a prezentat
Costume naţionale albaneze. M e iu lu i g iştii şi-au început v ie lire şi S.U.A. caro duc au în so ţit fu rtu n a au in u n un ra p o rt in caro a arătat,
m arşul d in două puncte opuse c o n v o rb iri p re lim in a rii cu dat nAmoroase case şi peste p rin tre altele, eâ pe c o n ti
ale cap italei — P iaţa O stinen- p riv ire la lim ita re a cursei 300 dc magazine. L in iile o- ne ntul la tin o -jim e rie a n se
se şi P iaţa R e p u b licii, in d re p - în a rm ă rilo r strategice le ctrico şi telefonice au fost desfăşoară lu p ja p e ntru l i
lîndu-se spre C irc u l M assim o ♦ O * în tre ru p te . chidarea d o m in a ţie i m ono
D in a lte tre i puncte ale oraşu P rim a centrală electrică ♦ 0 4 p o lu rilo r, in special a celor
de
lu i au p o rn it cîteva m ii
PAKISTAN studenţi, •cure s-au so lid a riza t d in A m erica L a tin ă , care va nord-am erieane, în econo
m ia na ţion ală .
R a ţio n a liza
vcs(-curopea-
O rganizaţia
cu m e ta lu rg iş tii. M ai m ulte folo si energia nucleară, este nâ pe ntru cercetarea s p a ţiu rea so cie tă ţilo r n o rd -a m e ri-
m ii de p o liţiş ti in cam ioane şi in eurs dc ro n s tru e ţic la lu i cosmic — E.S.R.O. — a cane d in Peru şi B o livia , a
A lu cha , un orăşel pc flu v iu l
Măsuri care să ducă la re je e p -u ri s-au plasat de-a lu n era. 110 km no rd-vost dc a n u n ţa t câ s a te litu l baza spus A rnedo A lva rcz, face
.llo -
Parana de las Patmas,
la
acest
din
parte
gul d ru m u lu i.
in te g ra n tă
rcas".
lansat de la
Peste un m ilio n de m e ta lu r Bucnos A ires. c a p ita la A r V andcnberg d in C a lifo rn ia , proces
întoarcerea guvernării civile g işli desfăşoară in prezent lu p ge ntinei. F irm a con stru ctoa la 1 octo m b rie a.e., a re in 4 0 4
aceasta
tra t sâplâm îna
în
ta pe ntru înnoirea contracte
re este „Siem ens A g ". M un-
S ecretarul general al Co
lo r colective de muncă, sp o ri chcn /E rlan ge n. R F C . atm osfera P â m în tu lu i, dea m ite tu lu i C e n tra l al P a rti
rea s a la riilo r şi reducerea o C apacitatea uzinei va fi de supra zonei In su le lo r C ana d u lu i Neo Lao H aksat. F um i
Deşi s a te litu l a re ve n it
re
C AR A C I 28 (Agcrpres). — H o lârîrea preşedintelui Ya ra ru lu i de lucru. 318 M W şi ca va in tra in V o n g vicît, a adresat copre
fu n c ţiu n e la m ijlo c u l an u cu aproape două lu n i îna-
P reşedintele P a kista n u lu i, m a hya K han de a organiza ale lu i 1972, c o n trib u in d la a- in le dc te rm e n u l fix a t, cl ş e d in ţilo r C o n fe rin ţe i de la
reşalul Yahya K lia n , a anunţat geri generale după p rin c ip iu l lim cn ta rca cu cu re n t a îm şi-a în d e p lin it m isiunea de Geneva d in 1962 un mesaj
o serie de m ăsuri care au ea pretată de o b se rva to rii p o li Primul ministru al Franţei despre p re ju rim ilo r in d u s tria liz a te a com pleta eerectârile în tre in care condam nă c o m p lic i
v o tu lu i universal este in te r
scop să fa cilite ze reîntoarce ale ca p ita le i. prinse în ionosferâ dc a lt tatea a u to rită ţilo r T a ila n d e i
rea la o guvernare c iv ilă . In tie i de la Caraci d re p t un răs Sursa de energie p rim a ră sate lit. „A u ro ra ", c a ic sc a- la agresiunea S.U.A. îm po
tr-o cu vîn ta re rad io difuza tă , puns la ce re rile po pulaţiei din actuala situaţie socială din tară va fi u ra n iu l n a tu ra l, care flâ încă pe o rb ită . triv a La osu lui De la bazele
şeful sta tu lu i a fă cu t cunoscut P akistanul de vest de a fi in A rg e n tin a se găseşte în m ilita re am ericane de pe te
râ va rid ica de la 1 ianu arie reprezentată în organele le g i m a ri c a n tită ţi. 4 0 4 rito riu l tailan dez — se ara
1970 toate re s tric ţiile im p u 'c sla tive în mod p ro p o rţio n a l eu PARLS 28 (Agerpres) — ru lu i, puterea dc cum părare a în tîm p la , „g u v e rn u l va fu con- tă in m esajul a m in tit — de
a c tiv ită ţii p a rtid e lo r p o litice P rim u l m in is tru al Franţei. p o pu laţie i ar fi crescut, lip sin d slrîns să recurgă la fo rţă ". 4 0 4 241 diam ante, în valoare colează avioane de diverse
şi că anul v iito r vo r avea loc locul pe care îl ocupă în stat. Jaeques C haban-D elm as, a de obiect a c ţiu n ile revendica D iscursul p re m ie ru lu i este Pe bancul de probă al u- de 80 000 dc d o la ri, au fost tip u ri, in clu siv bo m ba rdie re
alegeri generale pentru A d u C o n stitu ţia tă rii, elaborată in ro s tit jo i seara la p o sturile de tiv e C haban-D elm as a acuzat aprobat de presa pa rizia nă dc sustrase d in caseta in care „B -52", care efectuează ra i
rad io şi te le viziu n e un discurs C onfederaţia G enerală a M u n zîne lor „G eneral E le ctric" erau expediate de ta Lo nd ra d u ri de bom bardam ent în
narea N aţională. Yahya K hnn perioada g u v e rn ă rii c iv ile , a dreapta, care vede în el o do d in S.U.A. a fost încercată spre T okio, la b o rdu l u n u i re g iu n ile la o ţie n c co n tro la te
în care a abordat cîteva as cii (C .G T.) şi P a rtid u l C om u vadă a „a u to rită ţii guverna
a s u b lin ia t că alegerile se vor fo stu lu i preşedinte A yu b pecte ale actualei s itu a ţii so nist Francez de a fi organizat mentale*'. U n ii com entatori re o m aşină cu p a tru picioare. avion. In m om entul în care dc fo rţe le P athet Lao ; in a
desfăşura după p rin c ip iu l r un K hnn. a le gife rat desfăşurarea ciale din Franţa. El a e x p ri grevele în scopuri de „sub- levă fa p tu l câ discursu l a fost Ea urm ează să fie folosită a vio n u l a a te riza t la aero celaşi tim p , tru p e le ta ila n -
pe ntru
efectuarea
u n o r
om. un voi* şi că A dunarea a le g e rilo r pe bază de electori m at c ritic i severe la adresa versiunc**. El a m en ţion at e xis ro s tit în pre ajm a C ongresului m un ci grele in cele m ai d i p o rtu l in te rn a ţio n a l d in ca deze p a rticip ă la o p e ra ţiu n i
le m ilita re îm p o triv a popu
pita la japoneză, a u to rită ţile
tenţa unor ..lim ite " pe care
N a ţională ce va fi aleasă va ra re erau chem aţi să aleagă m işcă rii greviste a oam enilor naţional al p a rtid u lu i gu ver fe rite ra m u ri in d u stria le . vam ale au constatat câ d ia la ţie i din lo c a lită ţile situate
m işcarea reve nd icativă nu ar nam ental U.D.R. şi ar fi me
elabora o nouă co n stitu ţie a a tit A dunarea N aţion ală c it şi m u n cii, pe care nu o găseşte M aşina are în ă lţim e a de 3 m antele fuseseră în lo cu ite in zona de fro n tie ră .
tre b u i să le depăşească, a v e rti n it să dea satisfacţie acelora m Ea rid ic ă cu un p ic io r o
P a kista n u lu i. pe şeful sta tu lu i. ju stifica tă . In op in ia prem ie zând câ, dacă acest lu cru se va d in rin d u l m a jo rită ţii care a- biecte în greutate de 500 kg.
cuzâ guvern ul- dc „lip să de poate să treacă uşor peste
fe rm ita te ". Z ia ru l ,,L’ H um a- obstacole, poale să stea în F irm a japoneză „T o sh ib a " a re a liza t un aparat cu
n ite ", organul P a rtid u lu i Co două p icioa re şi „în ge care un zia r se poate im prim a... la d o m ic iliu . A p a ra tu l,
m u n ist Francez, scrie ; „M o n u n c h i". să urce un pian pe lu n g dc 0.5 m şi în a lt dc 0.3 m. recepţionează p rin
Cei de ani ai Iugoslaviei federative p rim u lu i m in is tru a fost, e v i sâ traverseze un n u şi să ra d io m a te ria lu l de gazetă transm is de redacţie şi-l
fereastră pînâ la e ta ju l II.
tiva re a esenţială a d iscursu lui
im p rim ă pe pagini dc 32 X 46 em în decurs dc num ai
facă m u lte alte m unci.
dent, atacul contra p a rtid u lu i
com unist şi acuzaţia de „su b Acest robot se deosebeşte 5 m in ute. In pofida fa p tu lu i câ un astfel dc .z ia r la
d o m ic iliu " nu va în lo c u i în în tre g im e o gazetă obiş
versiune"... In în fru n ta re a cu de c o n fra ţii săi. In locul nuită. p o s ib ilită ţile sale ca nou m ijlo c dc in fo rm a re in
29 no iem brie este sărbă inte, li s-au a lă tu ra t noi des tă a c tiv ită ţii de proiectare si rea şi re u tila re a capacită pro te stu l crescînd al lu m ii c re ie ru lu i electronic, el este masă sin t considerate extrem de m ari.
toarea na ţion ală a popoarelor co p e riri : nichel, w o lfra m şi cercetare pro prie in do m en iul ţilo r de pro du cţie existente. m u n cii, g u ve rn u l încearcă să com andat de c re ie ru l om e
nesc. M aşina
îndeplineşte
iugoslave. In această z i din m ică ele ctro te h n icii, pa ralel cu De asemenea, se acordă o a creeze un c lim a t de fric ă şi să cu precizie toate m işcă rile
ia rn a a n u lu i 1943, la la iţe , In a n ii de după eliberare perfecţionarea continuă a ten ţie specială îm b u n ă tă ţirii divizeze clasa m uncitoare. Se o p e ra to ru lu i care şade înă
m ică lo ca lita te d in Bosnia, a au fost construite m a ri cen produselor realizate pe bază o rg a n iz ă rii pro du cţiei. Deşi poate considera în mod ra ţio u n tru l ei.
a n it loc cea dc-a doua sesi tra le h id ro şi term oelectrice, de licenţe, cu m enţinerea lo r num ai In u /tim u c iţita ani nal câ nici d ive rsiu n ile , nici
un e a Vecei antifasciste de precum şi m oderne în tre la n iv e lu l tehnic m ondial. O au fost asim ila te şi m od ern i a m e n in ţă rile nu v o r fi s u fi 4 0 4
e lib e ra re , ale cărei h o tă riri p rin d e ri electrotehnice la a c tiv ita te susţinută desfăşoa zate aproape o m ie de tip o - ciente p e ntru a îm piedica oa C U R I E R -
au pus bazele Iugoslaviei Belgrad, Niş, L iu b lia n a , Z a ră in s titu te le de cercetări din d im e n siu n i de produse d in U ra ga nul care s-a abătut
noi. D oi a n i m ai U rzi ti, in greb, K ra n i, Dania Luka, Belgrad, Zagreb, L iu b lia n a , tre cele m ai va riate, lă rg ire a m en ii m u n cii sâ-şi revendice m a rţi şi m ie rc u ri asupra
n o ie m b rie 1945, du}jâ e lib e Saraievo, Svetozarevo şi In so rtim e n te lo r de produse d re p tu rile ".
rarea ţă rii de sub ju g u l co alte lo c a lită ţi d in ţară în a Niş. Este deosebit de in te re continuă să fie in c e n tru l a*
tro p ito rilo r fascişti, a avut in te dc 1941, producţia de e santă in iţia tiv a în tre p rin d e rii ten fiei. N o ile tip u ri de rad io
loc sesmnea A d u n ă rii C onsti nergie electrică a in tre g ii ţă ri „ E . I . N d i n Niş, care, pentru şi televizoare, cu caracteris
tuante, care a proclam at Iu - tic i tehnice îm b u n ă tă ţite ,
noslavia ca rep ub lică fe d e ra zeci de tip u ri de aspiratoare
tiv ă . de pra f, fia re de călcat şi ra
în întâm pinarea să rb ă to rii DIN PRESA STRĂINĂ diatoare, m otoare şi tra n s fo r
naţionale, in întreaga ţară m atoare electrice, frig id e re ,
se desfăşoară m a ri p re g ă tiri. aparate de m ăsură şf co
M u lte în tre p rin d e ri au a n un m andă, numeroase tip u ri de
ţa t deja în d e p lin ire a p la n u atingea un m ilia rd kW h pe a stim u la preocupările d in aparate electrice de com andă
lu i în a in te de term en. an. In prezent, nu m ai in in d u s tria electrotehnică, ofe şi protecţie — p e ntru a face
B elgrad se consumă anual
D in datele In s titu tu lu i fede ră suma de 500 000 d in a ri nu m ai o enum erare succintă In ultimii ani, oraşele
7,5 m ilia rd e k\Vh. vechi o ric ă ru i student care
ra l de sta tistică ,re zu ltă câ, in — iată doar cfteva d in re a li
In d u s tria electrotehnică, din R.S.F. Iugoslavia cu
prim ele zece lu n i ale acestui In lucrarea sa de exam en sau ză rile d in u ltim ii a n i ale în
an, p ro d u cţia in d u s tria lă a ram ură indispensabilă o ric ă de diplo m ă prezintă o nou tre p rin d e rilo r electrotehnice nosc o dezvoltare conti
re i econom ii m oderne, se a tate tehnică in această ra nuă. Constructorii înalţă
cunoscut u n u l d in cele m ai d in Iugoslavia.
daptează tre p ta t n o ilo r ce rin
îna lte ritm u ri de dezvoltare m ură. Ele sînt o dovadă elocven blocuri şi alte clădiri so«
ţe ale progresului tehnic. In
d in întreaga perioadă post P aralel cu re u tila re a şi tă a progre sulu i în re g istra t cial-culturale care îmbo
a n ii tre c u ţi, m enţinerea p ro m odernizarea in s titu te lo r şi
belică. D in tre ra m u rile in de această ram u ră a indus găţesc şi infrumuseţează
d u striei, pe p rim e le lo c u ri se duselor electrotehnice in pas la bo ra to a re lo r existente se trie i iugoslave şi in ace la ţi
cu progresul teh nic se realiza şi moi mult arhitectura lo
situează energetica şi elec procedează la construirea a l tim p a m a rilo r sale po sib i
in cea m ai m are m ăsură p rin tora noi, care să corespundă
trotehnica. lită ţi (le dezvoltare in v iilo r calităţilor. Vedere din
procurarea lice n ţe lo r de fa necesită ţilor şi preocu părilo r
Iugoslavia dispune de tot clnd, fă ră in te rve n ţia calcu Priştina, cunoscut oraş din
b rica ţie de peste hotare. P ro actuale In acest cadru m en
ceea ce ii este necesar pen cedeul s-a d o ved it nu num ai la to ru lu i electronic sau a a l Kosovo Metohia.
tru dezvoltarea en erg eticii ş i. ţionăm la b o ra to ru l de lingă to r in s ta la ţii electronice com
costisitor, dar uneori şi in e K a ka n i pe ntru cercetarea
In d u s trie i e/cctrotehnrce. M a plexe de d irija re şi control,
ficace, deoarece firm e le stră fo rţe lo r a p ara te lor electrice
r ilo r rezerve de cărbune ne ine nu puneau întotdeauna la nu pot f i concepute num e
gru şi „a lb ", cunoscute m oi — în treru pătoa re, separa roase procese de m uncă au
dispoziţie u ltim e le lo r desco toare, siguranţe, tra n sfo rm a
d e m u lt, li s-au adăugat c a n
p e riri, astfel in c it m ulte d in toare de energie şi aparate tom atizată.
tită ţi însem nate de u ra niu,
licenţe erau deja învechite dc m ăsurat,
pe tro l şi gaze ; b o g ă ţiilo r cum la dala cu m p ă ră rii lo r. De a O a ltă preocupare de bază NICOIAE PLOPEANU,
sin t cu p ru l, zin cu l şi p lu m ceea, in u ltim u l tim p se a in dezvoltarea in d u s trie i e corespondentul Agerpres la
bul, care se exploatau şi în a cordă o im p o rta n ţă deosebi- lectrotehnice este m oderniza Belgrad
TIPARUL; Întreprinderea poligrafică Deva. 44 065