Page 101 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 101
Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V A » Redacţia
Nr. 4638 şi administraţia
ziarului
Duminică
i
D E V A , 5tr. D t. Petru G rota, nr, 33.
30 noiembrie telefoane : redaeloi şef - 11586 ; ie-
dactoi şei *jdjunct, sectetai de redacţie
şi adminishaţia - 12138 ; secţiile cul-
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 î telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu intre orele 16*24 - 11585.
0 cerinţă imperioasă: M E S A J U L încheierea vizitei tovarăşului
RENTABILIZAREA FERMELOR tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu Ion Gheorghe Maurer in Anglia
prilejul semicentenarului Teatrului Petre B la jo vici, Ion Iliescu,
ZOOTEHNICE ALE C.A.P. Naţional şi Operei Române din Cluj poiat în C apitală, venind de rea B rita n ic , la in v ita ţia p r i Ton loniţâ . Ion Stânescu, M i-
fSimbâlâ la am iază s-a îna
m u lu i m in is tru , H arold W il-
hai M arinescu,
Ion
Pâţan,
son.
la Londra, preşedintele Con
s iliu lu i de M in iş tri al R epu La sosire, pe aeroportul B ă m em bri ai g u ve rn u lu i şi alte
P roducţia de lapte m arfă zultatele înreg istrate se dato- A lb , Tânase Jura, şi in g in e ru l S lim a ţi tovarăşi. b lic ii Socialiste Rom ânia. Ion noasa. se aflau tova ră şii persoane oficiale.
reprezintă unul din in d ic a to rii resc a sig u ră rii unei bune hrâ- Ion Şoi-op pentru a explica îm p lin ire a a 50 de ani de la în fiin ţa re a T e a tru lu i N a G heorghe M aurer. rare. inso G heorghe Râdulescu, T1 io V c r- Era prezent M S Rcid. in -
sin te tici care reflectă e ficien ţa n iri şi în g rijir i a va cilo r dc de cc p ru d u c ţij m edic dc la p ţion al şi a O perei Române din C lu j îm i oferă p lă cu tu l lit de m in is tru l a fa ce rilo r e x deţ, M axim B erghianu E m il sârcina tu l cu afaceri ad -in te -
a c tiv ită ţi) desfăşurate in sec lapte, o rg a n iză rii judicioase a te nu depăşeşte nici 00ti I pe p rile j dc a adresa pe această calc. in num ele C o m ite tu lu i terne. C o rn cliu Mânescu, a Drâgânescu, Janos Fazckas, rim al M a rii B rita n ii la B u
torul creşterii a n im a le lo r şi proceselor de rep rod ucţie şi cap de vacă, din care cea de lap C e ntral al P a rtid u lu i C om unist Rom ân, al C o n s iliu lu i dc făcut o v iz ită o ficia lă în M a Petre Lupu, Leontc R âulu, cureşti.
gradul de re n ta b ilita te al fe r selecţie a an im a lelor. E fo r te m arfă reprezintă m ai p u ţin S tat şi al meu personal, un ra id salut şl cord ia le fe lic ită ri
m elor zootehnice. Cu c it can tu ri stăruito are în această dc 35 la sută. nu poate fi cu a cto rilo r, re g iz o rilo r şi tu tu ro r c e lo rla lţi m e m b ri ai celor
titatea de lapte liv ra tă de la p riv in ţă s-au depus şi la coo nim ic argum entată. P riv ită două in s titu ţii de cu ltu ră , care. p rin ta le n tu l şi strădania Plecarea din Londra
fiecare vacă este m ai mare, cu perativele ag rico le din O râşlic, p rin prism a acestor cifre, ac lor. c o n trib u ie a ctiv Ja în flo rire a artei tea tra le şi m uzicale
a tit v e n itu rile şi ciştig u l u n i S im erin. C ris lu r, S întan drci şi tivita te a condu cerii u n ită ţii şi rom âneşti. Ia dezvoltarea' con tinu ă a c u ltu rii noastre so
tă ţilo r vo r fi m ai ridicate. altele, unde (deşi nu sint e a in g in e ru lu i este total nesa- cialiste. LO N D R A 29 Coresponden tru l afa cerilor externe, C o rn c m in is tru l a fa ce rilo r externe şi
Cum se m aterializează aceas puizate toate rezervele) pro lisfâcâloare. re iie fin d slaba Crearea T e a tru lu i N a ţion al şi a O perei Române din tu l Agerpres, L. Rodescu, liu Mânescu. şi de celela lte al C o m m o n w ca llh -u lu i. de
tă cerinţă in cooperativele a- ducţia de lapte m arfă pe cap lor preocupare faţă dc v a lo ri C lu j — rod al e fo rtu rilo r pasionate depuse dc-a lu n g u l tra n s m ite : Incheindu-şi vizita persoane oficiate, a părăsit Denis Laskey. am basadorul
m u lto r ani de m a ri c ă rtu ra ri şi p a trio ţi — a însem nat un M a rii B rita n ii la Bucureşti, şi
crico lc din ju d e ţu l nostru ? de vacă se rid ică Ia 900— ficarea superioară a p o s ib ili o ficia lă pe care a făcut-o in sim bâlâ dim ineaţa Londra,
Ce ra p o rt există In tre produc 1 200 1. tă ţilo r existente pentru o b ţi m om ent de seamă in a firm a re a v ie ţii s p iritu a le a poporu M area B rita n ic, la in v ita ţia in dre ptîn du -sc spre patrie. de alte o fic ia lită ţi brita nice.
lu i nostru. Vrem e dc o ju m ă ta te dc secol. T e a tru l N a ţio
ţia totală şi cea m arfă de la p D in păcate, asemenea exem nerea unei eficien ţe rid ica te nal şi Opera Română din C lu j au m ilita t pe ntru id e a lu p rim u lu i m in is tru H arold W jl- Pc aeroportul H ca th row . A u fost prezenţi Vasile Pun-
te 7 la lă în tre b ă rile la care ple ne sînt o fe rite de un n u in sectorul dc creştere a a n i rile lum inoase ale um a nism u lu i, ilu s trin d cu s tră lu c ire v ir son. preşedintele C o n siliu lu i în a ltu l oaspete a fost salutat gan, am basadorul Rom âniei la
am căutat răspuns p rin p ris m ă r m ic de u n ită ţi, în m a jo m alelor. tu ţile creatoare ale po p o ru lu i, a s p ira ţiile sale spre frum os de M in iş tri al R e p u b licii So în num ele g u ve rn u lu i M a n i Lo nd ra, m e m b rii Am basadei şi
ma s itu a ţiilo r in tîln ile în lr-o rita te a coo pe rativelor agricole D eficienţe serioase in orga şi cu ltu ră . cia liste R om ânia. Ion G heor A ge nţie i com erciale române.
scrie de u n ită ţi cooperatiste. a tit producţia totală c it şi cea nizarea şi conducerea a c tiv i C o ntin uînd tra d iţia a c tiv ită ţii unor p e rso n a lită ţi dc ghe M aurer, in so ţit de m in is B rita n ii, dc M ichae) Slevvart.
Preocuparea perm anentă şi m arfă de lapte m en ţinindu -se tă ţii la ferm ele dc anim ale prestigiu ale c u ltu rii progresiste rom âneşti — Gheorghe
răspunderea m ajoră pe care la un nivel m u lt scăzut, de şi-ou făcut loc şi la C .A P . U a riţiu Io s if V ulcan, Zaharia Bîrsan. G heorghe Dim a, la - Conferinţă de presă
consiliu) de conducere, cadre parte de j o g lin d i p o s ib ilită Pui. Cum apreciază oare Lu- cob M ureşianu, T ib c i iu B rediceanu — T e a tru l N a ţion al şi
le tehnice şi în g rijito rii de la ţile existente. F aptul că res ca Dccuş. preşedintele u n ită Opera Română d in C lu j şi-au în d e p lin it cu cinste, în con
C A P. Bâcia au m anifestnt-o tanţa la livra re a la p te lu i de ţii, şi in g in e ru l D io n isic Zeţa d iţiile nou create după 23 August 1944. m isiunea dc pro de traducere in via ţă a aces ceput cu acele problem e asu
faţă de soarta producţiei a n i către C A P . însumează peste fa p tu l că această cooperativă pagatori aî artei socialiste îna intate, aducind o preţioasă LO N D R A 29. T rim iş ii spe tu i deziderat. pra cărora se poate realiza
male se concretizează în rea 10 000 h] este urm area lipsei nu a realizat, de la un efectiv c o n trib u ţia Ja cu ltiva re a id e a lu rilo r no ii noastre societăţi, c ia li Agerpres N Ioncscu şi M cn ţio n in d că d is c u ţiile mai uşor o înţelegere, ceea cc
liz ă ri m e rito rii C o ntractul a- de răspundere şi a nepăsării de peste 190 vaci, nici 25 000 a dragostei de pa li ie. a p rie te n ie i in tre oam enii m u n cii Ada G regorian tra n s m it : în a purtate au c o n trib u it la a p ro ar perm ite sâ se facă paşi pe
nnnl )a lapte s-n în d e p lin it m anifestate dc unele co n silii I lapte m arfă ? M ai poate fi rom âni, m aghiari, germ ani şi dc a lte n a ţio n a titâ ţi. Ia s lrin - inte dc a părăsi cap itala M a pierea p o s ib ilită ţii de a înce ta ic a s p o ririi „c o e fic ie n tu lu i
cu 1 roi lu n i mai devreme, u- do conducere şi cadre tehnice vorba in tr-o asemenea situa gerea le g ă tu rilo r lor frâ tc ş ti in m unca com ună pentru pro r ii B rita n ii, preşedintele Con pe realizarea se cu rită ţii euro de securitate". O rice progres
nita lca avînd po sib ilita te a să faţă de în d e p lin ire a sa rcin ilo r ţie dc aplicarea unor m ăsuri gresul şi prosperitatea Rom âniei socialiste In această no s iliu lu i dc M in iş tri. Ion G heor pene. pre m ieru l rom ân a sub in direcţia cre şte rii acestuia
livreze o însemnată ca n titate de pian. N cre a liză rilc rele elem entare care să in fluenţeze bilă a c tiv ita te num eroase g e ne raţii dc a rtiş ti s-au dedicat ghe M aurer. in so ţit de m in is lin ia t că aceasta nu sc poale ar duce im p lic it la o îm b u n ă
l>eslc plan. Im p o rta n t este că m ai m ari se întîlnesc Ia C A P. c it dc c it po zitiv re n ta b ilita cu în flă că ra re şi devotam ent rid ic ă rii p re stig iu lu i celor tru) a fa ce rilo r externe, C o rnc realiza d in tr-o dală, ci in ca tă ţire a conHiM îlnr în r*o-«
?-a u rm ă rit îndeaproape ca U nirea, Gurasada. Rîu A lb. tea ferfne i dc vaci ? două in s titu ţii clujene, dînd viaţă, in tr-o deosebită m ăies liu Mânescu, a p a rticip a t dru ! unui proces care trebuie poată fi t
ponderea c a n tită ţii dc lapte Pui. O strov. R iu de M o ri, Bc- O pondere sub lim ita orică trie a rtistică , unor opere din dra m a tu rg ia na ţion ală şi u n i la un dejun o fe rit la Dorehcs- mc
versală care au avut un adine ecou şi au fă cu t să v i ter H otel de Asociaţia Presei parcurs etapă cu etapă şi a
'm arfă în to ta lu l producţiei riu . Ilia , S âlciva otc. Fiecare ro r aşteptări a producţiei de cărui durata depinde dc in- In acest
o b ţinu te să fie cît m ai r id i din aceste u n ită ţi m ai trebuie lapte m arfă — situată in tre breze in im ile m iilo r de spectatori S trăine din capitala M a rii B r i suşi m odul in care el evoluea C o n siliu lu
general
în tre g u lu i
popor
Inca drin du-se e fo rtu lu i
al
cată Ca urm are, pînâ la în să livreze cîte 200—600 Iii 20—40 la sulă din producţia că lă u zit de p a rtid , pentru fă u rire a societăţii socialiste m u l ta n ii. ză. Gheorghe
După salutul adresat dc pre
ceputul lu n ii noiem brie s-au lapte In c o n d iţiile acestui an. totală o b ţin u tă — s-a înregis tila te ra l dezvoltate, s lu jito rii T e a tru lu i N a ţion al şi O perei Este ştiu t — a relevat p ri unul din
rea liza t in m edie cîtc 1 803 deosebit dc favo ra bile pentru tra t şi la C A P Ocoliş, Sălaşu Române din C lu j, îm preună cu ai c e lo rla lte lăcaşuri dc şedintele asociaţiei, H G . A - m ul m in is tru Ion Gheorghe care se ii
I lapte pe cap dc vacă. din p ro d u c ţia 'd e furaje, apare cu dc Sus. S întăm ă ria-O rlca , Ha cu ltu ră , au datoria să-şi înch ine în şi m ai m are m ăsură lcxander. pre m ieru l rom ân a M au rer — că în Europa sint ea in reia
care peste 1 200 1 reprezintă to tu l in e xp lica b ilă realizarea ţeg. Dcnsu.ş şi altele. ta le n tu l şi capacitatea creatoare în flo rir ii artei noastre răspuns la num eroasele în tre problem e nei'czolvale. ca dc europene i
producţia m arfă, A fost posi a num ai 400—000 1 lapte pu* C arenţele in fu ra ja re a şi socialiste, re a liz ă rii unor spectacole to t m ai valoroase care bă ri puse de zia rişti. a ltfe l şi în alte p ă rţi ale lu forţă, obie
b il astfel ca şi planul anual cap de vacă la o mare parte în g rijire a anim a lelor, care să dea o în a ltă expresie a rtis tic ă v ie ţii noi a p o p o ru lu i E xp rim în d satisfacţia p â rtii m ii. Dar problem ele europene ar tre b u i
de v e n itu ri din sectorul zoo din cooperativele agricole a- sint evid e n ţia te şi de indicele nostru, m om entelor glorioase din istoria sa. id e a lu rilo r sale rom âne pentru fe lu l cum s-au cînlâresc oarecum m ai greu. ra n ja m cn lt
tehnic să fie depăşit deja cu m in lite . O rice m otive " nr in scăzut do na talita te , au de de pace, lu p te i popoarelor pentru lib e rta te socială şi na desfăşurat c o n v o rb irile o fic ia deşi nu au m an ife stă ri a tit dc sâ nu aibi
m ai m u lt de 60 000 lei. Re voca preşedintele C A P . Rîu N. T1RCOB ţională. pentru independenţă, suve ran itate şi progres so le — caracterizate p rin lr-o a t ascuţite ca în a lic puncte ale m al. Ceea
cia l ; p rin întreaga lo r a c tiv ita te să co n trib u ie la dezvol m osferă con stru ctivă, dc de g lo b u lu i, da to rită p o s ib ilită ţi este sâ sc
tarea c o n ştiin ţe i socialiste a m aselor, la lă rg ire a o riz o n tu plină sinceritate, p rin tr-o co r lo r pe caro le au statele euro independen
d ia lita te desâvir.şilâ — ca şi
lu i lo r de c u ltu ră şi form are a s e n s ib ilită ţii estetice, la ed u
pene de a folosi toate c u c e ri
C u p la n u l p e 11 lu n i j UAM IM fAO. • 2-o) carea o a m en ilo r m un cii în s p iritu l lu m in o a se lo r idei ale pentru rezu ltatele lor. şefui rile ş tiin ţe i şi te h n icii m oder e u rila le a s
tecul in tr
in a rx is m -le n in is m u lu i, ale p a trio tis m u lu i şi in te rn a ţio n a g u v e rn u lu i rom ân a a ră ta t că ne. Desigur, in mod norm al partea nim
lis m u lu i. ale fră ţie i şî u n ită ţii^ tra in ice d in tre poporul ro clisct;ttulc> s-au purtai, asupra a aceste m ijloa ce -ar tre b u i fo lo pretext, dn
în d e p lin it mân şi n a ţio n a lită ţile ' cnnlocuitdare!' oTe" pnelenieV ”şT înţe două m ari grupe de pro ble site spre binele om u lu i, dar de a-şi hol
legerii în tre popoare
me : dezvoltarea m u ltila te ra lă
ilu ru l aşa
din ne fericire , ele ar puica d u
îm i e xp rim convingerea râ, a lă tu ri de c e ila lţi oam eni a re la ţiilo r d in tre cele două ce şi la distrugerea lui. c u v iin ţă C
Fabrica de blănuri „Vidra" , de c u ltu ră şi n ilâ , d czvo llîn d şi în tă rin d colaborarea cu ţâ ri pc plan econom ic, teh ni- R cferindu-sc Ui căile de so raroa c ît r
colegii lo r de artă m aghiari, colectivele T e a tru lu i N a ţion al
acestui dr<
Colectivul Fabricii de blănuri „Vidra" din Orâştie, cu şi O perei Române din C lu j vor şti sâ fie la în ă lţim e a m a c o -ş tiin ţific . c u ltu ra l* şi p o li lu ţio n a re a problem ei securi sul com un
noscut ca unul din colectivele fruntaşe ale întreprinderilor r ii lo r m isiu n i vor continua cu aceeaşi d ă ru ire valoroasele tic — ajungîndu-se la co n c lu tă ţii europene. p re m ieru l
din judeţul nostru, şi*a reolixol planul pe 11 luni depă tra d iţii ale în a in ta şilo r, rid irîn d pe noi cu lm i arta te a tra lă zia unanim ă a necesităţii dc rom ân a arătat că aceasta cere europene -
i'opene —
tim p. supleţe, tact. O
prim ă
şind indieotorul la producţia globală cu 3 milioane lei, .şi m uzicală românească, sporind tezaurul c u ltu ra l naţional a aborda în mod concret rea concluzie caro sc im pune este m ul lo r S(
lizarea unei serii în tre g i de
iar la producţia marfă cu 2 110 000 lei- De asemeneo, ou şi rcnu m elc p a trie i noastre — R epublica Socialistă R om â a cţiu n i com une — precum şi aceea râ abordarea problem ei
fr'.t îndepliniţi şi depăşiţi indicatorii de plan la produc- nia: In încheiere, doicse sâ adresez tu tu ro r oam enilor de problem e interna ţiona le . se cu rită ţii europene nu tre
^ n a rfă vindută şi încasoto, productivitatea muncii şi c u ltu ră din C lu j — rom âni, m a g hiari şi dc alto n a ţio n a In ce priveşte acest al d o i buie con diţiona tă de rezolva
k .oficii. Este de remarcat că în această perioadă s*au lită ţi — urarea caldă de a ob ţine noi şi însem nate succese lea cap itol, a releva t pre m ie
produs peste sarcinile de plan 29 000 perechi mânuşi din In a ctivita te a de m are frum useţe şi no bilă răspundere so ru l rom ân, un ul din p rin c ip a rea a lto r problem e existente
în Europa Aşadar, trebu ie în
blană, 13 000 bucâţi' arlicole de blănărie şi s-au prelu cială căreia i s-au consacrat, de a da noi s tră lu c iri c u l lele aspecte discutate a fost
crat 23 000 mp piei ovine. In obţinerea acestor importan tu rii noastre socialiste. securitatea europeană Im p o r
te realizări s-ou evidenţiat colectivele secţiilor mânuşi NICOLAE CEAUŞESCU tanţa acestei problem e — a
(şef de secţie Miicea Dan), blănărie (şef de secţie Vasile spus v o rb ito ru l — a fost sub
Paşca) şi ovine (şef de secţie Vasile Corbuţ). secretar general lin ia tă în cad rul c o n v o rb irilo r
IUL1U DICU al Partidului Comunist Român noastre de râ tre nm beie p ă rţi,
şeful serviciului plan de la Fabrica „Vidra" Orăştie preşedintele Consiliului de Stat. reea ec ne-a îng ădu it sâ ana Tinereţea
al Republicii Socialiste România lizăm o serie dc m o d a lită ţi
I.I.L Orăştie
$i colectivul întreprinderii noastre raporteaiă realira- de ştiinţă
ea planului pe 11 luni cu trei iile mai devreme. Preve*
erilc planului la producţia globală, marfă, productivi* Instituirea premiului anual al Uniunii Ziariştilor
iteo muncii, producţia marfă vindută şi încasată au fost
alizate in proporţie de 100,1 — 101,1 la sută. La li* Arheologul, a co il „m ine r al ijto că intensă pentru lăm urirea pro
istoriei
fundam entale ale
ori către comerţul socialist, planul a fost depăşit cu 42 U niunea Z ia riş tilo r din Re garea şi reflectarea re a lită ţii dent — 30 septem brie din a rioi", cum il deţinea A lbe it Comut, blem elor Principalele reiuH ole ţi
vreţi un
esto
tău doea
un poel
d a cie i.
sută- publica Socialistă Rom ânia a soeia l-po litice din Rom ânia. nu l ca len daristic curent. In vită lo r Vestigii cic^gropote, (iscare conduşii ale săpaturilor arheologice
O contribuţie de seamă in obţinerea acestor rezultate in s titu it prem iu! anual „A le P re m iu l „A le x a n d rii Sabia" acest an, în mod excepţional, ciob de Iul o ri teu monedă ru g i ou tosl consemnate in reviste de
nită îi evocă lapte, intîm plori rea
a adus colectivul secţiei mecanice care a înregistrat ce- xa n d ru S a iiia " care se acordă constă din diplo m a nom inală, p ro p u n e rile se pot în a in ta le petrecute aievea, care icopă o specialitate rom âncţti sau străine.
Zăresc, pe masa sa de lucru, ul
mai mari depăşiri de pion. La producţia globală, marfă Lăcătuşul malriţer iaan in d iv id u a l z ia riş tilo r care s-au m edalia de aur, a rg in t sau pinâ la 15 decem brie. mului de tind. tim ul volum ol p ub lica ţie i muzeu
- Daco socoţi câ arheologul e ilc
şi productivitatea muncii această secţie a înregistrat de Itu se numără printre cei distins în mod deosebit p rin b ro n 2 şi sum ele de 8 000. 4 000 T e x tu l in te g ra l al re g u la un poet, trebuie tă specifici că, u lui judeţeon, „S o rg e ţio *. o/uns la
păşiri cuprinse între 12 şi 33 la sutâ. Se evidenţiază prin mai harnici muncitori de creaţia lo r pu b licistică în do şi 2 000 lei. pe ntru p re m iu l I, m e n tu lu i p riv in d decernarea neori. pentru a scrie un singur numărul jose Ca director a l ocei-
tui muzeu (intre 19J4-19J6), e dite a
munca depusă şi rezultatele obţinute in întrecere, muncito la F.C. Orâştie. Pentru de m eniul re p o rta ju lu i de presă H şi. respectiv. III. p re m iu lu i anual .A le x a n d ru ,,vers“ , e nevoie să sapi cu Irudâ ză prim ul volum, ceea ce a consti
rii : llie Ocolişan, Solomon Voinea, Vaier Cîndea, Gheor* păşirea in fiecare lună u — pentru re p o rta je publicate P re m iu l — ce poate fi de Sabia" a fost p u blicat in n u 7eci sau sute dc metri cubi de pa- tuit dc topi fi prim a p ub licaţie pe
mint, îmi spune doctorul docent Oc
riodică emisă de un muzeu jud e
ghe Daraban, Gheorghe Toljon, loan Pricâjan, Alexandru sarcinilor de plan, el a în presă sau transm ise p rin cern at şi unor colective dc m ă ru l 10/1969 al reviste i tavian Floca, in ch itîn d un manuscris ţean. Pentru m erite deosebite în
Scurtu, maistru la atelierul de turnătorie, şi laurean Lucoi, fost declarat fruntaş in radio, tele viziu n e şi ju rn a lu l a u to ri se acordă pe ntru re „Presa no astră", organ al LJ- ji punîndu-l deoparte. dezvoltarea ştiinţei istoriei romă*
Cunoscut a tit m ţa ră cit ţi în
maistru ia atelierul de construcţii metalice. producţie în tot cursul a cinem atografie de a c tu a lită ţi, po rta je le publicate sau tra n s străinătate, intrat de m ult in b i n ejti, obţine in 1934 prem iul Aca
dem iei
Române,
Pîrvon*.
„V a s ile
ELENA JOCA nului. repreze ntind c o n trib u ţii deo mise în perioada 1 octom brie n iu n ii Z ia riş tilo r din R epu b lio g ra fia „o b lig a to rie " a universi iar in 1930, împreună cu ocad. C
Foto : V. ONOIU sebit dc valoroase la in v e s ti din an ul ca len daristic p rc 'c blica Socialistă R om ânia. tă ţilo r, po O cloviart Floca l om m- D aicoviciu, Premiul de Stal, în ur*
şelul serviciului producţie la I.I.L. Orăştie tiln it prim a ooro in m ijlocul moi ma cercetărilor arheologice Intre*
tin erilor săi confraţi, in ale arheo orinse la cetatea docică Piatra
logiei de la muzeul judeţean ; o Rojie.
poi la castrul roman de la M icio Dar doctorul docent Octovian
Hunedoara. Dupâ-amiază o- că repetat norm ele de c irc u la — Am şi eu copii Mă în g ri fac. Pnrcâ-i un făcut, clnd e bul „S id e ru rg is tu l" se prezintă — Vin, şi destul de m u lţi. De
hişnuită. Oameni g ră b iţi trec ţie. Aşa e cazul e le vilo r N i jesc m u lt de ei şi pînâ acum noroi, în loc sâ meargă frum os spectacole ale unor orchestre aceea am organizat cîleva r a i
in tr-o parte şi alta. E tim pu l colae Lazăr, clasa a X -a B dc am avut numai bucurii dc pc pe trotuar, merg pe cim entul, ..beat", organizate dc O S T .A ., duri la spectacolele date după La confluenţa talentului
etnd elevii părăsesc şi ei şcoa la Liceul nr. 1, care pe deasu urma lor. De aceea, oriunde de pe lingă casc. sc urcă pe elevii şi ceilalţi tineri se scoa ora 20, îm preună cu U.T.C.-ul.
la, după o zi de muncă in te n pra se mai adresează şi cu „cc văd un copil, caut să văd cum trepte, apasă butoanele sone lă în picioare şi transform ă Au fost in v ita ţi şi p ă rin ţii ele
să, cu gîndul la satisfacţiile a spui domnule... am trecut şi se comportă, pentru câ. oricum, riilo r. Oamenii care trebuie să sala in ring dc dans, în lr-u n v ilo r care încălcaseră regula cu datoria
vute : o notă bună trecută în Boris A rg h iro v de la copilul e oglinda p ă rin ţilo r. In facă curăţenie pc urm a lor lc vacarm asurzitor, in c it ceilalţi m entul şcolar. Măsura sc pare
carnet, o experienţă reuşită de G rupul şcolar C.S.H., Iosif A general, au o comportare cu fac observaţii, dar ei nici nu spectatori sînt nevoiţi sâ pără câ a dat rezultate.
laborator, sau la insuccesele şi vram , anul ÎI preparatori, tot viincioasă. Um blă im brâcaţi în ascultă. Cum i-o r fi educînd pă sească sala. Ne întrebăm insă, de cc sînt
în tim p lâ rile neplăcute, frecven de Ia G ru p u l şcolar C.S.H. Cc g rijit. ceea ce denotă că p ă rin r in ţii şi şcoala, nu ştiu, dar nu — D in ee cauză sc în tim p lâ oare necesare aceste măsuri de (M in tia ], unde d c ig io p a Cu m iga Floco nu vorbeşte despre prem ii.
lă }i p io fcm c uime ale unui (re
te şi ele în activitatea şcolară. părere au conducerile şcolilor, ţii sc ocupă îndeaproape dc ei. sc comportă ca nişte adevăraţi acestea, tovarăşe director, loan constringere (absolut b ineve cul tir Jrgendă... N ici de M edalia sau O rdinul M un
cii, sou de M eutul C ultural, pen
Ii u rm ă rim pc ciţiva dintre ci. profesorii clirigînţi care nu E adevărat mai sînt şi unii care elevi. Şi sâ vedeţi ce cuvinte M oldovan ? nite)? Dc ce p ă rin ţii nu se pot dacă C|ti un musafir debutant tru îndelungata activitate de a n i
in caso omului de }tlin (o , te sur
Ic studiem ţinuta, comportarea ocupa în mod liber consim ţit prinde m ul|im eo bucoavnelor, revis mator al vieţii culturale din judeţ.
pe stradă — cum s-ar spune — de educaţia copiilor lo r ? L c-o telor }i tom urile groase, potrivite F de fapt m odestia }i jim p liio ia a
omului do jtiin ţă , dovadă a carate
încercăm să Ic citim „cartea dc impcyve datoria de părinte. T o c peste tot intr-o boemă orin d u io lo, lor înţelepciunii
vizită". M a jorita te a poartă u n i mai delâsnrca lo r duce la lip în }i pe dulapuri, pc mese, pc lin E li 11 i ui fi to lu ţi se aude sone
gă pot.
form e în g rijite , emblemele f i suri in educaţie, la abateri, u- Cînd observă ,,om enin(orco“ cor ria de la inlrare. Un tin âr arheolog
vine după a „lă m u rire ” .
xate bine pe mînâ, au o com CWORTM lt SOCIETATE - OGIINDĂ A ncori grave, în care m iliţia şi netului dc însemnări îşi şterge in — A m b iţio ji (oc, tin e rii â şti a I
portare civilizată pe stradă, ca judecătoria trebuie să-şi spună cot ochelarii, pregătit să Suporte - imi spuno O ctovion Floca Cum
„to rtu ra " Întrebărilor
re face pe m u lţi cetăţeni sâ ex cuvîntul. ...V ia]a n-o o filit in memoria sa eram ji noi pe vremuri. N ici noi
ci
„s fa tu ri",
„lă m u
n n
SOlicilam
clame cu bucurie : „U ite, ies Asemenea raid u ri, ca cele o r im oginea tinorului descins intr-o bu riri", Aslo e cu fotul altceva |...
elevii de la şcoală"! Cei din ganizate Ia clubul „S id e ru rg is- nă >i pe m eleagurile hunedorene Şi-mi pare bine câ vin jî mă cau
Uni
clasele m ari discută cu glas tu l", ar trebui sâ se organizeze După term inarea studiilor Io chiar tă. Mă molipsesc de la entuzias
versitatea clujeană - unde
scăzut în tim p lâ rile zilei, ce vor EDUCAŢIEI ELEVILOR li ŞC0A1Â $1 FAMILIE .şi p rin cîtcvn localuri, In spe din primul an de studenţie ia mul lor. Cred câ cel mai bun re
mediu îm potriva b ătrin e ţii este să
avea de făcut a doua zi. Cei cial în zilele de la s fîrşitu l sâp- porte la Săpăturile arheologice - lucrezi cu fin e ţii...
mai m ici, se zbenguiesc zgo tâm inii, cind m u lţi elevi îşi pe obţine o bursă de studii la Roma Ştiu că, în ocesl an, o lucrat la
doi ani, îţi
Întors in t a ,4. după
motos. Pe toţi însă îi p riv im trec tim p u l stînd la o cafea şi trece cu succes te ia dc doctorat ţantierul arheologic de la M intia
om fileo Ir ului
ro
d eivelirea
pentru
cu emoţie, cu gin d u l câ nu cu un „50 de coniac" (legea Iui (,,M agna Cum laude") in specia man do pe m alul M ureşului. Epi
m u lt tim p în urm ă am fost şi pierde-vară) „Stau ceasuri în litatea arheologie ţi istorie antica. sodul or putea constitui subiect de
- Pc vremea cind om venit oici,
noi ca ci. prelucrează in suficientă m ăsu umblă dezordonaţi. îşi adresea urîte aruTicâ, cc înjurături. — Pentru câ cei în drept nu tregi, ne spunea responsabilul nu e*<slo un m uieu, iar cercctâr.lc romon daco s-ar nronja începutul
corn o jo ; „U n bălrin în vă lo l »os
Mai sini însă unii, e drept p u ră normele dc circulaţie cu c- ză cuvm te urite, nu respectă pe Părerea aceasta ne am fo r găsesc de cuviinţă sâ pro g ra restaurantului „ M e ta lu l", Toan arheologice Jc suporfam din bum c o lcjle pâm intul, pentru o găsi ur
lucrările
norul
chiar
N ici
nostru
ţin i la număr, care găsesc de Icv ii ? De ce aşteaptă ca aces cei in virstâ şi îmi pare fonrlc mat-o şi noi in trin d în curtea meze spectacole şi in matineu, Mânu. Cind vin în local nu ştiinţifice publicate nu erau plătite. mele strămoşilor, in apropierea lo
cului unde nepoţi] îna lţă o term o
cuviinţă sâ nu fie îm brăcaţi în tea să fie prelucrate doar de râu pentru ei şi p ă rin ţii lor. Şcolii generale nr. 4 Clasa a cind elevii pot sâ vină în mod poartă uniform e. Aceasta s-a U nii î|i mai aduc aminte câ pen centrală modernă Şi toote asteo
ttn ifo rm a obişnuită, in care sâ organrle de m iliţie ? Cind eram mică, condiţiile nu V il-a avca oră dc matematică, organizat, cu profesorii lor. O in tim p la t des în perioada v a tru o ajunge de Io devo la Sormi- reprenntâ simbolic evoluţia logică
simtă m îndria a nilor adolescen In dorinţa dc a cunoaşte alte erau ca acum, ne îm brăcam şi dar in tru c it profesoara era bo l altă cauză ar fi aceea câ ele canţei de vară, cind elevi şi leg e tu ia . îp trebuiau două tiic . mai a istorici". întim plare
ales că (Je la Hnţeg o luai pe jos
— Sâ ţi povestesc o
ţei. aceea dc a fi elev, nu p o a r aspecte ale com portării elevilor noî cum puteam, dar niciodată navă. elevii au fost lăsaţi să vii nu beneficiază de prea m u l studenţi au consumat şi apoi Şi nu a dată, impreuno cu oeodc- nostimă in legătură Cu M intia. In
tă chipiu sau emblemă. Ţ in cu pc sl radă, nc adresăm fa cto ru p ă rin ţii n-au avut ruşine de pc joace fotbal în curte. Ce c u v in te ser» de dans. La noi, la „S i- au plecat fără să plătească. E- m cio n u l Constantin D aicoviciu, am Ir-o »i, se opre ţle un camion chior
orice preţ sâ facă notă aparte lui poştal ce deserveşte Bule urm;, mea şi a fra ţilo r mei. De te folosea unul d in tre elevi !... derurgis.tuL“ , am încercat sâ o r lcvi mai vin şi după începerea făcut pe jos drumul C e sle jli—Oro }• in dreptul săpăturilor arheologice
Ştii la ce a
tic . II văd că suride
ţi-l aud pe ţa fe r : „A m odus. Io
din masa celor m ulţi. U n ii în vardul Dacia, tovarăşa Eugenia aceea, am încercat şi eu sâ Ceilalţi, solidari cu el. au păs ganizăm joia elevului, dar din şcolii, iau o ţuică şi pleacă. Kv folosit mersul ocesto ..per-pedei* t voroje. ventilelc. Unde le descorcf*
calcă v o ii normele dc c irc u la P îrv u le ţ : transm it mai departe fiilo r mei trat discreţia în ju ru l numelui păcate nu s-a ajuns la nici un pot fi id e n tific a ţi". A apărut „G h id u l judeţului Hune Co sâ voii I A ţa se întim plă cind
ţie, grozăvindu-sc în faţa ce lo r — Dumneavoastră umblaţi această tra d iţie bună a fa m ili lui. Cc părere or fi avînd ca rezultat. Pentru aceasta trebuie Cunoscindu-se acest fapt, ca doara* I e iisto două şantiere im portante u
Despre acest ghid - ajuns oCum
la lţi cu isprava lor, u itind câ m u lt prin oraş. In trecere reu ei. drele didactice care predau la să fim în mod real a ju ta ţi dc Io o treia e d iţie - N icaloe larga nul l ingă altul...
Re(in accentul pus pe „jo n tia re
îşi periclitează uneori chiar şiţi să observaţi însă şi anu Părerea pensionarului Ion această clasă, fam ilia elevului, către comitetul m unicipal U T C . M. RODEA scria in 1438 : ..Acest ..ghid", care im portante" ji-m i iau rămas bun de
viaţa, expunîndU'Se accidente m ite aspecte din comportarea Popa vine să completeze spu nu ştim Cert este insă câ aceş şi conducerile şcolilor. e Ji o operă de ţtnn ţo cu toiul la omul căruia Irccarea anilor nu
■
distinsă..
. - u i
lor. Aceştia sînt însă cunoscuţi. elevilor, pc stradă sau în ca sele tovarăşei Eugenia P îrvuleţ: tia vor trebui sâ muncească — Aveţi elevi care vin la terour rl el elanul |i posiu
Plutonierul m ajor Serafim sele în care intraţi. Vă rugăm — Eu trăiesc aici în apropie- mai m ult cu elevii şi fiii lor spectacolele de film la ultim a E s s s m z s o De-a
Stoic nc relata câ : sâ ne enumeraţi şi nouă cîtc- reH .Şcolii nr 4 şt lucrin d pe )n acest caz nu ne mai m iră reprezentaţie în cursul sâptâ- ca desfî C DROZD
— Sint unii elevi caic încal va d in tre acestea. lingă casă li văd cum trec, ce faptul de ce atunci cind la clu m tnii 7