Page 102 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 102
DRUMUL SOCIALISMULUI - DUM INICA 30 NOIEMBRIE 196?»
M O . 2
U n itâ tile d e închiriat
La Fobrico „Vidro" Orăştie,
o b ie c le — sâ satisfacă tot o nouă valorificare. Intr-un
deşeurîle de blănuri ou capo-
otelier speeiolizat sînt trans
formate în câlduroşi şi aspec»
c e rin ţe le c e tă ţe n ilo r tru femei.
tuoşi popuci de casă pen
Foto : V. ONOIU
In mod firesc nerealizarea Gheorghe Petean, vice pre va, .P restarea" H unedoara şi
in d ic a to ru lu i încasări de la şedinte la cooperativa „D eser .R e te za tu l" Haţeg. C ooperaţia
p o p u la ţie aruncă um bră asu vire a " d in Lupeni. de consum a deschis astfel de
pra a c tiv ită ţii cooperaţiei meş — La noi nu e re n ta b ilă o u n ită ţi pe lingă 10 coo pe rati
teşugăreşti. Aceasta cu a tît astfel de a ctivita te . N u n ţile ve săteşti sau m agazine u n i
m ai m ult, cu cît cooperativele se fac în cadru m ai re strin s şi versale.
m eşteşugăreşti au m enirea să lum ea n-a re nevoie să în c h i Ce se înch iria ză ? In v a ria
servească, cu precădere, popu rieze veselă. b il, veselă pe n tru n u n ţi sau
laţia. O r, nerealizarea in d ic a — D a r nu nu m ai veselă a lte petreceri de fa m ilie Co B rrr, da frig îî ! N ici n-a laurul. Sînt şi eu un biet om
din Clioiat optim pentru afirmarea
to ru lu i respectiv presupune pe ntru n u n ţi se poate în c h i op era ţia de consum m ai în venit iarna şi mi-au îngheţat care caut să scap de iarnă şl
sau că stră d a n iile cooperato ria... ch iria ză şi prelate, pe alocu ri. mădularele. Ce-am să fao p i- doar atît.
rilo r m eşteşugari n-au găsit — Se pot în c h iria şi a rtic o C ooperativa .P ro g re su l" nâ la prim ăvară ? Fiecare în Ce să caut în Junglă ? Pot
ecou la cetăţean, sau că so li le pe ntru sport. D a r a ici fie Deva, singura care a o rg a n i ceput de iarnă aduce cu sine s-o şl evit. Sigur că da. Mă
c ită rile ce tă ţe n ilo r n-au găsit care îşi are e ch ip am en tu l Iul. zat un cen tru m ai ca lum ea, şi suficientă m îhnire ca să mă duo direct la K ilim andjaro.
re zo lvă rile cele m ai n im e ri — T otuşi, a ţi încercat în de unde în ch iria ză veselă, pomeneso bolnav. Cu arm a în mînâ doar n-o
te la cooperatori. Şi în tr-u n vreu n fel să sondaţi p re fe rin to t fe lu l de a rtico le pentru Râu e că în asemenea situa* să mă tem de lei 1 De temut
caz şi in a ltu l se rid ică în tre ţele cetă ţe anu lu i ? tu rism , sch iu ri, patine, cos cercetării ca factor de progres ţie nici nu mă pot trata. Cum nu mă tem, dar s-ar putea să
barea : s-au pus u n ită ţile 'd e — Nu, n-am încercat. tu m a ţie p e ntru m ire şi m i să mă prezint la cabinetul me lasă râu. Leul e dihanie ma-
deservire la d ispo ziţia cetă reasă etc., ob ţin e o re n ta b ili dical şi să spun : doctore, sint re.'D acâ să zicem, nu -i zdro
ţe a n u lu i cu toate form ele de tate de peste 14 la sută, ceea bolnav de nostalgie? Bolile nu besc inima? Parcă el stă chiar
care arc acesta nevoie spre ce nu o b ţin m u lte friz e rii. ţie la flo ta ţia Deva, unde în şi ele tip icu l lor, nu se poate. aşa In bătaia puştii ? Şi daca
a-1 determ ina să „scoată ba Deci, v e n itu rile substanţiale com andarea spre executare a Am mai în tiln it unul, care îl nimeresc în picior ? Ii mai
nul din buzunar" ? Cea de a IV-a se realizează din în c h irie ri de încă 15 lu c ră ri în afara pla urm a unor m o d ific ă ri in flu tot aşa, se plîngea câ-l doare râmîn trei. deci cu unul mai
Sesiunea a IV -a a C o n siliu veselă. Dar de cele m ai m u lte in minerit n u lu i, atestă nu num ai e fica xu l de preparare s-a ajuns la conştiinţa. M ultora, cazul m ult ca mie şi doar nu poa
lu i po pu lar ju de ţe an hotăra o ri vesela e o fa ia n ţă foa rte citatea dar şi p re stigiul de o creştere a ca p a cită ţii aces poate să le pară anapo te pretinde cineva ca eu cu
cu p riv ire la îm b u n ă tă ţire a sesiune modestă şi nişte ta c im u ri zîn- care se bucură cercetarea in teia cu 10 la sulă. da, dar de fapt nu-i. Cum să două picioare să fug mai Iu
a c tiv ită ţii de p re sta ţii : „e x cate destul de dubioase ca as rin d u l p ra c tic ie n ilo r d in u n i In acelaşi plan s-au situ a t f i e ? Păsările au plecat? Oho, te decît el în tre i I Ehei, da
tinderea şi m odernizarea u n i a Consiliului pect. Dacă au o oarecare cău tă ţile m in ie re productive. şi înce rcă rile de preparare cu de cînd s-au dus ! Fără ele că vor, să încerce a lţii, eu nu
tă ţilo r existente pe n tru în c h i ta re ,1a ţa ră ", la oraş nu prea C ontinua perfecţionare a D in tre tem ele care ne-au a- m in e re u l com plex de la E.M. parcul nu mai are nici un fa r mă încumet.
rie ri de obiecte". B ineînţeles au. prpceselor de producţie se în clus sa tisfa cţii deosebite se C e rlej. care p e rm it ca începînd mec. Ici colo citc-o turturică Şi pe urmă, de unde la m i
p rin p a ra g ra fu l respectiv se popular jude — C om erţul nu ne procură scrie ca o necesitate de p rim poate enum era în p rim u l rin d din anul v iito r să fie puse in zgribulită de frig stă tris ne acest obicei de a ucide?
hotăra extin d e re a şi m o d e rn i ta c im u ri şi veselă m ai fin e — o rd im in dezvoltarea econo soluţionarea su sţin e rii m e ta li valoare şi aceste rezerve, pre tă şi neajutorată, m urm u- Sînt doar om paşnic. Mă cu
zarea şi a a lto r a c tiv ită ţi. ne spune tovarăşul T ra ia n m ic i na ţionale m oderne, ba ce a p re ab ataje lo r la m in a De cum şi cu m in ereu l p irito s de rîndu-şi cîntecul stingher. Un- noaşte toată lumea. Aşa sint.
N e-am o p rit a ici deoarece în ţean a adoptat Moise, vicepreşedinte la zată pe folosirea cu m axim um va. care a perm is m ecaniza la B oiţa — Haţeg. de-i m ierla, cintezoiul sau înţeleg să mă duo în A frica
ch irie re a de obiecte e fo rm a U.J.C M. Deva. A m vrea sâ-1 de e ficie n ţă a celor m ai noi rea o p e ra ţiilo r de încărcare şi C e rcetătorii noştri au expe presura ? cu alte ginduri. De ce n-aş
de prestare, poate cea m al servim pe c lie n t cu ceva m ai c u c e riri ale ş tiin ţe i şi te h n icii. tra n sp o rt in abataje, aju n g în - rim e n ta t noul p ro to tip de m a Văd că încep să se adune putea sta şi eu cocoţat pe un
re n ta b ilă în c o n d iţiile unei hotărîri pentru bun, doar plăteşte acelaşi ta S a tisfa ce rii acestei necesi du-se ca in aceste lo cu ri de şină de încărcat cu siloz pro băncile din parc. Bine fac. elefant să particip la niscai
bune organizări. Iată ce ne r if, dar nu avem de unde tă ţi esenţiale ii este subordo m uncă să se înregistreze p ro p riu , fa b ric a t la U zinele ,.U- Cui îi mai arde acum să stea va festivitâ ţi şi cineva din
spune tova ră şul Francisc Ra- îmbunătăţirea cum păra. P entru anul v iito r nată şi . a ctivita te a C e n tru lu i d u c tiv ită ţi de 65 tone de m i n io “ — Satu M are. Elem en pe-o *bancă ? T in e rii sînt la partea locului să mă apere
p o lti, şeful s e rv ic iu lu i pres- in te n ţio n ă m d ive rsifica re a şi de cercetări pentru m in e re u ri nereu pe post, concom itent cu tele fu rn iz a te in u rm a e x p e ri şcoală, iar cei vlrstnici n-au de muşte? Asta da, zic şi eu.
tâ ri-p a n ific a ţie d in U.J.C C. sporirea in v e n ta ru lu i u n ită ţi Deva, nucleu de cercetare reducerea con sum u lui de lem n m e n tă rii au se rvit la a sim ila ce face reum atism elor. Şi Păi nu ?
— Este form a de servire activităţii lo r de în ch iria t. ş tiin ţific ă a p lica tivă , a că ru i de m ină de la 32 mc pe 1 000 rea acestei m aşini în vederea
cea m al re n ta b ilă , cel p u ţin Să tragem o concluzie de p rin c ip a lă ra ţiu n e de a f i tone c ît era îna inte; la cca fa b ric ă rii ei în ţară, re n u n ţin -
p e n tru noi. In e h irie m veselă constă în investigarea de noi du-se astfel la im p o rt
pe n tru ocazii d ife rite p rin 18 de prestaţii spre organizarea In ju d e ţ a a căi şi p o s ib ilită ţi de prom o 24 m c pe 1 000 tone de m in e
m agazine, ia r p rin a lte citeva cestei a c tiv ită ţi. vare în ram u ra e x tra c ţie i şi reu extras în prezent. T oto Prezentarea acestor re a li
în ch irîe m şi prelate. Singura C ooperaţia de consum s-a p re lu c ră rii m in e re u rilo r, a dată, înlo cuirea p o d itu rii de zări ne conduce la concluzia
ch e ltu ia lă pe care o facem e s tră d u it să facă ceva, şi a te h n ic ilo r şi te h n o lo g iilo r m o lem n in abataje cu plasă m e că c e n tru l nostru de cercetări,
rem iza pe care o p lă tim sala A d e vă ru l e că m ai comod reuşit, dar a s im ţit prea p u ţin talică pe toroane de cablu, în de la in fiin ţa re a sa în 1967 N o m a d u l
ria tu lu i nostru care se ocupă te descurci cu a c tiv ită ţile unde bate .p u ls u l" cî.ştigului. derne, cu in a ltâ e ficien ţă eco locuirea le m n u lu i d in abataje şi pînâ în prezent, a abordat
cu în ch irie re a . « tra d iţio n a le ". Unde sînt stră Dovadă, sărăcia in v e n ta ru lu i nom ică. cu susţinere m etalică care se problem e d in ce în ce m ai
E deajuns să arătam că pe d a n iile pe ntru d ive rsifica re a pe care-1 oferă spre în c h irie Aceste c rite rii s-au re fle c poate răpi, va conduce la l i com plexe şi de o însem nătate
nouă -luni la re a liz ă rile p r i a c tiv ită ţii ? S înt ele pe m ă re ce tă ţe n ilo r ta t perm anent in m unca de chidarea totală a consum ului şi e ficie n ţă sporită pentru dez
v in d încasările de la p o pu sura p o s ib ilită ţilo r co o p e ra ti Cooperaţia meşteşugărească pusă de co le ctivu l nostru in de lem n d in aceste lu c ră ri, vo lta re a p ro d u cţie i u n ită ţilo r
la ţie în ch irie re a de obiecte a vei ? D a r despre a ctivita te a a s im ţit bine din cite d ire c ţii vederea re a liz ă rii p la n u lu i de co n trib u in d sub stanţia l la se m in ie re In acelaşi tim p . com
c o n trib u it cu o sumă de a acestei cooperative în general bate acest puls (vezi expe cercetare pe ntru acest an, plan cu rita te a m u n c ii în subteran. p a ra tiv cu sa rcin ile im puse cînd te gindeşti că nici vara Lasă-mă domnule, că i-am
proape 45 000 lei din care be m ai sînt de spus şi altele, ca rie n ţa co o pe rativei „P ro g re ce rep re zin tă expresia fid e lă In vederea cre şte rii m al de ne voile acce le rării progre n-n fost vară ! văzut eu şi pe ăştia cum um
n e fic ii circa 30 000 lei re nu au loc în cad rul tem ei sul" Deva), dar s-a rezum at a necesită ţilor dicta te de pro substanţiale a p ro d u c tiv ită ţii sului tehnic în m in e rit, con Mă uit la frunziş. Frumoasă blă. Altceva moi bun de fă
C ooperativa „P ro g re su l" d in de faţă. la crearea de astfel de u n i cesele de producţie ale u n ită m u n cii in subteran, la m in a siderăm că încă nu s-a făcut podoabă ! M îine-m îine se scu cut n-am decît să râm în în
Deva plăteşte cu 800 lei o sa C ooperativa „J iu l" d in Pe tă ţi doar în tre i centre u rb a ţilo r m in ie re din raza de ac Deva se experim entează in to tu l pentru asigurarea co n d i tură şi cl. Şi atunci răm în Izmene în văzul lum ii, să mâ
la ria tă , plus c h iria unei în troşani, de asemenea, nu s-a ne. Ia r fa p tu l că ccl din Deva tiv ita te a C e ntralei m in e re u prezent o nouă m etodă de e x ţiilo r op tim e re a liz ă rii un or crengile, negre, noduroase, u- tortureze căldura şi să-mi
căperi şi am o rtism en tu l o b i s tră d u it cu n im ic pe această lucrează cu re n ta b ilita te de r ilo r neferoase Deva. Cele 9 ploatare ale cărei p rim e re problem e de cercetare la un rite. Cum să nu suferi, cum dau palme vrin d să omor
ectelor. şi încasează lu n a r c ir cale. Crede cineva că in tr-o 14 la sută şi cel d in H u ne tem e înscrise în p la n u l de ac zulta te sînt încurajatoare. în a lt n ive l tch n ico -.ştiin ţific. să nu te îmbolnăveşti ? musca. Lasă-mâ în pace, E
doara doar cu 7 la sută, nu tiv ita te au c o n s titu it un p rile j Noroc de noi că mai avem aşa o chestiune. Ce-ar spu
ca 3 000 de lei. D ar să adîn- zonă de m unte cum e Valea U n im p o rta n t vo lu m de lu Cu p riv ire la această pro ble
cim p u ţin cercetarea asupra J iu lu i nu s-ar găsi destui ca are ca e xp lica ţie doar lipsa de m o b iliza re a ce rce tă to rilo r c ră ri l-a m consacrat p u n e rii mă, nu trebu ie u ita t fa p tu l că gîndul şi speranţa că va mai ne lumea dac-ar afla că eu,
.m o d u lu i cum e organizată a- re să apeleze la se rviciile de solicitare. T re b u ie să fie pe ntru efectuarea un or lu c ră ri In valoare a resurselor m eta deşi dispunem de o nouă c lă fl ce a fost. După iarnă, vine om serios, umblu dezbrăcat
ceastâ a c tiv ita te re n ta b ilă . cooperaţiei pe n tru a în c h iria şi altceva care tre b u ie cău com petente care, o datâ a p li life re in u tiliz a b ile pînâ acum. d ire a c e n tru lu i de cercetare, din nou prim ăvara şi aşa mai Dar dacă s-ar nim eri ca ara
P opulaţia V ă ii J iu lu i bene un rucsac, un costum de tat. cate in practică, să a ju te e A stfe l, p rin va lo rifica re a zgu totuşi a ctivita te a se desfăşoa departe. pul, care mă apără de muşte,
ficiază de prestări de se rvicii m unte, o pereche de bocanci A tîta tim p cît spui „nu se fe c tiv u n ită ţile m in ie re la rilo r c u p rife re . în baza une! ră cu o do taţie nesatisfâcâ- Eu unul mă pregătesc pen să fie arăpoaicâ ? Nu ştiu eu
p rin tre i cooperative meşteşu de schi sau o pereche de poate", fără a fi încercat to realizarea s a rc in ilo r de plan, te h nolog ii s ta b ilite de către toare. Deşi sînt co n stru ite spa tru A frica. M inunate locuril cit îs de superficiale ? Nici
găreşti. N ici una d in tre ele sch iu ri ? G reu de crezut. tu l pe n tru a şc putea. Valea să c o n trib u ie la soluţionarea cerce tă torii n o ştri în urm a t ii pentru un nu m ăr de 16 la Ehei... Cu palm ieri, eucalipţi, tu rochie, nici alte alea. Ce
n-n organizat o astfel de ac In d e fin itiv , cît s-a p ro J iu lu i va fi vă d u vită nu n u un or problem e de strictă ac e x p e rim e n tă rilo r, s-au p re lu boratoare. pînâ in prezent nu cu zvon de păsări şi lighioa folos că au mărgele. Alea-s
tiv ita te ! E interesant m odul gresat de la sesiunea a IV -a m ai. de m agazine de în c h irie tu a lita te In procesul de pro cra t pînâ în prezent a p ro x i funcţionează n ic i unul deoa ne. Păi nu ? Mă pierd în pă podoabe, nu îmbrăcăminte.
cum e p riv ită problem a de u în acest dom eniu ? Cooperaţia re, dar şi de alte c a lită ţi ale du cţie A vizarea de către be m a tiv 90 000 tone zgură. A rece, In m are parte, lipsesc u- du ri nesfîrşite şi încep o dis Buzată cum îl, dacâ-i trece
n ii fa cto ri de răspundere. Re meşteşugărească a deschis p re stă rilo r de se rvicii. n e fic ia ri a ■ lu c ră rilo r înche cest lu cru a fost posibil de tila jc le , ap ara tu ra şi m o b ilie cuţie cu papagalii, apoi isc o prin m inte sâ-mî pună pc fa
dăm. pe ntru aceasta, scurta centre de în c h irie re pe lingă iate cu c a lific a tiv e de „b in e " ru l necesar. Credem că in a- bătaie cu maimuţele. Să vezi ţă o ventuză, cum mâ explic?
discuţie purtată cu tovarăşul cooperativele „P ro g re su l" De- ION CIOCLEI şi „fo a rte bine*, precum şi -re a liz a t p rin m ai buna fo lo ccst sens un s p rijin substan cite nuci de cocos am să a Asta m i-a r mai lip s i! Lăsa
sire a c a p a c ită ţilo r dc produc
ţia l d in partea C e ntralei m i dun ! Nu se ştie. poate ajung ţl-m â în pace. Eu abia pot
vinez
K ilim an djaro,
şi l a
sta călare pe măgar. Cum să
n e re u rilo r neferoase Deva vreun leu sau cel puţin un mâ sui pe ditam ai elefantul?
Fermele zouteiinice solut necesar. Acelaşi lu cru dum, Ii face pielea ferfeniţă. Nu mâ urc mai duc.
este nu num ai u til ci şi ab
ŞP' nîci
bizon. E foarte simplu. întin d
în A frica nu mă
dum-
arma, pac şi glonţul,
va tre b u i făcu t şi pentru
în
Râmîn aici.
fiin ţa re a şi dotarea unei sta Mai ştii ? ! Scot paltonul de la n a fta li
ţii p ilo t de preparare in c lă Zic eu câ-l plăcut, dar nu-i nă, îl scutur bine, îl pun să
in g in e rii şi m ed icii ve te rin a ri
d in u n ită ţile respective ? d irea existentă lingă sediul uşor. N u-i uşor fiindcă ju n se aerisească, pun ghetele, că
c e n tru lu i de cercetări. Sus gla mişună, de şerpi. Ce mâ ciula, n-am să u it nici fu la ru l
N etrccînd zile in şir pe !a
ţinem această idee pe ntru că
ferm ele de anim ale, lâsind ca in anul I97U, p rin in fiin ţa re a fac dacă-mi apare vreun p i şi n-are decît să vină iarna.
pro gra m ul de lu cru in zooteh ton ? Hai să zici că de cel cu Să vină. Iarnă parcă n-am
te rm in a t scăderea sim ţito a re nie să se desfăşoare după pla acestei sta ţii, vom econom isi clopoţei mă pot feri. Cînd îl mai văzut ! CU ar fi de a p ri
a producţiei de lapte. U n ca l cul in g rijito rilo r, desigur că sum e im p ortan te , dacă ţine m aud o iau la sănătoasa, dar gă, trăiesc cu speranţa c " i
cul sumar arată că dacă la seama de fa p tu l că p re lu cra pitonul n-are clopoţei şi ce ne. vine negreşit prin* ,»a.
şi re a liz ă rile sin t departe de
C A P. Riu de M o ri se o b ţi rea p ilo t la alte u n ită ţi d in mâ f a c ? Parcâ-1 văd cum v i Are vreun rost să umbiu te
p o s ib ilită ţi şi de cerinţe. Nu
neau m ăcar 80 de v iţe i la este mâi p u ţin adevărat că şi afa ră ne costă in ju r de 5 000 ne, tip til, studiază şi se repe leleu prin lum e? Dacâ-i vor
100 de vaci (ceea ce este un le i pe zi. de aşa deodată. Inchipule-ţl ba dc vitejie, mă duc la Polul
organele agricole judeţene au o asemenea dihanie încolăcită
rezu ltat norm al) faţă de nici Va tre b u i ca pe ntru v iito r Nord. Odată-mi fac bocceaua,
lăsat, undeva la p e rife ria
50 o b ţin u ţi pînâ acum. u n ita pre ocu părilo r, sarcina rea liză să se ţin ă seama şi de ocu pe tine, rece, scîrboasâ şl da înham cîin il la sanie şi pe-aiei
tea m ai putea liv ra cel p u ţin parea p o s tu rilo r cu personal că te-a apucat, gata, nu-ţî mai ţi-i drum ul. Dar nu. Am zis
r ii p la n u lu i în zootehnic. dă drum ul din strlnsoare în şi repet : nă mâ duc niciunde.
400 hl lapte în plus faţă de de specialitate, in fu n c ţie de
A n a lizin d tem einic ne a ju n veci. Lasă că ştiu cu, doar Râmîn aici. Să vină iarna, să
cantitatea predată, in d e p li- v o lu m u l de lu c ră ri ce se în
su rile care frineazâ rid icare a s-au mai întîm plat cazuri. văd cc-i de capul ei. Păi nu?!
nin d u -şi astfel în to ta lita te trevăd pentru anul 1970 şi In
re n ta b ilită ţii secto ru lu i zooteh Nu-s nici sfintui Gheorghe,
contractul. Asemenea socoteli nic in fiecare u n ita te coope perspectivă, m erglndu-se pe nici Prislea să mâ lupt cu ba-
elem entare dar cu im p lic a ţii Bli calea re c ru tă rii de cadre bine ICSION
ratistă, stă în p o sib ilita te a M l
m ajore asupra situ a ţie i cco- pregătite, cu exp erienţă şi
o rg a n iz a ţiilo r dc p a rtid , a o r
n o m ico -fin an cia re a u n ită ţilo r ganelor agricole judeţene, con dornice de a firm a re pe tâ rî-
îşi puteau face, dacă b in e în ţe s iliilo r de conducere, in g in e m u l cerce tă rii.
les ar fi dat dovadă de ade Dacă a lă tu ri de toate aces
rilo r, b rig a d ie rilo r, m e d icilo r
vă ra ţi gospodari, şi coopera v e te rin a ri şi a c o n s iliilo r popu tea, va exista şi un c lim a t fa Acţiuni cu tinerii care au împlinit 18 ani
to rii d in Roşcani. S înpetru, lare com unale să in te rv in ă v o ra b il ce rce tă rii d in partea
Romoşe). D ineu M are. Sălciva 0 co n d u ce rii C e ntralei indus
n e in tirz ia t cu m ăsuri energice Comitelui orăşenesc U.T.C. Orăştie a organizat
ete., unde s-au p ie rd u t zeci dc tria le şi a u n ită ţilo r m in ie re ,
m enite să redreseze situa ţia sîmbâtă întâlniri ale tinerilor fie la Liceul „Aurel Vlai-
m ii de litr i de la pte din cauza p ro du cţiei şi a efectivelor, să fă ră a considera uneori m u n cu" şi Liceul economic, cu jurişti care le-au vorbit a
slabei o rg an izări a procesului ca ce rce tă to rilo r ca tolerată
creeze prem isele îm b u n ă tă ţi cestora despre drepturile şi îndatoririle celor care in
de re p ro d u cţie şi a n a ta lită ţii r ii substanţiale a a c tiv ită ţii în pe Ungă u n ită ţile in d u stria le tră in rindurilc cetăţenilor majori ai patriei noastre.
scăzute la vaci şi ju n in c i.C in e productive, v o r fi în tru n ite cu
această im p o rta n tă ram u ră de In continuare, la casa de cultură, a avut loc o seară
să se ocupe insă de aceste producţie a a g ric u ltu rii ju d e sig ura nţă toate prem isele e- de tineret in cadrul căreia s-au organizat concursuri
problem e dacă nu p re şe d in ţii, ţu lu i nostru. fe c tu â rii unor cercetări de pentru cel mai bun solist de muzică uşoara, pentru
« $ ***** în a ltă ca litate, ale c ă ro r re z u l cea mai bună pereche do dansatori şi s-au recitat poe
sr m m m ? S im m tate a p lica tive să se re fle c zii din operele poeţilor noştri clasici şi contemporani.
sar
în realizarea
te p o zitiv
c in ilo r de plan.
Constructorii şi montorii de pe şontierul Termocentralei Mintia şi-au concentrat forţele TRAIAN MORARU
Ssarâ de folclor la grupul nr. 1, dor nu neglijeozâ nici lucrările de la grupurile celelalte. de cercetări miniere - Deva secretorul Comitetului orăşenesc
NICOLAE BOGDAN
U.TC. Orăştie
inginer şef al Centrului
A c tiv ită ţile extraşcolare au ru l cel m ai m ic / S ă-m i fac
m enirea de a în tă ri cunoş potcoave la m urg / Să-n-
tin ţe le e le v ilo r p rim ite la calec şi să mă duc / Sus în nevoia să stea în permanenţă drele didactice se reflectă în — Dar dacă va fura din nou, la m iliţie, că el tot nu se du gen Buşling de la Şcoala pro
clasa. In acest sens, ro lu l sin u l c o d rilo r / La vatra voi- un lucrător al m iliţie i, care să mare măsură în comportarea cc se va întîm pla cu acest elev? ce. fesională, anul II FC, acuzotl
cercu lu i lite ra r in şcoală n ic ilo ru. A u fost prezentate facă ordine, dacă nu sînt în sta m a jo rită ţii elevilor, ne spunea Cum încercaţi dumneavoastră — Care e atitudinea ' p ă rin ţi de fu rt împreună cu elev j)
este binecunoscut. In p rim u l doine de cătănie şi, la fel, re profesorii şi p ă rin ţii lo r". directoarea şcolii, tovarăşa Rai- să preveniţi acset lucru ? lor lu i Friederich D ietrîck ? . Florian Marinescu, clasa a IX »
trim e s tru , e le vii d in clasele au fost in te rp re ta te pe ad Şi, in adevăr, ar fi foarte ne sa Boiangiu. E levii noştri au o — Noi încercăm să muncim — C opilul e lăsat acasă ne de la Liceul nr. 1 etc., etc.
drele didactice ar trebui să e
n IX -a de liceu au in p ro m ira b ile m elod ii, doine de fectueze vizite în zilele „de cesar acest lucru, atît din cau comportare frumoasă, poartă cu in mod special cu elevul Capi supravegheat. Tatăl e negustor E demn de reţin ut faptul A
gram a de în v ă ţă m in t la lim d o r şi de înstrăinare. v îrf" prin localurile bufetelor za elevilor cît şi a tin e rilo r din to ţii uniform e, embleme pe m i tanidis, dar dacă va mai fura am bulant, mama lucrează in al în unele şcoli nu în tlln im asr-
ba rom ână m ulte le c ţii re C intecu l de leagăn, p re şi restaurantelor, pentru a ob oraş. Ne adresăm com itetului nă. Mai sînt unii care din d i sau nu aceasta nu ştim, pen- v tă parte. De educaţia copilului menea cazuri de abateri. FărA
fe rito a re la creaţia orală. zentat p rin a co rd u rile lu i serva starea de fapt şi a trage m unicipal pentru educaţie fiz i ferite m otive nu le au". tru că fu rtu rile în cazul lui nu se ocupă nimeni. Misiunea îndoială aici s-a m uncit m»i
Tocm ai in sensul îm b o g ă ţiţii m elodioase, a ilu s tra t d u l concluziile necesare. Pentru că că şi sport : de ce nu se în — Care e situaţia elevului s-au repetat. noastră e foarte d ificilă In a m ult de către cadrele didactic
cun oştin ţe lo r acestor elevi cele a lin t, adresindu-se sen se ccr măsuri de îndreptare a chid porţile stadionului, de ce Capitanidis Ilie, din clasa a cest caz. Dacă p ă rin ţii nu se ia r fam ilia şî-a Înţeles m isiu
cu noi date despre creaţia s ib ilită ţii c o p ilu lu i, făcin - acestei situaţii, care aruncă o nea sa în angrenajul educat'v
populară am axat şi te m a ti d u -i som nul lin iş tit: „N a n i, lum ină nefavorabilă asupra u comun. E plăcut să auzi : „ru j
ca d in acest trim e s tru a ce r nani, co p iliţă / Cd m am a niform ei de elevi, asupra cor avem cazuri de indisciplină In
c u lu i lite ra r „ M ih a i E tni- te-a legăna / Şi pe faţă pului profesoral în general şi şcoala noastră, elevii au o ţin u
nescu" de la L ice u l „A u re l te-a spăla". asupra fam iliei. Aceste vizite tă corectă, poartă uniform e, e ri-
V la ic u " d in Orăştie. C reaţia liric ă orală a m ai se pot face în colaborare cu COMPOOTAREA IN ?§ Elf T A IE bleme, p riv iţi-i" (Şcoala gem -
A stfel, in seara z ile i de cu p rin s şi citeva s trig ă tu ri, ciţiva membri din comitetele rală nr. 7. director Ioan Freu-
22 noiem brie ac., un num ăr culegeri personale ale e le v i de părinţi, antrenîndu-i mai ţiu), sau alte şcoli din cadr »!
m arc de elevi ai lic e u lu i au lor. activ şi pe aceştia în munca m unicipiului. Acolo unde dom
p a rtic ip a t la p ro gra m ul fo l Epica orală a fost prezen de educaţie. neşte exigenţa în comportarea
clo ric al clasei a lX -a . După tă p rin d ife rite le ei specii ca •Prezenţa p ă rin ţilo r şi educa acesta este transform at în loc VJII-a A ? Despre acest elev to La Şcoala generală nr. 4 interesează de p ro p riii lo r copii, elevilor, unde toţi factori! edu
o scurtă caracterizare a li r i balada fantastică, păstoreas to rilo r trebuie să se facă sim de trecere şi in acelaşi tim p de varăşul căpitan Valeriu Halas. nc-am interesat de situaţia ele nici şcoala nu poate .face prea cativi colaborează, nici rezul
c ii orale şi a spe ciilor ei m ai că, istorică etc. S-a in te rp re ţită şi în zona stadionului refugiu pentru unii ? De ce se de la m iliţia m unicipală, ne v ilo r a m in tiţi In coloanele zia m ult, mai ales că aceştia nici tatele nu întîrzîc să se arate.
însemnate, e le v ii au ilu s tra t ta t balada „P rin pădurea „C o rvinu l", care, după cuvin creează premise pentru ca aco spunea că i s-a întocm it dosar ru lu i nostru cu alt p rile j. în nu vin pe la şcoală decît cînd Se observă Insă în alte p ă rţi
cu d ife rite exem ple unele b ra d u lu i". P rogram ul s-a tele responsabilului Ştefan Dăs lo să se întim ple lu cru ri ce nu de trim itere în judecată pen cadrul artico lu lui „M in o ri în vor ei. că singură şcoala nu poate du
d in culegerile existente, şl încheiat cu o snoavă şi ct- căliţă, s-a transform at în „cu se încadrează în morala noastră tru că a fu ra t 100 de lei din anchetă". E vorba de Buradn De ce în acest caz nu in te r ce ta bun sfîrşit opera dc edu
socialistă ?
locuinţa lu i D.S. Mai înainte
cu culegeri p ro p rii de fo l teva g h icito ri. rat hotel, loo de pierdere o In urma acestor fapte des furase dîntr-o agenţie loto-pro- M arian şi D ietrick Friederich. vine comisia m unicipală tute caţie. Greutatea vine tocmai d n
clo r efectuate de la în P rocedind astfel, a c tiv ita tim p u lu i". „A ici se aciuiesc prinse din discuţiile avute cu no portinoneul unui cetăţean cc — Care e situaţia actuală o lară ? partea celor care sînt chema
elevii care fug de la orele dn
ceperea a n u lu i şcolar cu tea extraşcolară a e le vilo r ciţiva oameni din oraş, care conţinea suma de 500 de lei. La acestor elevi ? — a fost între Pină cînd prezenţa ei va ră- să o sprijine, şl anume p ă rin
rent. R lnd pe rîn d , au in ca d ru l cercului lite ra r curs de la şcolile din ju ru l barea ce am adresat-o directoa mîne fixată doar in regulamen ţii M ajoritatea tim pu lu i copiii
stadionului şi în special de la prin specificul meseriei lor vin întrebare ne-n răspuns tovarăş rei şcolii, tovarăşa Ana Clej ? tul după care se conduce şi nu
fost prezentate d e • către dublează cunoştinţele acesto 11 petrec în fam ilie şi, după
Liceul nr. 2 şi Şcoala genera in contact direct cu elevii şi in şui Filim on Nicolae, d irig in te Se observă vreo îm bunătăţire în practică ? Nu văd aceşti to
elevi cele m ai frum oase poe ra asim ilate la clasă. lă nr. 2. Mâ duc la ei şi-i în general cu tin e rii, şi prin care le clasei din care face parte în comportamentul lor prin varăşi ca există copii care au cum am observat, în unele d ir.-
z ii d in buchetul crea ţiei o E le v ii sin t o b işn u iţi, ast treb : Mâi, voi nu aveţi ore, ce am reuşit să luăm cunoştinţă elevul. „C opilul provine dintr-o măsurile educative speciale pe apucat pe căi greşite şi care a tre acestea se distruge tot c e
rale. A stfe l s-a recitat la în fel, să se preocupe de fo lclo r, staţi aici ? Nu răspund Stau de citeva secvenţe din compor fam ilie dezorganizată, a rămas care nu ne îndoim că le-aţi în trag după ci şi pc a lţii ? Citeva e bun creat de şcoală. De z -
ceput o doină socială, care să iubească această creaţie, toată ziulica pe tribune. Aici, tarea lor pe stradă, la cinema de două ori repetent. P ărinţii treprins ? exemple sînt edificatoare. Sto- ceea, principala vină pentru i -
grave o poarti.
nele abateri
înfrăţea pe om ul din popor să o culeagă şi să o v a lo rifi la stadion. e locul de în tîln irc tograf, cluburi etc., am făcut o se interesează prea puţin dc el. inn D um itru de la Şcoala ge
cu
împreună
şcoala,
cu co d ru l : „D a-m -aş cod ru ce, găsind in ea fru m u se ţi a elevilor mai mari. Cum ies vizită prin şcoli, pentru a ve Noi, cadrele didactice, căutăm — Cei doi. tocmai în sâptă- nerală nr. 4. luat în evidenţa acestor elevi, comisia fa m iliile
m u n ici
lu i m-aş dare / Să m ai cin t neasemuite, com ori preţioa- dc la şcoală vin aici şi., nu dea care este comportarea ele să ne ocupăm în mod special mina trecută (27 oct. — 1 no m iliţie i pentru furt, Dodu Toa- pală tutelară, care nr trebui sâ
cu el de ja le ! Să m oi u it de poţi nici măcar să m ături t r i vilo r aici. atitudinea lor faţă dc el. Pentru remedierea situ iembrie) n-au mai venit Ia şcoa der de la Şcoala generală nr. 1, ' cunoască mai bine situaţia exis
cele rele'1. C înd nu m ai su bunele. Nu mai vorbesc la me de cadrele didactice. aţiei la învăţătură a lu i şi a al lă. Au fugit şi de acasă. Unuia ieşit de sub supravegherea pă tentă şi să ia măsuri imediate,
dintre pă rinţi i s-a spus să se
porta tra iu l greu, acelaşi nm Prof. PETRU BACIU ciuri. cînd sar gardul, im brîn- „La Şcoala generală nr. 3, tor elevi mai slabi am organizat rin ţilo r. vagabondează mereu. mni ales în cazul copiilor pro
devenea haiduc : „Ş i d in fie Liceul „Aurel Vlaicu" Orăştie cind pe organizatori. Cu re activitatea educativă rodnică un sistem de m editaţii săptămâ ducă după ei, dai a refuzat, Ion Crişan. de In G rupul şcolar veniţi din fa m ilii eu educaţie
gret spun, dar aîcl se simte ce se desfăşoară de către ca nale". spunînd că mai bine sâ-1 ducă G.S H . anul II. clasa G si Eu neglijată.