Page 41 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 41
-tAr.AlrO MU'ir.w ' ■ /
a t L f c c u , ^ '
_ V ,
Anul XXI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN IŢI VA ! Redacţia
Nr. 4623 şi administraţia
ziarului
Joi
D E V A , str, Dr. Petru G rota, nr. 35.
13 noiembrie telefoane : redactor şei - 1588 j re-
doctor ţel adjunct, secretar de redacţie
ţi odministroţio - 2138 ; secţiile cui-
1969 turâ'Sport ţi probleme cetâţeneţtî ”
8317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 2317; secţiile industrie ţi viaţa
de portid - 1275 ; telefon de ser
4 PAGINI, 30 BANI
viciu intre orele 16-24 - 1585.
Vizita tovarăşului Mineralierul Vizita in ţara noastră
„Petroşani" I
Nico seu pe şantiere de in prima a prunului ministru
I
•
»
*
•
sa cursă
construcţii de locuinţe din Capita co n stru it în ţară eu care al Republicii Congo (Brazzaville)
P rim u l
m in e ra lie r
a fost dotată flo ta noas
tră m a ritim ă com ercia
lă — „P e tro şa n i- de
12 500 tone, co n stru it la BR AŞO V 12. — Dc la t r i care se fa b rică in prezent in tone cu caroserie lungă, a u
Ş an tieru l naval din Ga m isul „A g c rp re s ", M ircca scrie in această în tre p rin d e to tra c to ru l cu sem irem orcă
Tovarăşul Nicolae Ceauţescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de la ţi — a părăsit po rtu l S Ionescu : re. R eţin a te n ţia c a ra c te ris ti de m are capacitate şi alte
Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Constanţa, plecînd in P rim u l m in is tru al R epu cile con stru ctive si fu n c ţio n a v a riu n lc dc autovehicule.
Executiv, secretar al C C . al P.C.R., şi Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R,, prim a sa călătorie co b lic ii Congo (B razzaville). co le si n u m ă ru l a p re c ia b il de La stan dul de prezentare,
m ercială peste ocean. m a n d a n tu l A lfre d Raoul, şi tra cto a re o fe rite la e x p o rt in p rim u l m in is tru eongolez. ur-
prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C, R # primarul general al Capitalei, au făcut, in cursul zilei celela lte persoane o fic ia le peste 50 de ţâ ri. rin d la vo la n u l un ui autoca
„P e tro şa n i” prim eşte
de miercuri, o vizită pe şantiere de construcţii de locu inţe din cartierele „Titan" şi „Pantelimon" şi la între congoleze au consacrat cea V iz itîn d p rin c ip a le le sec m ion SIL -132 de 3 tone cu d u
„botezul o ce a n u lu i' cu
prinderea de prefabricate pentru construcţii „Granitul" din Capitală. un tra n sp o rt de cim ent de a tre ia zi a v iz ite i în ţara toare dc p ro d u cţie ale uzinei blă tra c ţiu n e , a v e rific a t per
Conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, Du românesc pentru p o rtu noastră m u n ic ip iu lu i şi ju — m otor, banc de probă, sonal p e rfo rm a n te le m aşinii,
d e ţu lu i Braşov.
fc lic ilîn d pc co n stru cto ri pen
mitru Mosora, ministrul industriei materialelor de construcţii, Alexandru Boabă, ministrul industriei chimice, de se rile argentiniene şi b ra V iz ita a început eu uzina m on ta j general — p rim u l m i tru ca lita te a ca m ioa nelor ro
n istru eongolez şi sp e cia liştii
cretari ai Comitetului municipal de partid şi vicepreşedinţi ai Consiliului popular al Capitalei. ziliene, dc unde se va de tractoa re, unde ing. V asile care îl însoţesc s-au in te re m âneşti.
înapoia în pa trie eu m ă r
In timpul vizitei — expresie a stilului de lucru concret, dinamic, bazat pe cunoaşterea directă a realităţilor Scchel, d ire c to ru l general al sat de aspecte ale o rg a n iz ă rii U rm ă to ru l popas a fost fă
fu ri pentru nevoile in
al secretarului general al partidului nostru — au fost analizate multiple probleme ale activităţii de pe şantie terne. uzinei, a fă cu t o a spe ţilor o p ro d u cţie i şi ale re la ţiilo r în cut la una din m a rile u n ită ţi
in
tre p rin d e rii cu ce n tra la
rele de construcţii, stadiul îndeplinirii sarcinilor de plan în domeniul locuinţelor pe anul în curs şi al pregătiri am plă prezentare a uzinei şi agricole din ju d e ţ — în tre
a celor 12 tip u ri de tractoa re d u stria lă d in care face parte, prind erea ag ricolă de stat
lor pentru trecerea în cele mai bune condiţii la obiectivele viitorului cincinal. Secretarul general al Partidului de c a ra c te ris tic ile tehnice şi P rejm er, d in apropierea B ra
Comunist Român a dat indicaţii preţioase privind continua perfecţionare a organizării şi conducerii activităţii c o n d iţiile de tro p ic a liz a re ale şovului. După o scurtă in fo r
tehnico-economice pe şantierele de construcţii, în scopul intensificării ritmului de predare a locuinţelor către n o ilo r tip u ri de tra cto a re „U m are asupra p ro filu lu i celor
nive rsa l
600" şi „U n ive rsa l
10 fe rm e ale
în tre p rin d e rii,
populaţie, îmbunătăţirii calităţii lucrărilor, creşterii eficienţei economice în acest important sector legat de ridi In această lună Termocentrala Mintia 400", pe ntru le g u m icu ltu râ . care îşi desfăşoară a c tiv ita
carea nivelului de trai al poporului. p o m ic u ltu ră şi v itic u ltu ră , a tea pe circa 0 000 ha. oaspeţii
fla te In curs de asim ilare. congolezi, în s o ţiţi de d ire c to
trebuie să producă energie electrică La s firş itu l v iz ite i, în uzina ru l u n ită ţii, mg Ion Tom a,
de tractoa re, dînd o în a ltă n- au v iz ita t sectorul zootehnic,
teptau pe secretarul general
unde li s-an prezentat
cele
de
preciere n iv e lu lu i teh nic
Cale largă noului, tehni nou procedeu tehnologic pen al p a rtid u lu i. D in nou izbuc dotare a uzinei. p re m ie ru l m ai valoroase vaci. eu o p ro
tru betonul a rm a t — o m o
d a lita te de asam blare a fic r- nesc urale, se m anifestează eongolez a sem nat în cartea d u cţie anuală de peste 0 500
pe ntru p a rtid , p e n tru to v a ră
în
litr i de lapte T ot la P rejm er.
cii moderne pe şantiere! b e to n u lu i care perm ite m etal şul N icola e Ceauşescu. în cre de onoare a în tre p rin d e rii. o a spe ţilor le-au fost în fă ţiş a
semnate econom ii de
De Ia uzina de tractoa re,
— plăcile ceram ice pentru derea în p a rtid , in justeţea coloana m a ş in ilo r o ficia le , es te cre scă to riile de n u rci şi de
fin is a ju l in te rio r, în lo c u ito a p o litic ii sale care e xp rim ă cortată dc m o lo c îc liş li. slrâ - păstrăvi ale În tre p rin d e rii a-
V izita a început In c n rtic - stim ă care anim ă în tre g u l po re din mase plastice ale ele cele m ai p ro fu n d e interese g riro le de stat.
r •' T ita n . A ici. de o p a rte .şi por. ataşam entul faţă de m e n te lo r m ecanice, un nou ale ce lo r ce m uncesc, asp i la POSTURI bâtînd p rin c ip a le le a rte re ale La H o te lu l in te rn a ţio n a l
d*_*'alta a m a rilo r bulevarde, p a rtid , fată de secretarul ge procedeu de ro stu ire a pa ra ţia fă u r ir ii unei R om ânii ora şului, s-a în d re p ta t spre o d in Poiana Braşov, preşedin
se îna lţă siluete le elegante, neral al p a rtid u lu i — p ro m o n o u rilo r p re fa b ric a te şi a l m ereu m ai în flo rito a re — ia altă în tre p rin d e re de p re s ti tele C o n s iliu lu i po pu lar ju
giu a B ra şo vu lu i — uzina de
lum inoase ale n e n u m ărate lor to ru l neobosit al unei p o li tele. tă iz v o ru l cald al dragostei M intia (de la A. MnDIovan, lă a p rim u lu i grup ? Răspunsul autocam ioane. deţean, C onstantin C îrţîn â, a
b lo cu ri m oderne care c o n fi tie i consacrată in te rese lor v i La ieşirea din in c in ta şan cu care popo rul înco n jo a ră trim isul nostru pc şantierul ter l-am aflat direct la faţa lo o fe rit un dejun in onoarea
gurează im aginea tonică, „la tale ale p o p o ru lu i, progresu tie ru lu i. un m are num ăr de p a rtid u l, co n d u că to rii săi iu mocentralei). cului. La sosirea în în tre p rin d e re , p rim u lu i m in is tru . A lfre d
zi" a C a p ita le i. Cele aproape lu i şi p ro s p e rită ţii p a trie i so lo c u ito ri ai c a rtie ru lu i îl aş b iţi. Fluxul tehnologic al p rim u lu i La secţia de combustibil ing. p rim u l m in is tru eongolez şi Raoul
40 000 de apartam ente date in cia liste grup de 210 megawaţi sc defi Decarii A lfred, şeful scctici, celela lte persoane o fic ia le ca
folo sin ţă pînâ în prezent — Tovarăşul N icolae Ceauşcscu nitivează şi sc integrează tot ne-a declarat : Secţia noastră re îl însoţesc, au fost sa lu ta Pc tot pa rcursu l străbă tut,
cărora li se vor adăuga în e- se înd re ap tă spre un a lt Construcţia pentru mai m ult. Sc fac probele in ca arc menirea dc a asigura în te de d ire c to ru l general al u lo c u ito rii m u n ic ip iu lu i şi ju
lapa urm ă to are peste 25 000 pu nct al c a rtie ru lu i în care dru l secţiilor, se execută cone treg com bustibilul necesar func zinei. ing. S ergiu Ştefânescu, d e ţu lu i Braşov au făcut p r i
— fac ea „T ita n u l" să fie un se construiesc in acest an xiu nile între faze, astfel in cit ţion ării grupurilor. O peraţiile cu care au avut o discuţie n- m u lu i m in is tru al R e p u b lic ii
v e rita b il oraş nou — încă de 7 000 de a p artam e nte — din progres implică progre Ia sfirşitu l lunii, aceste locuri Încep cu transportul cărbune supra p ro filu lu i şi pe rspe cti Congo (B razzaville). o p rim i
pe acum mai m are dccît a lle cele 23 000 cile se rid ic ă in de muncă aparent izolate, sâ lu i din staţia M intia şi sc ter ve lo r de dezvoltare ale aces re călduroasă.
oraşe ale ţâ rii. întreaga C apitală. Se v iz i constituie un complex tehno mină o dată cu introducerea lui tei u n ită ţi. In cursul du pâ -am ie zii, p re
In tîm p in a t cu o deosebită tează blocul T 1 al ş a n tie ru sul în construcţie logic unitar, capabil sâ fu rn i la cazan. întreg acest proces — In tim p u l v iz ite i p rin sec m ie ru l eongolez şi celela lte
căldură, in aplauzele . e n tu lu i 4 a p a rtin in d în tre p rin d e zeze energie electrică. cu m ici excepţii la descărcare toarele p rin c ip a le de pro du c persoane care II însoţesc,
ziaste ale c o n s tru c to rilo r a- r ii dc c o n s tru c tii-m o n ta j nr. In această muncă febrilă — este mecanizat, ceea ce re ţie. nu fost prezentate n o ile
fla ti pe şantiere, tovarăşul 2 B ucureşti. In fa la b lo cu lu i, In încheierea v iz ite i, tova tru C onstrucţii, in vederea sint antrenaţi şi encrgcticicnii clamă folosirea unui număr re a u toveh icu le a fla te in fa b ri s-au în a p o ia t in C apitală.
N ieolac Ceauşcscu, c e ila lţi oa spe ţilor Ii se p re zin tă un răşul N icolae Ceauşcscu s-a cre şte rii continue a n iv e lu lu i Prezenţa lor la locurile de m un dus de personal.
conducători de p a rtid se o m icro p o lig o n dc p re fa b rica te in tilm t cu reprezentanţi ai Co de m ecanizare a lu c ră rilo r. că încă din fazele mai avansate In general secţia pe care o caţie — a u to ca m io n u l de 5 (A gcrpres)
presc în fa ta b lo cu lu i V 1-5 cu c o fra jc de tip m e ta lic tu m ite tu lu i m u n icip a l al P.C.R. Tovarăşul N icolae Ceauşcscu de execuţie a obiectivului a conduc este asigurată cu cadre
a fla t în construcţie. In fata nel. M etoda folo sită aici p e r B ucureşti, ai C o n siliu lu i popu a ceru t sâ se ia m ăsuri pentru fost impusă de necesitatea cu le necesare organizării lu cru lu i
un or g ra fice com parative, to m ite rea liza rea unor im p o r la r m u n icip a l, cu cadre dc con perfecţionarea in con tinu are a noaşterii aprofundate a proce In patru ture. Avem oameni b i
varăşul N icolae Ceauseseu c- tan te econom ii de m anoperă ducere ale în tre p rin d e rii dc o rg a n iză rii ş tiin ţific e a produc sului tehnologic, a funcţionării ne pregătiţi dîn punct de vede
xam incazâ e ficie n ţa te h m ro - şi tra n sp o rt, sporeşte pro du c: C o nstru cţii şi M on ta j Bucu ţie i şi a m un cii pe şantiere, modernelor utilaje pc care le
rconom icâ a n o ilo r metode liv ita te a m un cii. P rczen tîn - reşti. pentru introducerea pe seară vor avea in exploatare. re profesional. M aistrul p rin ci
fo ^ s ite in co n stru cţia de lo du-i-<se o in s ta la ţie de produs La in lîln irc au lu a t parte largă a procedeelor in d u stria le Acum cind nc mai despart pal Iiu h Gheorghe, de exem NICI 0 AMlNARE
cu,nţc. S ecretarul general al abur a ch iziţio n a tă din im p ort, tova ră şii Petre B la jo vici. pre moderne. A nu l 1970. an cu un doar citeva zile dc term enul de plu, care coordonează munca
p a rtid u lu i este in v ita t apoi tovarăşul N icolae Ceauşt-scu operativă a fost şi d irig in te de
şedintele C o m ite tu lu i de -Stat m are volum de con stru cţii, a punere în funcţiune, sc impune şantier. lucru cc i-a permis o
să viziteze ş a n tie ru l acestui recom andă c o n s tru c to rilo r să pentru Economia şi A d m in is su b lin ia t tovarăşul Ceauşcscu. firesc întrebarea : energeticienii
bloc cu zece n iv e lu ri, care. p la apeleze la exp erienţa specia tra ţia Locală. Vasile P a tilin e t. tre b u ie să fie un an h o tâ rito r sint prezenţi la posturile lor.
n ific a t să fie dat în fo lo s in liş tilo r c lu je n i care re a li D u m itru Popii, precum şi A- pentru introducerea şi e x tin sint pregătiţi pentru exploata
ţă în cursul a n u lu i v iito r, va zat in s ta la ţii rom âneşti de Ic x a n d n i Boabă, m in is tru l in derea celor m ai noi si e ficie n rea tn cel? mai bune condiţi- IN REALIZAREA
cu p rin d e 275 de apartam ente. m are randam ent te procedee de co n stru cţii. — uni şi funcţionarea Ireproşabi JS S S S S S S i < J -'
C) p a rtic u la rita te a acestui Sc vizitează citeva din n- du striei chim ice. M atei G h i sector a căru i im p o rta n ţă si
bloc o prezintă folosirea < o- p a rta m e n le le eu un grad r i giu. m in is tru l c o n s tru c ţiilo r am ploare trebuie ju st înţelese
fra jc lo r plane m ari, a plan - d ica t de c o n fo rt ale b lo c u lu i in du striale . D u m itru Mosora. în lu m in a m ă re ţu lu i program
şeelor şi scă rilo r din p re fa 1 T o v a r ă ş u l N icolae m in is lru l in d u strie i m a te ria le adoptat de Congresul al X -lea In I. A. S.-uri
b rica te ca şi a cam e relo r dc Ceauşcscu se interesează dc lor dc construcţii. PROGRAMULUI
baie — celule spaţiale com problem ele re d u ce rii p re ţu lu i .Secretarul general al P ar a! p a rtid u lu i
p le t finisate. S ecre tarul gene dc cost pe apartam ente, per tid u lu i Com unist Român a *
ral al p a rtid u lu i exam inează fe c ţio n ă rii lut ţ â rilo r de in apreciat că in co n s tru c ţi V iz ita tova ră şului Nicolae
îndeaproape cu m in u ţio z ita te s ta la ţii şi fin is a ju lu i. A p re ile dc locuinţe din C api co n stru cţii de locuinţe ale Ca 60 de procente
şi exigentă, ca lita te a lu c ră ri c iin d re zu lta te le ob ţinute, se tală s-au o b ţin u i unele re Ceauşescu pe şantierele de
lor. se interesează in dca proa - c re ta ru l general al p a rtid u lu i zultate bune. dar care tre DE INVESTIŢII
oc de p ro d u ctivita te a u tila je recom andă studierea p e rm a buie considerate ca un început pita le i precum şi discuţia care
lo r folosite, dc problem ele cc nentă .şi v a lo rific a re a tu tu ro r în procesul de am plă m oder a avut loc au p rile ju it o analiză
se rid ică în fata m u n c ito rilo r p o s ib ilită ţilo r în vederea spo am plă a a c tiv ită ţii desfăşurate
nizare a lu c ră rilo r de con stru c LA ARÂTURI -
in procesul de producţie, fa r ir ii e fic ie n te i econom ice a ţii. dc prom ovare a celor m ai in acest im p o rta n t sector al e- M aterializarea integrală şi la termen a uriaşului
ce recom andări p riv in d solu a c tiv ită ţii pe şantiere, re d u ro n o m ici naţionale, chem at sâ
avansate so lu ţii tehnice şi teh volum dc investiţii alocate dc stat tn acest an pentru
ţionarea lo r optim ă. ce rii te rm e n e lo r dc dare în nologice. aducă o co n trib u ţie im p o rta n do.vultarca şi modernizarea economici .judeţului Hune
dc
tă la creşterea n iv e lu lu i
La plecarea de pe acest folo sin ţă a lo cu in ţe lo r. S u b lin iin d eficien ta sporită b ilite m ăsurile cc urm ează a un rezultat total doara se impune ca o sarcină dc căpetenie pentru toţi
şantier, sute de co n stru cto ri, Ca p re tu tin d e n i pe întreg cc caracterizează folosirea pa tra i al populaţiei Au fost sta beneficiarii dc in vestiţii şi colectivele dc constructori,
ca si num eroşi lo c u ito ri ai pa rcursu l vizite i, co n stru cto n o u rilo r m ari dc p re fa bricate pentru toţi factorii dc răspundere In s p iritu l acestei
c a rtie ru lu i ca ic aflaseră de r ii şi lo c u ito rii c a rtie ru lu i sa fi luate, m ăsuri m enite sâ ducă cerinţe m ajore al sarcinilor stabilite rle partid, în mod
vizita co n d u că to ru lu i p a rti lu tă en tuziast prezenta to va în con stru cţii. tovarăşul la perfecţionarea a c tiv ită ţii cu totul deosebit se cerc a se acţiona pentru respecta
c o n s tru c ţiilo r dc locuinţe, sâ
d u lu i. îi fac o entuziastă m a răşu lu i Ceauşcscu. ova ţio n e a N icolae Ceauseseu a cerut con de m odernizare a şantierelor nesatisfăcător rea termenelor dc punere în funcţiune a tuturo r obiec
nifestaţie. M u lţim e a o v a ţio ză pentru pa rtid , pentru po d u cerii M in is te ru lu i In d u strie i dea un nou im puls a c ţiu n ilo r tivelor productive, a locuinţelor şi celorlalte in vestiţii
nează eu putere, aplaudă şi litic a sa Se scandează M a te ria le lo r de C o nstrucţii, o r care condiţionează Dotărilor îndeplinirea planului dc
aclamă, c x p rim în d călduros „Ceauşcscu", .Ceauşcscu — ganelor lo ia le de pa rtid şi de dc co n stru cţii, a în tre p rin d e ri stat pc anul in curs şi asigurarea co n d iţiilo r optime de
sentim entele de dragoste şl P.C.R.**. stat să sc preocupe eu m ai lo r producătoare de m ateriale P entru cadrele tehnice vi la sută. ne-o dovedesc re zu l lucru în 1970 — ultim a verigă a cin cina lu lui actual.
m u ltă hotârîre dc e xtin de rea, de construcţie. lu c ră to rii din I A S. nu mai tatele o b ţin u te la I.A.S. O râş- Avlnd în vedere apropierea sffrşitu lu i dc an — o
Deviza constructorilor: fo lo s irii acestor m ateriale, C o nstructorii şi lo c u ito rii este nevoie sâ apelăm la a r tie. La în tre p rin d e re a res perioadă foarte scurtă Vn care trebuie com prim at un
gum ente care sâ-i convingă
pectivă, .unde c o n s iliu l de ad
creşterea
ceea cc va dure la
mare volum de muncă — este extrem de necesar ca toţi
g ra d u lu i de mecanizare a lu R u cure ştiulu i. prezenţi ie ri pe de însem nătatea şi necesita m in is tra ţie şi şe fii fe rm e lo r
traseul vizite i, l-au ovaţionat tea e xe cu tă rii ogoarelor de s-au preocupat cu întreaga cei 73 beneficiari de investiţii, precum şi cele 16 uni
mai grabnic, mai ieftin, c ră rilo r pe şantiere, la scurta îndelung pe tovarăşul N icolae toam nă. U rm ă rin d m odul răspundere de asigurarea u tăţi de construcţii din judeţ, sâ procedeze de urgenţă
rea term enelor de dare in fo
la o analiză temeinică a situaţiei, la o m atură şi com
losinţă si la reducerea p re ţu Ceauseseu. au e xp rim a t, p rin cum sc desfăşoară această lu nei baze tem einice p ro d u cţie i petentă reconsiderare a rea liză rilo r şi sâ întreprindă
călduroasele lo r m a n ife sta ţii, crare h o tâ rîto a rc p e ntru soar a n u lu i urm ă to r, a ră tu rile s-au
mai multe locuinţe! lu i de cost pe apartam ent Se recunoştinţa şi preţuirea în tre ta re co lte i a n u lu i v iito r, se executat pe 746 hectare d in cele mai eficace măsuri care sâ asigure în final recu
cre ta ru l general al
p a rtid u lu i
perarea restanţelor şi îndeplinirea punct cu punct a
a in d ica t ca. să se asigure o gu lu i popor, unitatea sa dc constată câ în ciuda co n d i cele 012 p la n ific a te , râ m in in d fiecărui capitol al planului de in vestiţii, îndeamnă la
nezdruncinat în ju ru l m are lui
D in c a rtie ru l „T ita n ", co varăşul Ceauşcscu subliniază parte r îl m ai m arc a lu c ră ri a rh ite ct al Rom âniei socialiste, ţiilo r clim a tic e fa v o ra b ile şi ca in aceste zile lu cra re a sâ aceasta a tit evoluţia din prim ele 10 luni a lu cră rilo r
loana m a ş in ilo r se îndreaptă necesitatea e x tin d e rii u tiliz ă rii lo r de fin is a j, cum ar fi m on a g ra d u lu i rid ic a t de dotare se realizeze şi pe re stu l su de investiţii, cît. mal cu seamă, sarcinile m ari ce tre
spre în tre p rin d e re a de pre m a te ria le lo r uşoare in con tarea in s ta la ţiilo r sanitare şi P a rtid u l C om unist Român. tehnică, re a liz ă rile sint lo ia l p ra fe ţe i de 64 hectare. R ezul buie înfăptuite pînâ Ia sfirşitu l anului.
ne m u lţu m ito a re .
fa b rica te „C ra n itu l" — unul stru cţia dc locuinţe. dc energie electrică, aplicarea Câ au exista t p o s ib ilită ţi ca ta tu l este urm area firească a Sub aspect global, pe ansamblul judeţului, pînâ la
din p rin c ip a lii fu rn iz o ri ai După re vizitează a te lie ru l tap etulu i din mase plastice c ir. GHEORGHE SECUIU la această dată stad iul efec m ă su rilo r lu ate în vederea c- finele lu nii octombrie s-a executat un marc volum de
şa n tie re lo r dc c o n stru cţii d in de tu b u ri clin beton. unde in râ de la fa b ric ile producă GEORGE-RADU CHIROVICI tu ă rii a ră tu rilo r p e ntru însâ- lib e râ rii im e dia te a te re n u lu i lu crări — 2.29 m iliarde lei la total investiţii şi peste
Bucureşti. Sc vizitează p o li ş-au făcut, de asemenea, im toare de m ateriale dc construc NICOLAE DRAGOŞ după recoltarea c u ltu rilo r de 1.2 m iliarde lei la construcţii-m ontaj. ceea ce cores
gonul deschis pe ntru pa no uri portante lu c ră ri de m o ţii — aşa cum . de a ltfe l, sc m în ţâ rile de p rim ă va ră sâ fie toam nă şi fo lo s irii tra c to a re punde unor realizări de 81,7 şi respectiv 84,1 la sută
pre fa b rica te , re re n l dat în dernizare. tovarăşul N icolae procedează în m ulte ţâ ri cu MIRCEA IONESCU cel p u ţin undeva in ju r dc 90 lo r cu ran da m ent sporit. din planul anual. Pozitiv este faptul câ la 15 benefi
fo lo sin ţă . Acest poligon, cu o Ceauşcscu. in aplauzele e n tu o experienţă avansată in acest P e n tru lu c ră to rii acestei în ciari. realizările la total in vestiţii depăşesc 85 la sută,
ra p a cita te dc p ro du cţie anua ziaste ale m u n c ito rilo r şi spe dom eniu. Tovarăşul Ceauşescu tre p rin d e ri vrem ea sc poate existind premise pentru îndeplinirea înainte de termen
lă de 0 600 m e tri eubi beton c ia liş tilo r în tre p rin d e rii. se schim ba oricîn d , deoarece a
a ap reciat că M in iste ru l cum sc trag brazde pe u lti a prevederilor. In această situaţie avantajată se află
(1 400 de ap artam e nte de con îndre ap tă s p ic şa n tie ru l un ui In d u s trie i C him ice dispune întreprinderea clectrocentrale Deva. IM . Barza. I.M.
fo rt d ife re n ţia t), a asigurat a lt lot de lo cuin ţe Este v i m ele hectare care vo r fi insâ- Hunedoara, D irecţia judeţeană P.T.T.R. Deva, care ra
deja olem cntcle dc co n stru c z ita t un bloc-eâm in pentru de toate c o n d iţiile pentru m înţate in p rim ă v a ra v ii portează între 86 şi 99 la sută din planul anual.
ţie pe ntru p rim u l bloc c a ic 225 de lo cu ri destinat m u n c i a spori producţia de m a toare
se în a ltă in ansam b lul a rh i to rilo r n e fa m iliş li. Se cerce se plastice destinată con N. TIRCOB Rezultatele valoroase prezentate sint insă insufi
tectonic .Cosmos" din c a r tează sp a tiile ce vor fi afec sim t {iilo r de locuinţe T o ciente şi neconcludente faţa de necesităţi. Aceasta este
tie ru l P antelim on. Este v iz i tate a n g a ja ţilo r fa b ric ii de todată, a cerut M in is te ru lu i fn prim ul rînd consecinţa fap tu lui câ m arii titu la ri dc
tată, de asemenea, secţia dc c a b lu ri şi m ateriale e le rtro - In d u strie i M a te ria le lo r de in vestiţii din judeţ n-au abordat, u rm ă rit şi soluţionat
dale moznieate şi hala de pa izo la n lc : co n stru cto rii s u b li C onstrucţii să studieze şî să oportun complexitatea problem elor impuse dc amploa
n o u ri m ari p re fa b rica te din niază că se asigură uri grad introducă in fa b rica ţie cu mai rea şi însemnătatea economică a obiectivelor înscrise
beton - a rm a t Tov arăşului rid ic a t dc co n fo rt în co n d i m ultă o p e ra tivita te m a te ria le în plan. Primează din acest punct dc vedere Centrala
Ceauseseu îi este prezentată ţiile unui preţ de cost scăzut le uşoare, deosebit dc avanta cărbunelui Petroşani cu 79 la sula din plan, Combina
m etoda tu rn ă rii în râsete a In apropiere si* vor rid ica joase economic. S-n cerut, to tul siderurgic Hunedoara cu 77,8 la sută, U.V. Călan
p e re ţilo r d e sp ă rţito ri : in s ta a lte b loe uri-câ m in în ra re todată. ca M in iste ru l In d u strie i cu 67.1 la sută, K.C. Orăştic cu 0(1 la sută. D irecţia re
la ţia a in tra i de c u rin d in vo r fi cazate circa 3 000 de C h im ire sâ sporeaseâ produc IN PAGINA gională C.F.R. cu 68.3 la sută şi Consiliul popular ju
fu n cţiu n e şi dă re zu lta te persoane. ţia dp m ateriale fnnoîzrv- deţean cu 75.6 la sută. Aceşti beneficiari deţin o pon
bune. In prcajnva b lo c u rilo r, con- lanle. de produse chim ice dere de peste 1,6 m iliarde lei din planul anual de 2.8
S ecretarul general ni p a r ti s lru e to rii nu am enajat un p e niru con stru cţii şi sâ d i m iliarde lei pe judeţ şi au dc pus în funcţiune rapa
d u lu i recom andă rid ica re a stand de m a te ria le şi u tila je versifice sortim entele aces A ll-A cităţi de producţie vitale pentru economie Dc aici <i
g ra d u lu i de in d u s tria liz a re a p e n tru co n stru cţii, asim ila te tora. corespunzător ce rin ţe gravitatea râm incrilor în urma, necesitatea ca consi
lu c ră rilo r, folosirea tu tu ro r sau in curs de a sim ila re , rod lo r de fin is a j şi exigenţelor liile dc adm inistraţie şi comitetele de direcţie respec
p o s ib ilită ţilo r dc m odernizare al străda niei ce rce tă to rilo r vi sporite de confort. Adunări pentru dori de seo» tive sâ privească cu toata răspunderea oblig aţiile ce le
a pro du cţiei, p re rum şi o rg a s p e c ia liş tilo r de la D G .C .M . mo in organizaţiile de partid. revin pentru m aterializarea in col mai scurt lim p a
nizarea unor poligoane m o şi în tre p rin d e rile aferente. S ecretarul general al p a rti in vestiţiilor.
b ile dc p re fa bricate pe lingă P rin tre exponate se află ele d u lu i a insistat asupra nece DREPTUL DE CONTROL SA
şantiere le dc co n stru cţii. In m ente de fin is a j, de izo la ţii, s ită ţii ca M in iste ru l C onstruc
legătură eu d iscuţia asuprii ţiilo r de M aşini sâ urgenteze ÎMBRACE FORME MAI EFI i* f to r v i- iî
unei m ostre de beton ce lu la r in s ta la ţii sanitare. Se a p re asim ilarea unor tip u ri noi. m o CIENTE DE AFIRMARE.
le rm oizo la nt a u lo e la vi/a l. to ciază c a ra c te ris tic ile un ui derne de m aşini şi u tila je pen