Page 46 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 46
PAG, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 14 NOIEMBRIE 1969
lovarâ şul loan M.‘ Popa, se
D iscuţia avută cu u n ii m einică. asigurarea c o n d iţiilo r c re ta ru l c o m ite tu lu i dc p a rtid adusc de C ongresul al X -lc a pe care am adresat-o secreta Virstă pensi
ru lu i c o m ite tu lu i dc
p a rtid
d e sfăşură rii corespunzătoare a
al P.C K. S ta tu tu lu i, să e x p li
m em b ri ai a c tiv u lu i dc
p a rtid d in Câlan, cu sc
in v â ţâ m in tu lu i. In legătură eu
M ircca liogâ ţean u
— că in v â ţâ m in tu l a in ccp u l
c rc ta ri ai co m ite te lo r dc p a r in s tru ire a pro p a g a n d iştilo r, de la Uzina „V ic to ria " Câlan căm te m e iu rile ş tiin ţific e ale de la m eca nicul şef, tovarăşul
p o litic ii p a rtid u lu i, ale
m ă
tid şi cu a lic cadre pe tema vrem să su b lin ie m că noi am in c o n d iţii corespunzătoare s u rilo r adoptate de Congres, „In secţia noastră am o r Producem la ni
de scin derii in v â ţâ m in tu lu i de re lu a t m etoda o rg a n iz ă rii pre- E le m en tu l nou ce a in te rv e dezba te rile să releve m o tiv e ganizat un cerc de econom ie
p a rtid e v id e n ţia tă stră d a n ii şi s e m in a riilo r deoarece p ra cti- n it constă in aceea că învăţă- le esenţiale care stau la ba- in d u stria lă , ia r pc sch im b u ri ei se cere
pre ocu pări p e ntru realizarea cîte un cerc p e n tru cei care
u n u i stud iu care să asigure în studiază S ta tu tu l P C R . E v i
suşirea tem einică a id e ilo r dc dent, pe lingă a c tiv ită ţile d in
bază d in docum entele ad op ta înv â ţâ m în tu l de p a rtid , fie
te de cel de-al X -le a Congres i n v ă ^ ă m î n h i l d e p a r t i d care o rg an izaţie de bază are prevederilor anului liniştită. De ce
al P C .K , p a rtic ip a re a lo t in a te n ţie sâ program eze şi în
m ai conştientă a o a m e n ilo r v iito r e xp u n e ri, sâ organizeze
m u n cii din acest c e n tru side dezbateri in ca d ru l a d u n ă ri
„C o m u n iştii, c e ila lţi oam eni Puternic ancorat în realităţile via ţa in te rn ă de p a rtid , c r it i
ru rg ic la m a te ria liza re a sa rci lo r generale In legătură cu n tulburaţi ?
n ilo r s ta b ilile dc Congres. ca şi a u to c ritic a , în d a to ririle
ai m u n cii m anifestă un \iu şi co m p ortam e ntul c o m u n iş ti viitor
interes faţă de bogăţia de lo r — ca sâ n u m ă r doar cîle - Dinlotdcauna anii pârului
idei cup rin se in docum entele va tem e dc m are a c tu a lita te cărunt ne-au uiSfitiat respect,
elab orate de cel de al X -le a vieţii social-economice pe n tru secţia noastră unde stimă, ne-au făcut să-i cin
Congres al p a rtid u lu i — ne m arca m a jo rita te a m u n c ito stim, să v edem in c i inţetep-
spunea to va ră şu l G heorghe rilo r sînt tin e ri". ciune fi cum pătare Nu creţi
P e tricâ lo i, lo c ţiito r al secre D in d is c u ţiile pu rta te am cu esfe vreunul dintre noi
ta ru lu i c o m ite tu lu i orăşenesc re ţin u t şi a lic aspecte, preo câ rtii a părintele ori dascălul
N u m ă ru l c u rs a n ţilo r care au ca ne a ară ta t că astfel se a- in in lu l în fe lu l in care este za d ife rite lo r h o tâ riri ale o r cu p ă ri pe ntru a face ca în vâ - m estre din acest an am ajuns la un procent de 44 la sută, să nu-i fi vorbii, in anii c o
c e ru t înscrierea lo r in d ife sigurâ un la rg schim b de o p i org an izat răspunde m ai bine ganelor de p a rtid şi de stat ţâ m în lu l sâ vin ă în în llm p i- cu perspective de sub stanţia lă m a jo ra re p rin intro du cerea a pilăriei, despre respectul pc
rite fo rm e de in v â ţă m in t a n ii. o c ris ta liz a re m ai bună a re z o lv ă rii s a rc in ilo r ce stau T re b u ie sâ arătăm insă că narca re z o lv ă rii s a rc in ilo r cc încă 20 dc m aşini pinâ la fin e le a n u lu i, faţă dc 17 existente care trebuie să-l aibă fată
crescut co n sid e ra b il faţă de pro blem elor, c x is lin d c e rtitu în faţa o rg a n iz a ţiilo r noastre în tîm p in â m şi u n cie g re u tă ţi stau In faţa o rg a n iz a ţiilo r de in prezent
dinea că in ca d ru l e x p u n e ri de p a rtid , e lim in ă fo rm e le r i de cei in virstă, Nc simţim
anul ire cu t. Aceasta a făcut p riv in d m a te ria lu l b ib lio g ra p a rtid . In a te n ţia o rg an elo r Re lingă creşterea g ra d u lu i dc m ecanizare, s-a îm b u n ă
lo r vor fi re lie fa te , e xp lica te gide. şcolăreşti ale m u n cii de bine ori d c cltc ori av em ou-
ca n u m ă ru l c e rc u rilo r In u z i fic. E d itu ra P o litic ă face cu de p a rtid tre b u ie sâ stea in tă ţit şi in d ice le dc u tiliz a re a acestor m aşini, care a crescut
in adîncim e cele m ai s e m n ifi propagandă. P entru în a rm a curia de a rem arca, la s e m e
na „V ic to ria " să crească la noscută a p a riţia u n or b ro v iito r problem a p a rtic ip ă rii cu 30 ia sulă la E M. T e liu c faţă dc re a liz ă rile d in an ul tre
53. ia r In ce le la lte u n ită ţi d in ca tive aspecte Z ile le trecute rea se cre ta rilo r o rg a n iz a ţiilo r şuri şi c ă rţi de po p u la riza re c u rs a n ţilo r la e xp u n e ri. F a cui, asigu rîn d în prezent 120 7 tone In m edic pe m aşină şi nii noştri, consideraţia, bunu-
oraş la 31 de ce rcu ri A lă tu ri am deschis in v â ţâ m in tu l şi de bază, a m e m b rilo r b iro u de m are interes, d a r ele a cem această rem arcă deoare zi. cuviinfă faţă de cei cc p o a r
de ele funcţionează şi o şcoa in unele ce rcu ri (lin m ediul rilo r şi a lto r tovarăşi înscrişi ju n g în nu m ăr fo a rle rrs lrin s ce la unele c e rc u ri n u m ă ru l T ehn ologia de pre pa rare a m in e re u rilo r de fie r va fi tă pe umeri ani indelunyati
lă uzinală cu tre i ani de s tu sătesc : brig ă zile de pro du c la şcoala uzinală de p a rtld .d e şi cu m ultă gre utate in Câ absenţelor este destul dc m a îm b u n ă tă ţită p rin m odernizarea pînâ la fin e le a n u lu i a l i de muncă şi de viată. Intit-
d ii E vid en t, sporirea nu m ă ţie din C rişeni, S tre i şi Nâ- pildă, in p rim u l an de Invâ- lan. Dc asemenea, in scopul rc. De la s e rv ic iu l a p ro v iz io n ie i nr. 1 dc p râ jirc , îm b u n ă tă ţire a tira ju lu i la 3 cup lo are, nini des asem en ea fap te şi c
ru lu i de ce rcu ri ne-a im pus dâştia S up erioară P rim a e x ţâ m in t sc predau le c ţii 3c a p ro fu n d ă rii cu n o ştin ţe lo r noi nare, de p ildă , d in 12 cu rsa n ţi precum şi a re g im u lu i te rm ic ca urm a re a m o n tă rii a 3 firesc să fie aşa pentru că
să nc în g rijim din tim p dc re punere a fost ţin u tă de către con stru cţie dc p a rtid , sc vor nc-am g în d it sâ confecţionăm la deschiderea în v â ţâ m in tu lu i schimbătoare- de căldură generaţiile crescute in tim
m em bri ai c o m ite tu lu i nostru organiza dezbateri p rin care panouri, g ra fice fotogazete au p a rtic ip a t num ai doi to Aceste lu c ră ri a fla te in curs dc executare sc vor re a li pul linăr al socialism ului au
cru ta re a a 21 de noi p ro p a orăşenesc". vrem sâ asigurăm cunoaşte care sâ popularizeze re z u lta varăşi. C o m e n ta riile in acest za in te g ra l pinâ la fin e le lu n ii decem brie. Pe parcurs, tot
fost şi sini m odelate
după
gand işti. dc in s tru ire a lo r te „P utem aprecia — rem arca rea tem einică a m o d ific ă rilo r tele o b ţin u te de in d u s tria m e caz sînt de prisos. G rijă şi în scopul îm b u n ă tă ţirii e x tra c ţie i econom ice In m etal, se vor principiile şi n orm ele m o r a
ta lu rg ică , o b ie ctive le p rin c i răspundere şi cu deosebire un m onta se p a ra to rii m ag ne tici cu c a ra c te ris tic i tehnologice le in care cinstea, dragostea
pale ce re vin din v iito ru l con tro l o p e ra tiv se cere e x e r superioare S-au creat, in s fîrş il, c o n d iţii pe ntru tra n s p o rtu l dc adevăr, generozitatea, n o
plan cin cin a l Acest fond d o c ita t şi asupra m o d u lu i in c o n c e n tra tu lu i la H unedoara cu a ju to ru l fu n ic u la ru lu i, c li- bleţea sufletească, spiritul dc
cu m e n ta r ar putea fi. apoi c a ic pro p a g a n d iştii p a rticip ă m in în du -se tra n s p o rtu l auto. ge ne rator dc p ie rd e ri de co n abnegaţie, principialitatea Sini
îm bog ăţit eu m ateriale , g ra la in s tru ire Dc la u ltim a in c e n tra t şi v a lo ri băneşti laturile sine qua non ale c-
fice. p a n o u ri prezentate eu s tru ire au lip s it 11 pro p a g a n P regătirea c o n d iţiilo r necesare re a liz ă rii tu tu ro r in d ic a ducafici cc se face azi in f a
ocazia u n o r a n ive rsă ri la e x dişti. E adevă rat ră u lte rio r to rilo r dc plan pe an ul v iilo r sc desfăşoară in în tre p rin d e milie, in şcoală, m societate.
po ziţia ju d e ţe a n ă ". s-a o rg an izat cu ci in s tru c ta rea noastră în strictă dependenţă cu pre o cu p ă rile pe n tru
A m con sulta t la eileva cer ju l necesar, dar această posi rea liza rea şi depăşii ea s a rc in ilo r dc plan pc anul în curs lutilnim Insă, uneori, >i
c u ri tem atica s ta b ilită pentru b ilita te nu tre b u ie tra n s fo r P entru a avea g a ra n ţia în d e p lin irii s a rc in ilo r spo rite d in n- fap te reprobabile, care în
acest an dc In vâ ţă m in t. Ea m ată In practică cure ntă Am nul v iilo r, a fost necesar sâ asigurăm încă din acest an re a calcă principiile m oralei s o
răspunde necesită ţii m un cii de n o tat aceste rite v a o b se rva ţii liz ă ri sp o rite în un cie sectoare de a c tiv ita te , pe ntru a im cialiste, elem entarul respect
propagandă, sp e cificu lu i a c ti spre ate n ţia c o m ite tu lu i o ră p rim a încă dc pc acum -on ritm care sâ sc situeze cît m ai faţă dc om. şi m ai ales faţă
v ită ţii d in dom eniul respec şenesc de p a rtid c a ic are d a aproape de sa rc in ile din lu n ile p rim u lu i trim e s tru al lu i dc om ul in virstă.
tiv . p re fe rin ţe lo r c u rs a n ţilo r to ria de a lua toate m ăsu rile 1070, lu cru pc ra re în cca m ai m are m ăsură l-am şi asigu — Ne-am dorit o bătrinc-
Pc pa rcu rsu l a n u lu i practica pe n tru ca in v â ţâ m in tu l sâ de rat tc liniştită. Am crezut In eu.
rid ic ă insă şi problem e de o curgă In cele m ai core spu n D in a c tiv ita te a desfăşurată de colectiv ul nostru dc m u n Dar iată că n-o putem avea.
im p o rta n ţă im e dia tă Cum zătoare c o n d iţii pe tot p a r că sc de sprind unele re a liz ă ri po zitive pe cele 10 lu n i. m a Nu-i zi să nu auzim vorbe
ve ţi acţiona in tr-o asemenea cursul a n u lu i te ria liz a te p rin tr o p ro du cţie globală su p lim e n ta ră dc fi.2 grele, jignitoare. Ieri. un b ă
situ a ţle ? — a fost întreb area A. NAGY m ilio a n e Ici şi un spor de f> f»fln tone fie r în m in ereu m arfă iat (am aflat că se numeşte
P entru fin e le a n u lu i, p re lim in ă m sâ ra p o rtă m depăşirea e x M a xe ll) a urcat pe gard şi u
tra c ţie i do m inereu cil 04 000 tone. a p ro d u c ţie i dc m etal strig a t : „termin eu clasa a
cu 10 000 tone n r p ro d u c tiv ita te a m u n cii va fi depăşită cu VII l-a şi-atunci li dau bă-
BAZA RL0R1C0LA fi.fi la sută. trinului o b ă t a i e . „ D e u
R ezultatele po zitive o b ţin u te , ca şi < c lr re se întrevăd, năzi, intr-o seară, pe stradă,
sînt efectul a p lic ă rii in practică a unui m are n u m ă r de m ă am fost jignit cum nu sc p o a
Pteocupotilo penltu o o tipu ro ac- tile le aeeiteo ţl continuă ln- te... Nu, nu pot să vă spun,
(iunilo* de inliufflu se|o ic din jude lr un «ilm irtlen i suri m en ite sâ asigure crearea c o n d iţiilo r necesare în d e p li
lu i n o ilru o b o io m ateriolo con* Serele b ote i de Io Hunedoara n ir ii o la n u lu i pe an ul 1070. expresie practică a d o rin ţe i şi mi-c tare greu..."
siilcn to ie »or male» io liio , între vor livro m aterial tloricol pentru h o tâ rîrii în tre g u lu i nostru colectiv dc m in e ri şi p re p a ra to ri Ochit omului sc umplu dc
I.I.L. Deva. Instantaneul de faţă vă prezintă sala maţiniloi din cadiul secţiei timplârie- oiţele, ţi prin co nţlruirco unei toate o ra ţclc judeţului. Construc
mobila. Foto : V. ONOIU m ori b a ie (loricole Io Hunedoaio. ţiile ţi o m cno jo tilc sole vor cu dc a traduce e xe m p la r in via ţă sa rcin ile care ne re vin din lacrimi. Ctasu-i vibrează dc
emoţie şi ruşine.
docum entele C ongresului al X -le a al p a rtid u lu i.
prinde, In lin o l, o lu p ra la ţâ de
Lucrările de am enojorc ou început 7 hretore- Cine a fost in stare să a
ducă lacrimi in ochii om ului
d e ani a muncit
Dl ii experienţa C. A, P. Foit s a rc in ilo r de către fieca re care 31 aşlepllnd ca virsla
c in s tit,
cooperator a perm is ca spo
ru l de recoltă o b ţin u t peste pensiei să-i fie preţuită, ijif -
p re ve d e rile p la n u lu i sâ re p re CONSFĂTUIRI CU DEPUTĂŢII ORGA jieclată ? Răspunsul parc n e
zin te peste C0 000 kg p o rum b verosimil, dar adevărat : niş
te elevi dc la Şcoala gen era
3 Slii! kg porumb boabe la hectar - oglindă a boabe, din care 30 de tone au lă nr 5 din Hunedoara L o
re v e n it ca re trib u ţie
s u p li
m entară U n ii coo p e ra to ri ca NIZATE DE CONSILIILE ALE cuinţa /tensionărilor loan >i
Ion lonescu. Ion Serdcan. Pe Ludochia Căroiu sc află in
tru Sâbâu. Luca C rişan şi a l vecinătatea acestei şcoli. In
posibilităţilor de creştere a producţiei ţ ii sc num ără pl in ire cei ca FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE joaca lor, elevii au scăpar
re au în re g is tra t cele m ai în
mingea peste gard O dată,
sem nate depăşiri dc pro du c de două ori. de o sulă de ori
ţie. Dar după mingea căzută m
Este un adevăr incon te sta sută d in su p rafaţa re p a rtiz a su p rafaţa c u ltiv a tă s au a p li R ezultatele o b ţin u te la c u l Oraşul Simeria m u n c ilo r p a trio tice exe cutate d e p u ta ţii lo s if Spincan. F!o- grădină săreau. deodată,
b il câ dacă p â m în tu l sc lu tă c u ltu rii s-au a p lica t şi ei- cat şi ie rb icid e folo sin d o d o tu ra p o ru m b u lu i ne-au p e r de cetăţeni in acest an însu ria n î rican. loan A n g lie i, zece-douăizcci dc e le n . Dc
crează după re g u lile a g roteh te 20 tone gunoi dc g ra jd la ză de cile 3.3 leg Ilu n g u z in la m is sâ onorăm cu cinste o- mează 3,1) m ilio a n e dc Ici. V ic to ria A ng liei. Juja Hâda şi k sub piciuurclc lor nu m ai tu-
nice în a in ta te p ro du cţia a g ri hectar, ia r pe te re n u l undo hectar. A cţiun ea de însâm in- b lig a ţiilc către stat, sâ s u p li în tre ce re a ce s-a declanşat a lin mineu tcufără nici u jilantă,
C o n s iliu l orăşenesc S im e ria
colă nu cunoaşte lim ite . Acest nu am avu t p o sib ilita te a sâ ţa rc a fost in perm anenţă su m entăm pre ve d e rile c o n tra c al F ro n tu lu i U n ită ţii S ocia în tre d e p u ta ţi la se n ilă vre M ai m u lţi d e p u ta ţi, p rin tre nici o legumă.
lu cru este dem onstrat şi in folosim îngrăşăm inte o rg a n i pravegheată. neadm iţ îndu-se tu lu i in iţia l şi sâ asigurăm o me după alegeri pentru cea ‘ car*» Teodor Purdca. îoan
ca d ru l coo pe rativei agricole ce s-nu a p lica t cile 300 kg a- greşuri sau a b a te ri dc la re bună re trib u ţie la ziu a-m un - liste a in v ita t d e p u ta ţii din m ai bine gospodărită c irc u m Stanca, M ih ai Udubaşa. S tc- — Ca orice yosjiodar, care
lo c a lita te la un sfat de lu
din Foit. In u ltim ii p a tru an i, 20tat de am oniu la hectar. g u lile agrotehnice câ cru. Cc a pus în evide nţă scrip ţie a găsii un p ro fu nd c- lian Dav id au fo rm u la i c ritic i are o grădină, am dorit şi
la c u ltu ra p o ru m b u lu i p ro C o n d iţiile d in p rim ă va ra a- Un ro l h o lâ rilo r asupra p ro Ne dăm seama insă câ re con sfătuire a ? D e p u ta ţii au oou în rin d u rilc c e tă ţe n ilo r in tc m c ia le ia adresa a c tiv ită noi să imuc ni nişte legume,
d u cţia m edic o b ţin u tă a osci ccslui an au im pus executa d u cţie i l-a u avut lu c ră rile de zervele de creştere a p ro d u c fost u n a n im i în aprecierea râ Deşi nu s a făcu t o analiză a ţii secţiei din lo ca lita te a utşlc zarza vaturi. Dc fiecare
la t in tre 2 000—3 000 kg la rea a încă unei a ră tu ri pe in tre ţin c rc a c u ltu rii Pe 05 ţie i nu au fost nici pc d e p a r asemenea a c ţiu n i sînt utile, m o d u lu i în care s-a desfăşu I C..C |. Dev a pentru a p o rtu l R ilală şi-au bătut joc de m un
hectar, ia r în această toam nă sup rafeţele ogorîte In vară la sulă din teren ul in sâ m in - te epuizate. Bunăoară, se poa ele avînd ro lu l de a arunca ra t întrecerea, consfătuirea u n e sa lisfâ râ io r la a c ţiu n ile în ca noastră Am rugat jnufe-
s-au re co lta t 3 002 kg la he c sau toam nă în scopul in c o r la l eu porum b s-a efectuat o le ară ta câ recolta a fost 0 p riv ire re tro sp e ctivă asu adus c u vin te dc laudă la u- tre p rin se p e ntru în fru m u s e ţa surii să le inte rzică să mut
tar. de fie ca re dată întreeînd p o ră rii în g ră şă m in te lo r în sol, lu cra re cu sapa ro ta tivă , ia r d im in u a tă cu peste 11 000 kg pra re a liz ă rilo r, asupra s tilu dresa u n o r d e pu ta ţi, p rin tre rea şi păstrarea (u râ ţe n ie i în sară in grădină. T, ^urăşiit
in mod sub stanţia l p re v e d e ri p re g ă tirii u n u i bun pat g e r apoi pe întreaga sup rafaţă d in cauză câ pe o suprafaţă lu i şi m etodelor dc hu rii ale care S telian D avid. V a le ria oraş Această secţie este slab Ropcscu mi-a spus, In urmii
le p la n u lu i. In acest an, spre m in a tiv şi co m b a te rii b u ru ie s-au a p lica t ciţe două praşile de 14 hectare a ră tu rile s-au d e p u ta ţilo r în ' m o b iliza re a S uvaina. M ăria M ura i F râ n u tila tă , pur şi sim p lu n e g li cu c lfiia ani, ,mî le luăm min
exem plu, depăşirea re p re z in n ilo r în a in te dc efectuarea m ecanice. In urm a p lo ilo r a- efectuat num ai în p rim ă v a m aselor de cetă ţe ni Ia rezo l ase K aluza. O liv ia C aţuvcla, ja tă dc e â irc conducerea gile. Am făcut aşa Priviţi
tă I 562 kg p o rum b boabe la a ră tu rii p e n tru in s â n iin ţâ ri, bundonte care au căzut în pe ră D e ficie n ţe au e xista t (şi varea un or problem e de in Solom on Irine a. M a lild a O- IG C I- . Deva D in această aici, in m agazie, av em zeci
hectar. Aşadar, deşi în m u lte unde a fost cazul s-a fâ riit o rioada în tre ţin e rii c u ltu rii, sc semnalează şi în această teres obştesc. Dc asemenea, prean şi a a lto ra p e n tru in i cauză do ar un sin gu r a u lo ra - de mingi. Acestea U sini nu
lo c u ri se a firm ă câ reco lta ar lu cra re de discuire, fav o rizin d p ra şile le m anuale s-au re a toam nă) şi în p riv in ţa a sigu 01 au văzut, pc bună d re p ta ţia tiv a . s p iritu l în tre p rin z ă to r, m ion sc află în stare de fu n c mai din ultim ele două zile
fi fost in flu e n ţa tă de c o n d iţii astfel executarea a ră tu rii de liza t in c o n d iţii n ia i grele, ră rii unor doze corespunză te. in co n sfătuire un bun p r i h ă rn icia şi priceperea ce i ţio n a re . ia r re z id u u rile m ena Şi pentru că ut am permis
le clim a tic e ne favora bile, re calita te , fără gre şuri şi g o lu ri dar co o p e ra to rii au d o ve d ii toare de îngrăşăm inte c h im i le j dc a face un ro d n ic schim b caracterizează in muncă, je re d in c a rtie re stnt rid ic a te să le reţinem, ui se n iu c zil
zu lta te le practice în re g istra te dc aer în masa te re n u lu i. D u m u lt interes şi d ă ru ire in ce la hectar. de păreri, de e xp e rie n ţă p e n tru s p iritu l (le răspunde la in te rv a le prea m a ri. C on nic de c ă lit elevi m u m ie jig
de u n ita te a noastră in firm ă a- pă ară tu ră s-a d iscu it teren ul m uncă reuşind ea pe ju m ă Pc ha za în v ă ţă m in te lo r des T im p u l ra re a tre c u i (le la re cu care sc u ch ilâ de s a rc i ducerea IG C .I,. Deva are da nitoare. aiu tu m ţăn cufăr
ccastâ părere D a r cum s-a in cruce tate d in sup rafaţă sâ se exe prinse. acum ne preocupăm aleg erile de d e p u ta ţi re p re n ile (a re le im p lică m anda to ria sâ în lă tu re care nţele re H Luni se pouit, co p u . să tai
procedat, ce m ăsuri ou fost L ii Insâm înţare am folosit, cute cile două p ra şile m an ua îndeaproape dc pregătirea te zin tă o perioadă de m uncă tu l din partea c e tă ţe n ilo r. si' fac s im ţite la secţia sa d in purtaţi astfel cu iloi oumeui
ap lica te p e ntru a o b ţin e re a ea şi în a n ii a n te rio ri h ib r i le. Im p o rta n t de m e n ţio n a t m einică a recoltei viito a re . Pc rodnică, p lin ă (Ic 's a tis fa c ţii A p re c iin d p o zitiv activ il:i- S im eria. care că pot fi nu ..umai pu
liz ă ri c it m ai bune ? este fa p tu l câ s-a u rm ă rit ea n ia i m u lt de 70 la sulă d in lea desfăşurată dc m arca m a C onsfătuirea a co n tu ra t n
du l d u b lu 20H. ra re se carac p e n tru m arca m a jo rita te a de ri uf i, ci bunici, earc au u-
Bazele re co lte i s-au pus în terizează p rin vigoare vege densitatea p la n te lo r răsă rite su p rafaţa ce urm ează sâ o in - p u ta ţilo r In acest in te rv a l m ii jo rita te a d e p u ta ţilo r, consfă pol p rin c ip a le le sa rcin i re juns la virsla jicnsiei cişti-
că dc la am plasarea c u ltu rii. ta tivă şi p ro du cţie rid icată . sâ fio e îl m ai ap ro p ia tă dc sâniînţâm eu po rum b s-au c- de cetăţeni din oraş au p a r tu ire a a adresat c ritic i aspre stau în faţa c o n s iliu lu i p o p u gindu-şi prin probitatea
unora d in tre c ri care nesoco
A stfe l, pe aproape ju in â tn le O deosebită ate nţie s-a a- cea a celor ajunse la m a tu fe rtu a t a ră tu ri acţiune care tic ip a t cu în s u fle ţire la ac tesc ră sp u n d e rile cc le revii'.. la r orăşenesc, a d e p u ta ţilo r muncii şi conduitei it s p e e lu 1
este în curs de re a liza re şi
in perioada ce a m âi
răm as
d in sup rafaţa c u ltiv a tă . po eordat resp ectării epocii o p ti rita te . pe restul te re n u lu i. E x p e rie n ţiu n ile în tre p rin se de consi D e pu ta tu l C ornel Stoica, de din acest an. în ia rn a ră re s c şi consideraţia celor din jur /
O m ăsură e ficie n tă (le spo
ru m b u l a a vu t ca plan tă pre me dc Insâm înţare şi asigu rire a ra n d a m e n tu lu i la hec ţa d o b in d itâ pinâ acum în liu l populai pentru repararea pildă, c a ic este şi medie, n a apropie, in în tre g u l an 1070 Nu vi se roşeşte obrazul de
m ergătoare trifo lie n e le . pe 35 ră rii unei d e n sită ţi core spu n ta r. ap lica tă eu rezu ltate m u l p riv in ţa s p o ririi reco ltei de şi în tre ţin e re a stră zilo r, am e «lat de vorbă n iciod ată cu ce D e p u ta ţii s-au an ga jat ca ruşine jigmndu-i ? li între
la sută au fost plante p ră si zătoare de p lan te la hectar, najarea zonelor verzi, la p la n băm pe elevi, dar z-ar cu v e
ţu m ito a re in u n itatea noas po rum b ne va fi de m are fo tă ţe n ii care ia u acordat la p la n u l de a e liv ilâ ti p a trio ti
toare, ia r pe restul te re n u lu i, în s â m în ţa iu l s-a efe ctu at in tă ri de a rb o ri şi a rb u şti o r
tră. este cointeresarea m ate los în v a lo rific a re a to t m ai 2 m a rtie votul lor. n a în tre ce pc an ul 1070. adop ta t re ni Să întrebăm şi p<> (/a.vcă/ii
păioase de toam nă După e li în tre g im e în decada a tre ia d e p lin ă a re ze rve lo r e xiste n na m e n ta li, la re p a ră ri şi zu lor dc. Ui Şcoala generală nr.
prins n ici un fel de a c ţiu n i,
berarea te re n u lu i de trifo ii**- a lu n ii a p rilie , folosind m a ria lă .i c o o p e ra to rilo r p rin a- te p e ntru obţinerea de re z u l deşi se sim te strin g e n t nevo cent (Ic o sesiune a c o n s iliu 5, care cunosc de multă vre
ne şi p râ şilo .u e s-au efe ctu at şina S P C G reglată pe ntru eordarea re trib u ţie i s u p li tate superioare g ră v iri de faţade etc., care au ia. nu p a rtic ip ă la sesiunile lu i p o p u la r orăşenesc, sâ fie me „ am ănuntul" ce se p etre
ogoare, con com ite nt îneorpo- a d is trib u i 51 000 boabe la m entare p e ntru depăşirea făcut din S im e ria un oraş tradu s in via ţă p rin lr-o m u n
p ro d u cţie i p la n ifica te . S ta b i CONSTANTIN CORICIUC c o n s iliu lu i p o p u la i. P entru că susţinută şi bine o rg a n iza ce, zilnic, sub ochii. l0 r. tu
i îndu-se In sol c ltc 3f>0 kg su- hectar. C oncom itent cu se lire a d ife re n ţia lă a pro du c ioginei agronom la C A P. cura t, in g r îjit dc gospodari slaba lo r a c tiv ita te , au fost tă a tu tu ro r lo c u ito rilo r ora - |j Curteu şcolii.
perfosfat la hectar Pe 40 la m ănatul, pe 33 la sută din ţie i pe ta rla le şi cunoaşterea • Foit p ric e p u ţi şi h a rn ic i V aloarea c ritic a ţi pe bună dre p ta te şi şului. La com isia de ju decată
nr. 3 a Consiliului popular
municipal Hunedoara a v e
nit o bălrină ce-şi poartă cu
greu cei 77 de ani de t/u fă .
N-arc pe nimeni. Singurul ei
la p r a ş t ie SE CER SPECTACOLE LA ÎNĂLŢIMEA rost şi fără rost Cu orice oca sprijin este statul. El i-a a
zie se cerc să prezentam spec
sig u ra i o pensie, o m in caie
Normal, se recurge la R
tacol.
im provizaţii (le slaba calitate, caldă la cantină. A r putea,
care com prom it fo rm a ţiile tn aşadar, să stea liniştită m
căsuţa ei din strada Dragoş
Sau dacă se
faţa publicului.
POSIBILITĂŢILOR SI TRADIŢIEI de fapt, nu prea sînt tine ri Es ' lor. pretind, ele să fie anunţate din Vodă nr. 34. Dar iat-o veni
ni s-a promis ca vom fi s p riji
tă a ici să-şi plinijă n e c a z u l:
tim p, pentru a pregăti ceva co
niţi, la rcîm prospâtarel
te clar că, astfel, calitatea-spec
9 # t tacolelor noastre scade, elemen Pentru a reuşi, vom căuta să respunzător, adecvat". Este pă „Sint bătrlnă, d c cc-m i în
tul uman fiin d mereu acelaşi" educăm dragostea tin e rilo r pen rerea in stru cto rilo r şi metodiş- tunecă ultim ele zile ale v ie
M ulte fo to lii din sălile de doi interpreţi, un taraf şi ga duc de m ult la acele spectaco Dacă ar fi numai acesta răul Deci, îm bâtrînirca şi la pro tru munca cultu r al-artistica l)c tilo r casei de cultură. ţii ? Am trudit, la a n ii mei.
spectacole rămîn neocupate. ta spectacolul. Aşa ceva c clar le, nu ştiu ce au, dar aflu că n-ar fi chiar a tit de grav, dar priu şi la figu rat a fo rm a ţiilo r aceea, vom preda la repetiţii $i. intr-adevăr, organizarea să am o grădiniţă cu nişte ro
M u lţi organizatori dc spectaco <ă nu mai satisface pe nim eni, nu pierd nim ic nedueîndu-mâ". din declaraţiile unor tovarăşi artistice ar fi o cauză. Lucru noţiuni de specialitate, au fost pripită nu poate asigura şi o şii şi fasole. Dar mi au rupt
le reclamă absenţa publicului acum cînd comoditatea fotoliu Situaţia, după părerea noas anchetaţi mai apare un fapt pe cunoscut de către m etodiştii şi reorganizate şi încadrate cu ca calitate corespunzătoare a spec gardul, au dat intr-adins cu
la reprezentaţiile trupelor pro lui din faţa televizorului e greu tră, este cu adevărat alarm an cit dc nepotrivit, pc a tit (Ic activiştii casei de cultură, care dre competente cercurile dc v i tacolelor. Spuneam însă că mingile In recoltă. Au a d u
fesioniste, dar mai ales ale de conturbat". tă De ce ? Pentru câ Orăştia subiectiv S-a încetăţenit obiş după lin tim p au alarm at pc oară. de artă plastică etc.". spectatorii din Orâştic nu frec nat şi alţi copii la gard şi
a rtiş tilo r am atori Se dau şi I). Slclinn, proiectant : „Nu este un oraş cu suficient dc nuinţa spectatorilor de a pa r-, toţi factorii şi au procedat la Se remarcă, din cele spuse ventează nici spectacolele profe
explicaţii : ,.Televiziunea c dc frecventez casa de cultură nu m ulţi intelectuali care sâ poală licipa efectiv şi afectiv la spec luarea unor măsuri concrete pinâ acum. câ reîntinerirea fo r sioniste. deseori nici măcar in i-Qu invaţat să m ă înjure.
vin ă !" Oare e singurul şi cel mai (Ic la o vreme, după ce contribui la impulsionarea acti tacole numai atunci cind e pre Nu vom avea în vedere planu m a ţiilo r este cea rare se rea telectualii. De cc? O explica Vă rog să-i chem aţi aici pe
mai plauzibil, mai întem eiat a r m i-am dat scama câ recunosc v ită ţii cultural-arti.ştice, sâ o- zentă „fru n te a " oraşului, cind rile scrise şi incopciate în do lizează mai greu. Dc cc ? Tot ţie destul dc convingătoare loan Sim ionic şi pe Emil
gument ? repertoriile, că sînt aceleaşi de de la diverşi in terlocutori a- consta in faptul că m arile tru Murcşan, dar să vină şi taţii
lor".
Am căutat un răspuns la O- fiecare dată. Nu există o rota ffăm câ „nu se face o creşte pe profesioniste din ţară — o-
râştie, in măsură să lămureas ţie a spectacolelor d ife rite lo r re. o educare a noilor cadre", perc, filarm onici, teatre — Cei citaţi, insă, n-au venit.
că fenomenul, ştiut fiind că a form aţii sau o asamblare ar Viaţa culturală—in examenul exigent „lipseşte o intensă educaţie a r frecventau cîndva Orăştia pen După alte invitaţii, la o săp-
rest oraş se bucură de faima monioasă a lor". tistică în şcoli", „trebu ie cu l tru câ aici aveau un public tămlnă, au venit... m am ele
unei tra d iţii cu ltu ra l-a rtislicc V . Solomon, m uncitor r „N u al publicului tivată dragostea, pasiunea pen entuziast, exigent, dar câ u lte celor doi adolescenţi, indig
înfloritoare cîndva şi roditoare mai merg la casa dc cultură de tru muzica, artă In general", rio r aceleaşi trupe, bazate pe nate că au fost deranjate, in
in prezent. m ult N-am cc vedea şi dc a „muzica, cîntul erau in şcoală anumite planuri de încasări, o- faţa comisiei, bătrînica n-a
Aşadar, ee oferă casa dc cul ceea nici ce pierde Tot ace fere exemplul personal — cu- aceasta catadicseşte sâ aplau discipline obligatorii, nu cenu colcau oraşul, dat fiin d numă mai acut nici un fel dc p re
tură spectatorilor şi care sint laşi lucru se prezintă de fieca noscindu-se marca influenţă a de. să zâmbească sau sâ rîdâ. sare. ci preocupările concrete şă rese ca acum" şi alte ase ru l mic de locuri In sala de te n ţii:
opţiunile acestora ? Care sînt re dată". intelectualilor asupra concetă Tovarăşii prol loan Popa, d i menea explicaţii, prim ite de la spectacole Eu ii iert, ce să le mai
corului
Pruncise
şi
rijo ru l
motivele slabei prezenţe a pu V. Morar, secretarul comite ţenilor — prin prezenţa tn sa Am consemnai mai fn lii acest Jlo.srhnafsky, instructor al cer oameni în vtrslâ. intelectuali, Lucrul cel mai im por ccr ? Dar rog frum os să fiu
blicului la spectacolele locale ? tulu i orăşenesc U.T.C. : „ T i la de spectacol Dar Iu Orâştic aspect pentru câ el reprezintă anim atori ai vieţii artistice a tant este recîştigai ea terenului lăsată in pace. să-m i duc în
cului de muzică, ne-au fost, în
Dr, S. Spincanu r „Personal nerii nu merg la specta nu intelectualii sînt cei caic factorul subiectiv, personal al acest sens, interlocutori. oraşului. pierdut, prin organizarea ace linişte bătiin eţelc...
nu frecventez spectacolele casei colele casei (Ic cultură fi fac cultura de masa ci. dim po problemei. Aceasta, insă, nu în Aşadar, de vină este educaţia lor spectacole de care vo r La citeva ore, insă, bătrî
de cultură pentru că m-am ra indcă repertoriul c acelaşi, trivă. cei care ar trebui sâ seamnă câ rezolvarea ar veni „La cor. vom căuta să lă r cultural-artistică deficitară a ti beau in te rlo cutorii noştri de la nica s-a rcintors in faţa co
lia t părerii „nu se m erită, e vechi, cunoscut dc toţi. Din o dată eu înlăturarea acestui gim colectivul, sâ prezentăm neretului. Dar această lipsă sc casa de cultură, prim enirea lor
stea tn stal. să-şi însuşească misiei de ju decată cu bati
pierdere de tim p", convingîn- cauza aceasta toţi preferă alte din ceea ce văd pe scenă. .‘şi. factor. Nu ! Rezolvarea trebuie programe v ariate, cvartete, g ru recuperează în procesul social cu noi bucăţi, educarea şi fo r cul rupt. cu faţa lovită.
du-mâ că acesta e adevărul. T 'n preocupări. Nu există o mişca intr-adevăr, cc sâ ne m iram câ sâ decurgă direct din sălile dc puri, solişti, recitatori. Vom in de culturalizare, proces în ca marea pasiunii tin e rilo r pentru
m inte că înainte de studenţie re artistica viguroasă Cred că, intelectualitatea O râştici nu repetiţii şi apoi de pe scena clude în repertorii bucăţi cu re casa (Ic cultură este un fac viaţa artistică a oraşului, o da — M -au bătut. M-au aştep
frecventam curent casa de cu l în arest sens. .şi intelectualita participă la activizarea vie ţii sălii dc spectacole a casei dc noscute de operetă, operă chiar, tor, o filieră im portantă. Am tă cu angrenarea in te le ctu ali tat la coltul străzii Uitaţi-vă
tură pentru că aici se desfăşu tea c vinovată, fiindcă nu par artistice a oraşului cînd nu es cultură. A ici intervine între iar schimbul (Ic experienţă eu văzut că există ciţiva optim işti, tă ţii la aceste activită ţi P rim ul ce-a făcui cu mine Sa ui na
ra o activitate artistică inten ticipă cu posibilităţile ei la te prezentă nici la concertele barea : „Cu cc ne prezentam iu corul „Ion V idu" din Lugoj a oameni angajaţi cu pasiune în- pas. prom iţător, s-a făcut. U r- 1 Murcşan...
să — teatru, cor. operetă etc înviorarea vieţii artistice a o faţa spectatorilor?" marcat un eveniment cultural Ir-o frumoasă muncă dc a scoa ni cază urm ă to rii, mai viguroşî, I O m am ă a lovit o altă m a
— plus o serie de cercuri pc raşului". culte, filarm onice, la un reci fn tr-o declaraţie consemnată im portant, prin aceea că s-au te lucrurile din impas, dornici mai hotărîţi, aşa cum îi bănuim I mă. fin copil a jignit un p ă
specialităţi cu un im portant Zeci dc alte persoane ne-au tal Ştefan Ruha etc. — pc gus mai sus aminteam despre spec stabilit o scrie de legaturi în- să realizeze pe v iito r spectaco în pasiunea şi dragostea celor rinte. Sint fap te grave care
rol în dezvoltarea unor ap titu relatat cam aceleaşi motive tul ra fin a i al unui universitar, tacole de slaba calitate. Ea a Irc cele două form aţii de pres le (le calitate, care sâ satisfacă cîţiva anim atori cu care am • sc ccr pedepsite, sint o d e ce
dini. In prezent, însă, m ajori pentru care nu frecventează care de fapt. (lupa o părere e- lost întărită dc unul dintre ac tigiu naţional. Dc asemenea, rele mai exigente preferinţe. stat de vorba, optim işti în ceea J 'mi pol fi îngăduite hi socie
tatea spectacolelor poartă, m ise spectacolele casei de cultură, nunţatâ de mai m ulţi in terlo tiv iş tii veterani ai casei de cu l dorim şi vom face lot posibilul, Dar pentru spectacole de ca li ce priveşte redresarea vie ţii j tatea noastră, ai cărei fii sint
pare, amprenta organizării p ri na mai m ult, unii cetăţeni, cînd cutori, vin în oraş cu conştiinţa tură, tovarăşul Ion V ule riu T o - sintem foarte hotărîţi, ca p ri tate trebuie sâ sc creeze con- artistice a oraşului, în recîşti- ; educaţi după n orm ele m ora
pite, după caz şi nevoi, înjghe- auzeau despre ce-i vorba, re că ştiu, cunosc, au văzut totul dca. membru a) corului de zeri mul spectacol al noii stagiuni d iţiilc corespunzătoare pregăti garen publicului şi readucerea lei socialiste. Sint fapte care
la Bucureşti. C luj sau Tim işoa dc ani : „C orul tvnlcn ar a a să fie de o înaltă ţinută artis rii lor Intre acestea, una nise fo rm a ţiilo r la înălţimea faimei
blndu-sc ceva, cu cc se găseş fuzau pur şi simplu sâ mai dis acuză şi care ccr oprobriul
ra. şi-au format cultura nece juns un cor... bălrin. Sintcm tică cu care sâ nc recucerim paie demnă rlc luat în consi cucerite cu ani în urmă opiniei publice.
te în momentul respectiv. Sc cute, spuntndu-nc sec „nici nu sară, de aceea nu dau im portan numai noi. cei din generaţia spectatorii. Pentru aceasta, tn derare : „Sâ nu se mai p re tin
merge pe m inim a rezistenţă — mă interesează : eu nu mă mai ţă m işcării artistice locale. vlrstnicâ. În toate form aţiile. toate form aţiile vom acţiona, şi dă organizarea spectacolelor cu N. STANCIU ■
LUCIA LICIU