Page 44 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 44
DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 13 NOIEMBRIE 1969
Sesiunea Comisiei mixte guverna Presa franceză despre problemele comunitare
mentale de colaborare economică
dezbătute de Consiliul Ministerial al C. E. E.
între Republica Socialistă România
P A R IS 12 (Agerpres) — cia r a g ric o l.. întreaga afacere deplasat sensibil în cursul
şi Republica Democrată Germană ţii la rg i p ro b le m e lo r co m u n i a P ieţei com une este astăzi o re u n iu n ii m in iş trilo r „celor
Presa franceză acordă spa
şase". P a rte n e rii F ra n ţe i au
în tre
chestiune dc încredere
tare dezbătute tim p de două d ife riţii p a rte n e ri in m om en acceptat p rin c ip iu l s o lid a rită
B E R L IN 12 — Coresponden v o lta t si a d în c il an de an. ceea s ită ţilo r în perspectivă ale ce zile la B ru xe lle s de C o n siliu l tu l in care se pun problem ele ţii fin a n c ia re în problem e a-
tu l Agerpres, Şt Deju, tra n s ce s-a refle cta t în creşterea lo r două ta ri şi celui m ai în a lt M in is te ria l al C E E. In ce trip tic u lu i : dcsâ virşirc, con gricolo. „D ar. scrie acelaşi
fost
ziar. dacă p rin c ip iu l a
m ite : In tre 10 şi 12 noiem brie continuă a s c h im b u rilo r co nivel tehnic şi a s ta b ilit m ă priveşte e ve n tu a lita te a lă rg i solidare. lă rg ire ". m are d o b in d it. problem a este de
F a p tu l câ un nu m ăr
19G9 a a vu t loc la B e rlin se m erciale d in tre cele două ţâ ri s u r i‘p riv in d încheierea de con r ii P ie ţe i com une p rin ad era de n e înţele ge ri a c o n trib u it parte de a fi reglem entată,
siunea a 3-o a C om isiei m ix te şi în realizarea de a cţiu n i con tracte de lungă durată. rea un or noi m e m b ri, cum ar p e n tru câ to ţi m in iş trii au
îi M area B rita n ie . D a n e m a r in tre cu t la d iviza re a „ce lo r
guvernam entale de colaborare crete de colaborare şi coopera In tim p u l sesiunii, p ă rţile au sase", scrie, de asemenea. „L a recunoscut necesitatea dc a
econom ică in tre R epublica So re econom ică şi te h n ie o -ştiin - efectuat un schim b de păreri ca. N orvegia. Irla n d a , presa N a tio n ", a d e te rm in a t pe sc ajunge in fn n n rc a pro d u c
cia listă Rom ânia şi R epublica ţific â în legătură eu m ersul lu c ră ri pa rizia n ă este fo a rte c irc u m francezi să considere u tile ţie i si la reducerea n iv e lu lu i
Dem ocrată G erm ană K xam inînd p o s ib ilită ţile dc lor de coordonare a p la n u rilo r spectă. ncscâpînd d in vedere c o n v o rb irile b ila te ra le care c h e ltu ie lilo r, ccca cc este un
Delegaţia guvernam entală a dezvoltare a co la b o ră rii d in tre de dezvoltare o econom iilor c o n d iţiile franceze în această au început în u ltim a vrem e vast program im p o sib il de
R e pu blicii S ocialiste Rom ânia R epublica Socialistă Rom ânia naţionale ale celor două tâ rî spinoasă problem ă. A stfel. în tre p a rte n e rii c o m u n ita ri in re a liza t în a in te de s firş itu l a
„L a N a tio n " scrie că „în tă ri
a fost condusă de M ih a i M a ri- şi R D. Germ ană. Com isia m ix pe perioada 1071-1075. precum vederea în lă tu ră rii obstacole n u lu i. cînd urm ează sâ e x p i
ncscu. vicepreşedinte al Con tă guvernam entală, pornind de şi in ceea ce priveşte c o n ti rea şi m ai ales lă rg ire a co lo r existente in calea dezvol re actu alu l re g u la m e n t fin a n
s iliu lu i de M in iş tri, iar dele la recom andările sesiunii a nuarea si finalizarea acestei m u n ită ţii depinde, în concep tă rii in co n tin u a re a P ieţei c ia r".
gaţia guvernam entală a R D. 23-a C A E R . a s ta b ilit m ă a c tiv ită ţi. ţia g u ve rn u lu i francez, de de- com une R cfcrin d u -sc la cclc două
G erm ane dc dr. K. F ichtne r, suri de lă rg ire a co lab orării, L u c ră rile sesiunii s-au des săvîr.şirca P ieţei com une Se „P aris Jou r" subliniază la problem e devenite aproape
vicepreşedinte al C o n siliu lu i cooperării si liv ră rilo r re ci făşu ra t în tr-n atm osferă de pare că m in iş trii s-au s tră rin clul său câ in lim p u l m lil- in co m p a tib ile — E uropa v e r
dc M in iş tri. proce în do m eniile in d u strie i prietenie şi înţelegere re c i n ir ii de la B ru xe lle s s-a re de şi aderarea. A n g lie i — z ia
Com isia m ix tă guvernam en chim ice, in d u strie i m e ta lu rg i Dupâ cum comunica agenţia Kaosan PateMao 1 200 de avi d u it in şedinţa de m a rţi să s ta b ilit ve lo -u l francez p rin ru l „L ’ A u ro rc " ajunge la
procă
tală a exa m in at m odul de în ce. in d u strie i co n stru cţiilo r, oane americane au fost doborîte asupra teritoriului Laosului. Ar reducă d iverg enţele existente cererea fo rm u la lâ dc m im s- concluzia că „boala Iui A ld o
d e p lin ire a reco m an dărilor n- ro n s tru rtie i de m aşini unelte, P roto colu l sesiunii a 3-a a tileria antiaeriană a Frontului pcidctic este pregătită să lupte cu în tre „cei şase" în scopul de Iru l de exte rn e M aurice M oro. m in is tru l ita lia n al a-
doptate a n te rio r p riv in d dez c o n s tru c ţiilo r navale, m a te ria Com isiei m ix te guvernam enta piraţii aerului. a crea c o n d iţii u n u i acord a S chum nnn ca orice re c tific a fa c c rilo r externe se relevă
le a fost sem nat de M ih a i M a-
voltarea re la ţiilo r economice lu lu i ru la n t si alto r m iilo a re In fotografie : Ostaş! dintr-o baterie de artilerie antiaeriană supra re g u la m e n tu lu i fm a n - re adusă d iv e rs e lo r c o n trib u din re in cc m ai p ro fita b ilă
şi o s ta b ilit m ăsuri re ferito are de transp ort. e le ctro te h n icii, rinescu, vicepreşedinte al Con a Armatei populare la post. ţii ale „ce lo r sase" la fin a n pe ntru P iaţa com ună". M in i-
la lărgire a co la b o ră rii si eo e le ctro n icii, m ecanicii fin e si s iliu lu i de M in iş tri al R epu ţarea P ieţei com une ag ricole nnrea re u n iu n ii la n ive l în a lt
o p e ră rii econom ice si tehnico o p ticii, precum si în alto do- b lic ii S ocialiste Rom ânia, şi dc sâ fie votată în u n a n im ita te . a „ce lo r şase" pinâ în luna
dr. K F ichtne r. vicepreşedin
ş tiin ţific e în tre R epublica So m rn ii dc inlorcs reciproc. Dupâ părerea c o tid ia n u lu i decem brie ar putea a ju ta ţă
eialistâ R om ânia şi R D. Ger Com isia m ix lâ guvernam en-- te al C o n siliu lu i de M in iş tri al „L c F iga ro". „c e n tru l nego rile m em bre sâ ajungă la fo
m ană în perioada urm ătoare talâ a acordat. în cursul lu c ră R D. Germane. In Italia mişcarea c ie rilo r p riv in d fin a n ţa re a losirea un ui „lim b a j e u ro
Com isia m ix tă guvernam en rilo r salo. o atentio deosebită Cu p rile ju l prezenţei sale in p o litic ii agricole com une s-a pean".
talâ a constatat râ, în perioa p ro blem elor d e zvo ltă rii co la R D. Germ ană, vicepreşedinte O p in ia lu i
da care a trecut de la cea de-a b o ră rii. cooperării şi speciali le C o n s iliu lu i de M in iş tri al
2-a sesiune a sa. re la ţiile eco ză rii în dom eniul c o n s tru c ţi R e p u b licii Socialiste R om ânia. revendicativa continua
nom ice d in tre R epublica -So ilo r de m aşini. îndeosebi asu M ih a i M arinescu, a v iz ita t cen H s r o ld U r e y
cia listă Rom ânia şi R epublica pra acelor in s ta la ţii, agregate tru l de co n stru cţii de m aşini
Dem ocrată G erm ană s-au dez si u tila je , care corespund nece grele din M agdeburg.
privind debar R O M A 12 (A gerpres) — c u la ţie i in tre orele 20 şi 0 d i ŞL DEMIŞI
P rom isiun ea de satisfacere
m ineaţa.
a re v e n d ic ă rilo r m u n c ito rilo r La o h o tă rire s im ila ră au
însem nat
din co n s tru c ţii n-a
cei
a p ro x im a tiv
şi
Sesiunea Conferinţei F. A. 0. sarea pe Marte sistarea g re velor şi obţinerea 30 000 de lu c ră to ri ai s e rv ic ii
ajuns
lin iş tii în p rin c ip a le le oraşe lo r publice, care, cu in te rm i Colonelul R oberl Rheault, etnamul dc sud încă din pri
ATLANTIC CITY 12 (Ager italien e, în tru c ît n u m ă ru l n- tenţe, vor p re lu n g i m işcarea fost com andant al forţelor mul m om ent al intervenţiei
— Intervenţia reprezentantului român — preş). - Intr-o declaroţîe făcu restorn nu re p re zin tă decît o re ve n d ica tivă pinâ în ia n u a speciale am erican e dm V iet americane. Pentru a se ocupa
tă Io Atlantic City (New Jer parte a m u n c ito rilo r ita lie n i rie 1070, dacă g u ve rn u l nu va namul dc sud, s-a retras din de spionaj, dar mai ales de
R O M A 12 — Corespondentul contem porane care privesc a tea fi obţinu te pentru a s lu ji sey) cunoscutul om de ştiinţă n e m u lţu m iţi de n iv e lu l sa lu a în tre tim p m ă su rile nece serviciul militar activ. O şti expediţii de contra spionaj
la riilo r şi de c o n d iţiile
de
Agerpres, N. Puicoa, tra n s m i g ric u ltu ra şi a lim e n ta ţia ". d e zvo ltă rii p rin dezarm area omerlcan dr. Harold Urey, muncă. L u c ră to rii din alte sare sa tisfa ce rii c e re rilo r lor. re ce pune punct scandalului şl de terorism şi mai ales
te : La Roma continuă lu c ră „E xp e rie n ţa R om âniei — a generală, p rin a ju to ru l in te r consultant ol Centrului spo sectoare de a ctivita te , nesa- declanşat in urma implicării pentru lichidarea fizică a
rile celei de-a 3S-a sesiuni a spus el în co n tin u a re — «a do na ţional sub form ă de in ve sti ţial de la Houston în proble tisfâ cu ţi de sistem ul dc lu cru a opt dintre „beretele verzi", conducătorilor luptei de eli
R O M A 12 (Agerpres). —
co n fe rin ţe i F.A.O. v e d it câ m ăsu rile luate de că ţii in cad rul diverselor pro gra ma zborurilor cosmice cu e şi salarizare, fac ca „toam na S itu a ţia socială d in Ita lia in frunte cu com andantul lor. berare din această (ară.
Lu în d cu v în tu l in şedinţa de tre fiecare ţară pentru m o b ili me ale N a ţiu n ilo r U n ite şi ale chipaje umane, a arăta! câ fie rb in te " din Ita lia sâ se con tinu ă sâ râm înâ în co rd a fu asasinarea unui sud-viet- Aceste însărcinări au d e
m ie rc u ri, şeful delegaţiei Re zarea e fo rtu rilo r p ro p rii în d i in s titu ţiilo r sale specializate, existenţa unei posibile forme prelungească tă. T re i m a ri ce n tra le s in d i namez. O ştire care pune, to clanşat in decursul a n ilo r alte
p u b lic ii Socialisto Rom ânia. recţia fo lo s irii resurselor na p rin punerea în valoare a r e de viaţă ostile pe Marte ar In tim p u l n o p ţii dc m a rţi cale au chem at m u n c ito rii sâ todată, capăt m etam orfozei demisii, ccrîndu-sc, aşa cum
N icolae Ştefan, a d ju nct al m i ţionale, m ateriale si um ane, surselor m ateriale ale ţă rilo r putea sâ împiedice reîntoar spre m ie rc u ri nu de cla ra t o p a rtic ip e în ziua de 10 n o ciudate pe care a suferit-o s-a intîmplat nu de mult cu
n is tru lu i a g ric u ltu rii si s ilv i joacă un rol h o tâ rîto r în spo în curs dc dezvoltare şi p rin cerea pe Pămînt o primilor nouă în tre ru p e re a lu c ru lu i ie m brie la o grevă generală întreaga afacere : acuzaşi ini- locotenentul Francts R eîtem a•
c u ltu rii. a spu s: „R om ânia a- rire a rapidă a p ro d u cţie i a g ri extinderea sistem ului de co oameni care vor debarca pe m u n c ito rii din tra n s p o rtu rile de 24 de ore. Cu acest p rile j,
prcciazâ câ F.A.O. este chem a cole. E fo rtu rile în tre p rin se in operare econom ică b ilate rală planeta roşie. pu blice din Roma, a căror oa m enii m u n cii vor protesta
tă să joace un ro l din ce in acest sens de Rom ânia sin t care se bazează pe eg alitate „Daco vom trimite oameni acţiu ne a afectat pro gra m ul îm p o triv a cre şte rii costu lui
ce m ai im p o rta n t în de zvolta binecunoscute". deplină în d re p tu ri şi ava ntaj pe Marte, o afirmat el, vioţa dc lu c ru al în tre p rin d e rilo r v ie ţii, vo r cere m a jorare a sa N O T A EXTERNA
rea a g ric u ltu rii m ondiale si R cferindu-se la plan ul in reciproc. „D elegaţia rom ână — de acolo or putea fi nepriete şi in s titu ţiilo r din ca p ita la la r iilo r şi reducerea să p tâm l-
poate con stitui un preţios fac- d ica tiv m ondial pe ntru dezvol a spus el — apreciază ca fiin d noasă şi deci va trebui sa ne ita lia n ă p rin p e rtu rb a re a c ir n ii de lu cru.
io r al progresului econom ic şi tarea a g ric u ltu rii în u rm ă to rii o problem ă de m arc însemnă pregătim pentru eventualita ţial, in m od categoric de cri yer, eliberarea din armată.
social con tinu u al în tre g ii 15 ani. v o rb ito ru l a su b lim a t tnte pentru expansiunea eco tea de a nu-I mai putea rea mă, introduşi la „secret' in Prezenlindu-se in faţa unei
lu m i, eu deosebire al ţă rilo r în câ ..Reducerea con tinu ă si a- nom ică a ţâ rilo r în curs de duce pe astronouţi acasă". celulele unei închisori mili Curţi fed erale din Bultimorc,
acestui
In vederea evitării
curs de dezvoltare O rganiza poî lichid are a d e ca la ju lu i exis dezvoltare — realizarea un or lucru, Urey, laureat ol premiu Greve, demonstraţii tare, pentru a fi apoi tran sfe cl a denunţat faptul câ i s-a
ţia noastră con stituie un cadru tent în tre ţă rile dezvoltate o- sch im b u ri echivalente de pro I raţi in. . vile confortabile, c e orcionot sf< recurgă îm potriva
propice pe ntru găsirea u n u i conom ic si ţă rile în curs de duse, practicarea un or p re ţu ri lui Nobel pentru chimie, o le opt „berete verzi" au a p ă civililor vietnamezi, la „forme
lim b a j com un fa vo ra b il în ţe le dezvoltare este un im p e ra tiv e ch ita b ile şi în lă turare a b a rie sugerot trimiterea pe Marte A R G E N T IN A Jc ferate din A rg e n tin a au rut pînă la u rm ă in postura de tortură". Documentul pus
ge rii în tre ţâ ri eu sisteme sn- pe ntru com unitatea n a ţiu n ilo r re lo r .şi d is c rim in ă rilo r care o unor animale pentru a se d e cla ra t grevă în semn de de victim e ale păienjenişului dc et ia dispoziţia CuVţli f e
cial-eeonom iee d ife rite , pentru lu m ii". El a releva t am ploarea frîneazâ încă dezvoltarea l i putea vedeo dacă ele pot protest îm p o triv a co n ce d ie rii legăturilor ţesute de C.l.A. derale constituie un verita
rezolvarea m a rilo r problem e resurselor m a te ria le ce a r pu- beră a co m e rţu lu i in te rn a ţio supravieţui şi reveni pe Pâ- BU EN O S ATRES 12 (A g e r a 20 de colegi dc-ai lo r po Aceasta, la rindul ei, neagă bil act de acuzare ai proce
mint. m o tiv u l câ au p a rtic ip a t la o
n a l”. 1 pres). — L u c ră to rii de la căi - orice răspundere pentru li deelor in care „beretele
acţiu ne re ve n d ica tivă în luna chidarea sud-vietnamezului verzi“ s-au afirm at ca m aeş
septem brie. Ca u rm a re a gre tri Francisc iieitem ayer a fir
încheierea dezbaterilor privind vei. tra n s p o rtu l pe lin ia fe ra şi, totodată, invoclnd secre mă că tortura i-a fost reco
tul de stat, refuză ca agenţii
tă „R oca" a fost In întreg im e săi să apară în calitate dc mandată încă de pe cind
pa ra liza t. m artori, neputind fi aduse
punctul „Restabilirea drepturilor D upâ greva s im ila ră din probe suficiente la dispoziţia frecven ta şcoala de război de
la Fort Holnhird. Inslructcrti
lu n a septem brie, a u to rită ţile
au fo lo s it m ilita ri pe ntru a com pletului de judecată, deci de acolo i-au declarat loco
afectat
tenentului că ta fi
desjăşurării
im posibilitatea
legitime ale R.P. Chineze la 0.N.U.“ sigurarea tra n s p o rtu rilo r pc norm ale a procedurii, ceea unei grupe „pregătite să ca p
lin iile ferate
ce a dus finalm ente la sus tureze şi să lichideze c le
NEW Y O R K 12 — Cores m un cu adevăratele interese pen darea procesului fi c la m entele vietcong şi sim pati
po nd en tu l Agerpres, C A le - ale popoarelor rep reze ntate PERU sarea dosarului... din lipsă de zanţii lor din diferite sate".
xa n d ro a ic, tra n sm ite : In ca in organizaţie. S .U .A , îm dovezi concludente Iar cele După cum se vede, d em i
d ru l A d u n ă rii G enerale a preună cu un g ru p de ţâ ri, LTM A 12 (Agerpres) — opt „berete verzi" au fost re sii şi., demisii. In ce-l pri
O N U . s-au în ch e ia t dezbate p rin tre care Spania, F ilip in e , A p ro a p e 25 000 de pescari ch em ate in S.U.A, pentru... veşte pe Robert Rheault, d e
rile p riv in d p u n c tu l „R e sta b i H a iti. N icaragua, P araguay. p e ru v ic n i au de cla rat grevă, o perm isie de 30 dc zile. misia sa nu reprezintă decit
lire a d re p tu rilo r le g itim e ale G abon şi altele, au in tro d u s re ve n d icîn d m ajo ra re a sala in această situa ţie era şl un accident — şi cine ştie,
R.P. Chineze la O .N .U .". A tit în dezbateri un p ro ie ct de re r iilo r. înce ta rea lu c ru lu i a norm al că nu se putea croi poate tem porar — in cariera
in ca d ru l d e zb a te rilo r gene zoluţie m e n it sâ îm piedice fost h o tâ ritâ ca urm a re a im drum adevărului Dar chiar acestui „gen tlem an “ — cum
ra le pe m arginea acestei p ro re s ta b ilire a d re p tu rilo r le g iti p a su lu i in te rv e n it în negocie şi puţinul care a ajuns la cu era supranumii pentru m an i
blem e, c it şi în şedinţele re me ale R P . Chineze la O N U, rile d in tre pescari şi firm e le noştinţa opiniei publice a fost erele sale in societate — în
zervate e x p lic ă rii v o tu lu i de Lu în d c u v în tu l pe n tru a de pescuit în problem e dc suficient pentru a declanşa cursul căreia el a fost însăr
le g a ţiilo r, re p re z e n ta n ţii sta e xp lica vo tu l R om âniei în n- salarizare. scandalul şi a readuce pe ta cinat fn repetate rînduri cu
te lo r care au s p rijin it nece eeastâ problem ă, am basado pet rolul real al forţelor sp e misiuni „ delicate” care l-a u
sitatea de a se pune capăt ru l Gh. Diaconeseu a a ră ta t ciale, plinind sub adevărata urcat, pe scara ierarhiei pînă
im e d ia t acestei in ju s tiţii co râ p ro ie c tu l de re zo lu ţie a S. U. A. lor lumină treburile m urdare la gradul de colonel, urmînd
m ise fa ţă de R. P. Chineză, m erican echivalează cu p e r m ai vechi sau mai noi ale să prim ească steaua de gene
ţa ră fon d a to a re a O N U . şi petuarea unei in ju s tiţii fa ţă NEW Y O R K 12 (Agerpres) »beretelor
m em b ru perm anent al C onsi de m arele stat chinez, serveş Peste 2 000 de persoane. în Aceasta şi explică dem isia ral dacă nu deven ea publică
liu lu i ^ e S ecu ritate, au adus te unele interese u n ila te ra le special negri, au p a rtic ip a t la fostului com andant al. „bere asasinarea sud-i'îctnamozu-
num eroase argum ente dc o r ra re c o n tra v in fla g ra n t cu M em phis la o nouă de m on lui în care el a fost implicat.
din ju rid ic , p o litic şi m ora l rele ale o rg a n iza ţie i şi tin d e stra ţie dc protest îm p o triva telor verzi” Mai ales că a Cit despre locotenentul Fran-
în s p rijin u l c e re rii lor. S a să am ine ziua in e v ita b ilă în d is c rim in ă rii rasiale. sasinarea unui cetăţean sud- ris Rcitcmager, el este nevoit
s u b lin ia t cu o deosebită tă rie caro re p re z e n ta n ţii a u te n tici vietnarnez nu era nici prima să aj\clczc la judecată pentru
fa p tu l eâ orice abordare rea ai p o p o ru lu i chinez îşi voi- o D e m on stra ţia a fost condu şf nici ultima faptă dc acest a evita urm ările moţii ăr/i
lis tă a m a rilo r problem e ale cupa locul cc li sc cuvine in să de R alph A b crn a th v, lid e fel comisă dc forţele specia publice a cererii şale de a fi
lu m ii contem porane şi solu cad rul O N U . V o rb ito ru l a ru l im p o rta n te i o rg a n iz a ţii a le Doar pentru asta au fost eliberat din armată.
ţion are a Jor e ficie n tă şi v ia re le v a t râ vo in ţa suverană a p o p u la ţie i de cu lo a re „C o n fe trim ise,, beretele verzi" în Vi- ADRIAN IONESCU
bilă reclam ă p a rticip a re a a- p o p o ru lu i chinez este e x p ri ALBANIA. Aspect dintr-o hală o fabricii de maşini agricole pentru fermele de stat Durres. rin ţa co n d u ce rii creştin e din
ccstui m are sta t socialist. N u m ată fără n ici un fel de du- sud".
m eroase de le g a ţii au a râ ia t hiu de g u vern ul R P . Chineze
câ în tă rire a O N U., care s-a caro dc 20 de ani conduce
favoarea a d m ite rii R P. C h i c u m -C U R IE R
d o ve d it a fi o preocupare p o p o ru l chinez pe calea dez
m ajoră a sta te lo r m em bre in v o ltă rii. pro gre sulu i social si Ia preşedinţie — a a firm a t îm p o triv a p a rtic ip a n ţilo r la C o n siliu l M in is te ria l al P ie A u to rită ţile ora şului a tri
acest a ju n dc să rb ă to rire a econom ic. râ po sib ilita te a a p a riţie i u m işcarea de eliberare. ţei comune a con ven it m a rţi buie această scădere fa p tu lu i
25 de anî dc la crearea orga T recin du -sc la vot. 48 de nor noi fo rm a ţiu n i po litice noaptea asupra u n u i acord câ din ce în ce m ai m ulte
n iza ţie i necesită prezenţa de le gaţii s-au p ro n u n ţa t in este legată de ne m ulţu m irea ♦ O # privind - form a şi volum u l persoane părăsesc oraşul pe n
R P . Chineze la O N U în un or alegători faţă dc a lte r co m p en saţiilor destinate a g ri tru a sc instala în afara l i
c o n fo rm ita te cu pre ved erile neze la O N U ., 5G îm p o triv ă na tiva o fe rită de pa rtide le D e pa rta m entu l dc Stat al c u lto rilo r vest-germ ani pen m ite lo r sale urbane, ca u rm a
C a rte i şi cu p rin c ip iile d re p şi 21 s au a b ţin u t A stfe l, dem ocrat şi republican. S U A. a dat p u b lic ită ţii o de tru acoperirea p ie rd e rilo r su re a s c u m p irii c h iriilo r şi a
tu lu i in te rn a ţio n a l. p ro ie c tu l dc rezo lu ţie în a- cla ra ţie In care a firm ă câ fe rite de aceştia în urm a re creşterii c rim in a lită ţii.
D e zb a te rile au e v id e n ţia t ocst sens nu a p u tu t fi a d o p In C om itetul pe n tru pro „se opune ca cetă ţe nii am e e v a lu ă rii m ărcii. Com isia
fa p tu l râ m en ţine rea de 20 ta t V o tu l dovedeşte însă că ric a n i sâ activeze în forţele C E E a propus ca p ierd erile Pe p o rţile u n iv e rs ită
de ani n acestei s itu a ţii ana nn de an. to t m ai p u ţine sta blem e ju rid ic e al A d u n ă rii Un grup de 20 de (âri, în arm ate ale a lto r ţâ ri", a p re înreg istrate de a g ric u lto rii ţilo r şi in s titu te lo r din
cron ice în a c tiv ita te a N a ţiu te sin t dispuse sâ urm eze a- Tn Estonia a început G enerale a O.N.U. a fost de special afro-asiatice. au p re ciin d câ ae eş^fa pt „este con vcsl-germ ani ';â fie com pensa Cehia şi M ornvia au pă
n ilo r U nite, care îi ştirbeşte celc pu te ri caro acţionează am enajarea celei ma! pus un proiect de rezoluţie zentat în C o m itetul p o litic tra r intereselor p o litic ii e x te a tit din m iilo a cc naţionale şit în această toamnă
p re stig iu l şi a u toritatea , se îm p o triv a C artei şi inte rese în care sint propuse „m ăsuri special al A d u n ă rii G enera terne a S tatelor U n ite" „D e
datorează unor interese u n i lo r v ita le ale po po arelor )u- m a ri cariere de şistu ri legale e ficien te " îm p o triva le a O.N.U. un proiect de re cit si din fondul Pieţei com u poşte 13500 noi studenţi.
la te ra le earc nu au n im ic co com bustibile, anunţă a d e tu rn ă rii avioa nelor şi u r zoluţie chem înd la condam parta m en tu l do Stat. se ara ne. T ra ta tiv e le d in tre „cei 50 la sulă d in tre ei sint
genţia TAS-S. Ea va avea m ărirea în ju s tiţie a a u to ri narea R e p u b licii S u d -A fric a - tă in declaraţie, speră câ ce şase" asupra acestei p ro ble absolvenţi ni şcolilo r
o capacitate de 4 m ili tă ţe n ii am ericani vor face me s-au dovedit extrem de m edii dc c u ltu ră gene
lo r unor asemenea acte. P ro nc pentru refuzu l ci de a pu
oane tone anual. Rezer iectul, elaborat de un grup ne în lib e rta te persoanele de to t ce este posibil din punct d ific ile . R eprezentanţii P a li rală. 20 la sută p ro vin
Conflictul din partidul de guvernămint vele dc şistu ri com b usti de 28 de state, subliniază, ţin u te pe ntru opoziţia lo r fa de vedere legal pentru a e v i ci şi Belgiei au considerat din şcolile m edii dc spe
b ile din zona G o lfu lu i F i-
p rin tre altele, câ „a v ia ţia in ţă dc p o litica de apartheid. ta înrolarea în forţele a rm a p ro p u n e rile Com isiei C E E cia lita te . iar 11 la sută
nic sin t evaluate la ap ro te rna ţion ală nu poate fu n c Totodată, pro ie ctu l de rezo te ale alto r ţâ ri şi riscu rile m u lt prea avantajoase pentru sînt d in tre tin e rii care
au lu cra t o perioadă in
indian x im a tiv 10 m ilia rd e tone ţiona în mod adecvat decît lu ţie propune condam narea inere nle ale acesteia pentru a g ricu ltu ra vrst-germ ană. în cîm pul m uncii.
si se presupune câ vo r
tim p ro rep reze ntan ţii g u ve r
Interesele naţionale şi pentru
în c o n d iţiile tn care ii este
ajunge tim p de 150 de re g im u lu i dc la P re to ria pen n u lu i de la Bonn le-au apre în acest an u n iv e rs i
garantată securitatea opera tru a cţiu n ile sale represive p ro p ria lo r bunăstare".
D E L IU 12 (Agerpres) — Un G andhi, care îşi poate păstra ani, în c o n d iţiile m e n ţi ţiu n ilo r” . c ia t dre pt insuficiente, eerînd ta r în d ife rite lo c a li
nou episod al c o n flic tu lu i ca fun cţia, deoarece se bucură n e rii ritm u lu i de exp lo a ea pe lîngâ com pensaţii din tă ţi au fost în fiin ţa te noi
re opune pc p rim u l m in istru de s p rijin u l d e p u ta ţilo r m a jo tare am in tit. ♦ O * fon dul agrar al P ieţei com u in s titu te si fa cu ltă ţi.
a) In d ici. In d ira G andhi. pre rită ţii parlam entare. D in tre Ş is tu rile com b ustib ile Senatorul Eugene M cC ar- C itin d surse in fo rm a te din P alerm o, agenţia ne sâ se acorde şi unele în A stfel, la Brno au înce
şedintelui P a rtid u lu i Congre cei 202 d e pu ta ţi ai p a rtid u lu i işî găsesc o largă a p li th y a evocat po sib ilita te a a France Presse anunţă câ a vio n u l m ilita r am erican le sn iri fiscale. put sâ funcţioneze In s ti
sul N a tion al Tnilian. S N in ja - Congresului, arată corespon care în diverse ra m u ri p a riţie i unui nou p a rtid p o li dc tip „A -7 C o rsair", care s-a prăbuşit în m are in tu tu l de m edicină vete
lingappa, >-a consum at m ie r dentul agenţiei France Pressc, in du striale . A stfe l, cu tic in Statele U nite, care ar d re p tu l In su le i Ustica, este un tip e xp e rim e n ta l, do P o triv it u ltim e lo r date sta rin a ră şi Facultatea de
curi p n n lio tâ rire a a 11 din num ai 70 ar putea răspunde puica fi condus de John ta t eu a p a ra ta j u ltra se cre t de detectare şi dc fo to tistice. la 1 iu lie 1 pnn popu drept. )n G ottw ntdo v —
rei 21 de m em bri ai C o m ite ap elulu i adresat de cei 11 c îţiv a ani în urm ă. în a Lindsay. reales recent in grafiere. Dupâ cum a precizat un p u rtă to r dc cu- la ţia New Y n rk -u lu i era de Facultatea de tehnologie,
tu lu i E xecutiv al p a rtid u lu i m em bri ai C o m ite tu lu i Execu- propiere de N arva. a fost fu n cţia de p rim a r al New v în t al fo rţe lo r m a ritim e am ericano staţio nate la 7 9G4 200, faţă de 8 m ilioane la I-îradoe K ra lo ve —
de a ..exclude" pc prem ierul lîv. T rebuie a m in tit fa p tu l râ co n stru ită o term ocen Y o rl;-u Iu i. Se ştie râ Lindsay Neapole, a vio n u l nu avea la bord bombe nuclearo. la I iu lie Facultatea d r farm acie.
Tndici din pa rtid u l dc g m rr- p rim u l m in is tru In d ira G an tra lă de 1 600 000 kW . a p a rtic ip a t la alegeri drept Cu toato areston, presa ita lia n ă îşi e xp rim ă în
nâm înt. Rezoluţia adoptată cu dhi se bucură si de s p rijin u l candidat al P a rtid u lu i l i g rijo ra re a d a to rită fa p tu lu i câ ce rce tă rile cc se fa r
acest p rile j cerc, de ademenea, g ru p ă rilo r po litice fie stingă care foloseşte asemenea beral independent. P a rti in la rgu l m ă rii sînt în co n ju ra te de m ister Z ia ru l
d e p u ta ţilo r p a rtid u lu i sâ a- şi al unor depu ta ţi indepen şisturi, ia r în prezent se dul rep ub lica n din care face „Paese Sera" se întrea bă dacă la Ustica nu sc va
leagâ un nou lider, care s-o denţi. construieşte încă o cen parte refuzînd să-i s p rijin e repeta episodul de la P alom arcs (Spania), unde s-a
înlocuiască pe In d ira G andhi In acelaşi tim p, corespon tra lă asemănătoare. candidatura Eugene M cCar- p ră b u şit avio n u l am erican de tip „B -52", cu bombe
in fruntea g u ve rn u lu i indian d e n ţii de flrcsâ atrag atenţia th y — care in 1PG8 a încercat nucleare la bord. C U R IE R • C U R IE R
Această măsură, precizează râ u ltim a h o tă rire a m a jo ri fără succes sâ obţină can di
observatorii p o litic i din D e liii, tă ţii C o m ite tu lu i E xecutiv ar datura P a rtid u lu i dem ocrat
nu afectează im e dia t calitatea putea sâ provoace o sciziune
de p rim -m in is tru a Ia d îre i in Congresul N a ţion al Indian.
T IP A R O b i IntrecrlodereA oollsraficfl D otb. 44 Qtt*