Page 76 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 76
PAG 4
DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBÂTÂ 22 NOIEMBRIE 1969
Importante documente adoptate de V I E T N A M
% A ta cu ri «le fo rţe lo r patriotice.
% Presa cotid ia nă sud-vietnam eză « ru p t tăcerea,
Adunarea Generală S A fG O N 21 (Agerpres). — de către o un itate m ilita ră a-
ţ S enatorul C harl cs G oodall cerc anchetă.
m cricanâ. în luna m artie 1988
Un p u rtă to r
de c u v in t al
arm atei am ericane a an u n ţa t — anunţă agenţia Keutcr.
la Saigon câ pentru a treia In e d iţiile lo r de vin e ri, pa
oară in cursul acestei sâptâ- tru ziare sud-vietnam eze pu
Intervenţiile reprezentanţilor ţării noastre m îni, fo rţe le patriotice din blică m ateriale despre aceas
V ie tn a m u l de sud au surp rins tă „a cţiu n e " a fo rţe lo r a m e ri
jo i in tr-o ambuscadă o u n ita cane. C o tid ia n u l „C h inh Luan"
NEW Y O R K 21 Corespon tim p cît cei ce prom ovează rită ţii sale perm anente cu lu p te m ilita ră am ericană, în re inserează, de asemenea, un
d e ntul Agerpres, C A le xa n - astfel dc p o litic i inum ane se ta popoarelor pe ntru d o b în d i- g iu n ile de ju ng lă d in „zona in te rv iu cu m in is tru l saigonez
dronie. tra n sm ite : C o m itetul opun o rică ro r sch im b ă ri pe rca independenţei lor. contra de război C “ . situată la 12 k i de externe, T ra n Van Lam. re
pe ntru pro blem ele economice calc paşnică, nu există altă im p e ria lism u lu i, co lo n ia lism u lo m e tri de fro n tie ra cam bod- fe rito r la ho tă rire a „pre şed in
şi fin a n c ia re a l A d u n ă rii G e a lte rn a tiv ă deeit aceea de a lu i şi n e oco lon ia lism u lui, ţa giană. fn tim p u l lu ptei, care te lu i" T hie u de a deschide o
nerale a adoptat în u n a n im i acorda popoarelor subjugate ra noastră răspunde p o z itiv a d u ra t două orc, în s p rijin u l anchetă asupra acestui caz
tate un pro ie ct de rezo lu ţie orice fel de a ju to r p o sib il in la apelul lansat in m anifest O
in iţia t de R om ânia .şi alte lu pta lo r ju stă pe n tru e lib e şi va co n trib u i, in m ăsura de taşam entului am erican au W a s h i n g t o n 21 (A g e r
ţâ ri. p rin tre care A lg eria , Ira k, rare. p o s ib ilită ţilo r sale, Ia triu m in te rv e n it bom bardierele stra pres ) In tr u scrisoare adresa
Liba n, Sudan. Pakistan, Po In cadrul u ltim e lo r şedinţe, fu l cauzei înscrise in m a n i tegice „13-32", lansînd circa tă preşedintelui C om isiei se
lonia. R S S Ucraineană, Iu rezervate de A dunarea Gene fest. R om ânia dă o în a ltă a- Electrificarea căi Dificultăţi aSe econo- 1 300 tone de bombe. na toria le pentru se rviciile a r
goslavia. Zam bin, p riv ito r la rală dezbaterii acestei im p o r pre cicrc re a firm ă rii în do cu T o t în cursul zile i de jo i, pe mate, senatorul Charles Goo
m ăsu rile ce tre b u ie luate de tan te problem e, au lu at cu- m e n tu l de faţă a le g itim ită ţii te rito riu l V ie tn a m u lu i de sud,
către N a ţiu n ile U n ite şi o r v în tu l peste 35 dc reprezen lu p te i m işcă rilo r de e lib e ra re lor ferate nord- miei sescfl-coa*eerae in tre fo rţele p a trio tice şi cele d a ll a ce ru t deschiderea unei
ganism ele din sistem ul lo r in ta n ţi ai statelor care au sub naţională, a d re p tu lu i sacru am ericano-saigoneze au fost anchete p riv in d masacrele sâ-
vederea fo rm ă rii de cadre teh lin ia t însem nătatea deosebită al popoarelor la o existe nţă coreene sem nalate c io c n iri de m ai m i v irş ite de m ilita rii am ericani
nice necesare in d u s tria liz ă rii a m a n ifestului. liberă şi suverană, a lu p te i RONN 21 (Agerpres). — A - astfel în c it re g iu n ile agrare că am ploare. în Delta flu v iu îm p o triva p o pu laţie i c iv ile d in
ţâ rilo r in curs de dezvoltare. Lu în d c u v in lu l la dezbateri, lo r pe ntru cucerirea lib e rtă ţii P H E N IA N 21 (Agerpres). na lizîn d d ific u ltă ţile pe rare resim t in prezent o serioasă lu i M ekong, in ju ru l c a p ita V ie tn am u l dc sud. R cfe rin -
Jn program ele ce Ic vo r adop rep re ze n ta n tu l Rom âniei. C on şi independenţei. In R.P.D. Coreeană se des le în tim p in â econom ia sud lipsă dc forţă de muncă. Dc lei sud-vieinam eze şi la sud du-se la re la tă rile unor m a r
ta p e ntru perioada viito a re , sta n tin Ene. a dat o înaltă In încheiere, rep reze ntan tu l făşoară eu succes lu c ră rile de coreeană, precum şi nedrep pildă, ca pitu la Coreei dc sud do oraşul Da Nang. to ri oculari, apărute in mesa
organism e cu O IM , O N U D I, p re ţu ire p rin c ip iilo r înscrise tă rii noastre a de cla rat câ tă ţile sociale din această ţa — Scul. este sup rap opu la tă , In cele tre i am buscade orga am ericană. G oodall aprecia
PN U D , se arată în rezoluţie, in m anifest, «irâtînd câ aces Rom ânia s p rijin ă cu fe rm ita e le ctrifica re a ca ilo r ferate. In ră, z ia ru l vest-germ an ..F ra n k n u m ă ru l lo c u ito rilo r ci fiin d nizate in această sâptâm inâ de ză ca „şocante" d e cla ra ţiile
prezent, se apropie dc s firş it
tre b u ie să acorde un loc cen tea e xp rim ă preocuparea le g i te. ca şi în trecut, lu pta ju s ele ctrifica re a sectorului M en- fu rte r Rundschau" subliniază de peste 4.5 m ilioane. Cei caro detaşam entele G u v e rn u lu i Re p o triv it cărora trupe amet ica-
tra l a c ţiu n ilo r ce privesc fo r tim ă a statelor m em bre ale tă contra o p re siu n ii străin e şi câ in u ltim ii ani costul v ie ţii sosesc la oraş nu reuşesc să vo lu ţio n a r P ro vizo riu al Re ne. la ord in ele unor o fiţe ri,
m area de personal teh nic ca O.U.A dc a se pune capăt o îşi e xp rim ă so lida ritatea cu rho n-C h on chin, care se în tin a crescut considerabil O ficia l găsească lo cu ri dc m uncă p e r p u b lic ii V ie tn a m u lu i de Sud au p a rticip a t la îm puşcarea
lific a t, p iv o t însem nat in p ro dată pe ntru totdeauna re g i toate popoarele a fla te sub do de de-a lungul lito ra lu lu i ră se recunoaşte câ in anul 1909 m anente. P o triv it d a te lo r o fi îm p o triva u n ită ţilo r am erica sătenilor. Senatorul am erican
gresul in d u s tria l al ţă rilo r în m u lu i co lo n ia list anacronic m in a ţie străină, in d ife re n t în săritean al ţă rii. A ici s-au în p re ţu rile au sp o rit cu 10 la ciale. nu m ăru l şo m e rilo r în ne au fost scoşi din luptă 31 a atras atenţia câ „asemenea
curs de dezvoltare. Această im p la n ta t in sudul c o n tin e n tc parte a lu m ii s-ar afla ele. cheiat lu c ră rile do e xtin de re sută faţă de anul precedent Corcea de sud. ra p o rta t la în de m ilita ri. tra ta m e n t barbar, a p lica t îm
in iţia tiv ă s-a b u cura t de un tu lu i africa n , e x p lo a tă rii, u Supus vo tu lu i A d u n ă rii Ge a două tunele. de reconstruc însă o b se rva to rii apreciază câ treaga populaţie, ar fi de nu po triva popu laţie i c iv ile din
O
s p rijin la rg d in partea state m ilin ţe lo r şi s u fe rin ţe lo r în nerale. proiectul de rezoluţie ţie a că ilo r ferate din s ta ţii, în re a lita te această creştere m ai 4.7 la sută Această c ifră S A IG O N 21 (Agerpres) - V ie tn am u l de sud. nu poate
lo r m em bre ale O N U. care trăiesc popoarele din a- al celor 45 de state afro-asîa- de m ontare a s ta ţiilo r de trans este dc 30 la sulă. S înt sem însă este re zu lta tu l un ui c a l P rin cip a le le cotidiene sud- d o rit *â distrugă total orice
Cu ocazia p re ze n tă rii şi d is ccaslâ regiune a lu m ii. tice a fost adoptat cu o co vîr- form are sî a in s ta la ţiilo r de nalate. de asemenea, fenom e cul făcu t în aşa fol in c it nu vietnam eze au ru p t. in sfirşit. c re d it Caţâ dc a firm a ţiile A d
sînt con sid eraţi şom eri cei ca
c u tă rii ace stui docum ent în V o rb ito ru l a s u b lin ia t câ în şitoa rc m a jo rita te Doar Spa conectare. ne in fla ţio n is te în tru n it pe tăcerea în ju ru l m asacrării m in is tra ţie i cu p riv ire la pre
c a d ru l co m ite tu lu i, reprezen baza p rin c ip iilo r p o litic ii e x nia şi P ortugalia au votat piaţă c irc u lă o m are ca n tita - re muncesc m ai m u lt dc o oră po pu laţie i din satul Tu Cung, zenţa S U.A. in V ie tn am ".
ta n tu l rom ân C onstantin N i- terne a R om âniei şi a so lid a îm p o trivă O dată cu e lectrifica re a că i tc\d c bani în tim p re d a to riile pe sâptâm inâ
ţâ a s u b lin ia t eâ succesul o r i lo r fe roviare sporeşte si capa exte rn e ale Coreei de sud se
căru i program de dezvoltare citatea de tra fic. In prezent rid ic ă la uriaşa c ifră dc 2
in d u s tria lă este c o n d iţio n a t de în douăzeci dc zile se tra n s m ilia rd e de dola ri. au fost urcate cu forţa in tr-u n
nic n a ţio n a l capabil să elabo Informaţii l a t ă tot alîtea încă rcă turi foloasele m axim e dc po urm a automobil In tim p ce se du
existenţa u n u i personal te h Un gru p p riv ile g ia t trage
reze ţ i să asigure în d e p lin ire a c îlc se transportau în tr-u n acestei s itu a ţii. ceau Ui şcoală. Preşedintele ţă
rii, Rafael Caldera. a
cerut
o b ie c tiv e lo r in d u s tria liz ă rii. In i • • • • ^ • an întreg im ediat după e lib e M ig rarea ţă ra n ilo r spre n- c u m • poliţiei să ia cele mai eficace
acest context, v o rb ito ru l a re rare. raş. d a to rită c o n d iţiilo r grele măsuri pentru prinderea in
le va t se m n ifica ţia deosebită tehmco-ştnnţince din a g ric u ltu ră se in te nsifică, « a u ^ siv r e a n c n fractorilor. Pentru răscumpă
pe care o capătă a cţiu n ile şi rarea celor două fete a fost
p la n u rile organism elor O N U . In urma cercetărilor care au durat mai multe luni şi cerută suma dc 100 000 dc do
pe p la n u l a ju to ră rii ţâ rilo r in M O SCO VA NEW YORK Consecinţele mişcării au fost efertuate rirca 7 000 de foraje lingă localitatea lari.
curs de dezvoltare, m ai ales O m arskj din R.S.F. lug slavia, au tos» descoperite m ari 4 0 4
in în d e p lin ire a ţe lu rilo r celui rezerve de minereu dc fier. Rezervele *în l evaluate ta Centrul naţional seismologie
de-al doilea deceniu O N U. Crearea unui nou cam ion dc La staţiunea de proiectare a greviste din Italia 100 m ilioane tone. din Washington a anunţat câ
pe ntru dczvo lla rc, 1970-1980. m are capacitate in Uniunea m otoarelor de rachetă nuclea Analizele de laborator dovedesc că este vorba dc un
S ovietică înlesneşte aşezarea re din statul N cvada a avut a înregistrat un puternic cu
P A R IS 21 (Agerpres). — I n im ediată a a c ţiu n ilo r grevis minereu rare con(inc 60 la sută fier şi posedă calităţi a-
conductelor de gaze na turale ; loc experim entarea unui m o trem ur de pâmînt avind epi
tr-u n com entariu consacrat pu te. Această criză a căpătat scmânâtonrc cu ale m inereului dc fier din Suedia, con centrul In Insula Nicobar, la
NEW Y O R K — C orespon pentru aceste conducte se fo tor de rachetă nuclear „H c ", te rn ice i m işcări sociale din p ro p o rţii ala rm a n te şi ca u r siderai cel mai bun din lume. sud dc Birm ania. Intensitatea
dentul Agerpres, C. A lc x a n - losesc ţevi cu d ia m e tru l dc <‘arc con stituie un pas im p o r Ita lia , z ia ru l „L e M onde" a ra m are a p u te rn ice lo r flu c tu a ţii M inereul dc la Omarska se află aproape de suprafaţă cutrem urului n fost de 8,2 gra
droaie tra n sm ite : A dunarea 1 429 mm Fiecare tronson dc tan t pe calea re a liz ă rii unei tă câ greva na ţio n a lă de 24 ale p o p u la ţie i italiene. In p e r şi atinge in uncie locuri o grosime de 117 m etri. de pe scara RiclUcr.
G enerală a O N U a abordat astfel de ţevi atinge o lu n g i rachete nucleare pentru ex ore — cca dc-a patra in u lti m anenţă e x iilă o m ig ra re a
0
4
pu nctul ,,Cooperarea d in tre me de 48 rn e ln , iar pentru plorarea sp a ţiu lu i cosmic. m ii doi ani — a început în- p o p u la ţie i spre n o rd u l in d u s Cu toate greutăţile provoca, ..să pună capăt imediat p ra cti 4 Joi scara a avut loc la pa
N a ţiu n ile U n ite şi O rgan iza tra n sp o rtu l lor. in special in In cursul acestor e xp erien tr-u n m om ent dc m are e fe r tria liz a t. M iile de m e rid io n a li, te dc război, in R D. Vietnam cilor şi p o liticii represive îm latul prezidenţial din Beirut
ţia U n ită ţii A fric a n e ". P le na re g iu n ile m lăştinoase sau prin ţe, care au început în m artie, vescenţă. E va n ta iu l re ve n d i care au ve n it în căutare de creşte an dc an num ărul in potriva populaţiei civile din o reuniune a „Com isiei naţio
rei i-au fost supuse ,.m an ifes desert, este folo sit tra n sp o rto ru l m otoru l a fost p o rn it de 28 dc c ă rilo r econom ice şi sociale lu cru la M ilano , T o rin o sau stitutelor de invăţâm îni şi ;jI te rito riile ocupate". Proiectul, nale" form ată din patru lideri
tu l asupra A fr ic ii dc S ud ", „P v 481“ . Acest tra n sp o rto r o ri si a fu n cţio n a t la sarcini d in Ita lia , scrie z ia ru l, se lă r N apoli, au în c h iria t cocioabe celor rare le frecventează. prezentat de Congo (lirazzav ii ai partidelor politice libaneze,
cunoscut şi sub num ele dc are capacitatea de a rid ica d ife rite în total 3 orc Si 48 geşte tot m ai m u lt, ia r efecte pe ntru care plătesc aproape Astfel, in perioada 1965— 19C8 le). Indif.. Guineea, Pakistan si In cursul căreia au fost dezbă
..M anifestul de la Lusaka** şi g re u tă ţi pinâ la 55 tone. avind m inute. le acestor n e m u lţu m iri au de ju m ă ta te din e iş lig u rile lor. au fost pregătiţi HHHlOO tic ti Iugoslavia, a fost adoptat ou tute posibilităţile de soluţio
un proiect dc rezo lu ţie sem nal ca bază autocam ionul dc tip v e n it foarte palpabile. B ila n In e fica cita te a m ă s u rilo r de neri învăţători, iar in prezent, 51 voturi contra II şi 50 de nare a crizei guvernamentale,
dc 45 de state afro-a sia ticc. „M az-337", produs de Uzina ţu l celor peste tre i lu n i dc u rb an izare din u ltim ii ani, ca in cele 143 dc institute peda abţineri care durează dc peste şapte
In acest u ltim docum ent se B E R L IN U L O C C ID E N T A L greve şi d e m on stra ţii, a p ro a •şi in capacitatea fo lo s irii c re gogice ale ţâ rii învaţă 12UOOO luni. La lucrările comisiei au
cerc. in esenţă. A d u n ă rii Ge de autom obile din M insk. pe ne în tre ru p te , este n e cruţă d ite lo r angajate, sînt citcva tle studenţi care an ales a- luat parte preşedintele Liba
nerale să recom ande m a n i V e h icu lu l „P v 481" poate stră B e rlin u l occidental este p r i tor. P o triv it d a te lo r fu rn iza te din cauzele acestei crize care eeastâ profesie. Firm a „Ha^cr** a anun nului. Charles IîgjRH* SI Ras-
festul ate n ţie i tu tu ro r state bate fără a fi a lim e n ta t 500— m ul oraş din Europa unde de M in is te ru l M u n cii şi Pre tind e să se dram atizeze. E x 4 0 4 ţat Introducerea in fa b ri hid Karame. însărcinat cu fo r
lo r lu m ii şi să re a firm e hotâ- m unca b iro u lu i de im a lric u - ve d e rilo r Sociale, precum şi p rim ind părerea câ de această Anul acesta, supralaţa iii- caţie a unui produs an li- marea noului guvern. Reuniu
rire a O.N.U. de a acţiona în 000 km şi m o to ru l poate fu n c lâ rl a au tom ob ile lo r o efec de m a rile ce n tra le sindicale, stare de lu c ru ri se fac res gnhilă a Albaniei a sporit cu Icuecmic denum it ,,Cras- nea nu a reuşii să concilieze
cooperare cu O.U.A în vede ţiona la o căldură de 50 grade tuează un o rd in ator. O rd in a s-au p ie rd u t 250 m ilio a n e orc ponsabile p a rtid e le p o litice 10 000 hecLiro laţii dc anul n itin ". P otrivit declara poziţiile divergente ale repre
rea s o lu ţio n ă rii situ a ţie i gra şi In un ger de m inus 50 gra to ru l. in sta la t de firm a „S ie m uncă, v e n itu l na ţio n a l a scă ra re au p a rtic ip a t la c o a liţiile precedent In anii puterii ţiilo r doctorului Silchcr. zentanţilor celor patru p a rti
ve din A fric a dc Sud. de. V e h icu lu l are opt ro ţi, pre mens", înm agazinează toate zut cu 1 000 m ilia rd e lire, iar guvernam entale din u ltim ii populare au lost realizate în membru în consiliul de de,
M a n ife stu l dc la Lusaka a datele în re g istra b ile a 420 000 p ro du cţia cu 2,5 la sută. ani, ..Le M onde" arată câ semnate lucrări in acest do direcţie al firm ei, noul
4
0
fost adoptat in septem brie văzute cu anvelope cu presiu de vehicule b crlin czr. Un te r O altă problem ă destul de p ro gra m ul fo stu lu i guvern de meniu, printre care peste 900 produs poate fi u tiliza t 4 O ambarcaţiune cu motor
ac. de şefii de state şi g u ve r ne va ria b ilă . D istanţa de la cen tru -sting a, deşi prevedea o bazine şi rezervoare. Datorită in combaterea anum itor care efectua traversarea G ol
ne a frica ne m em bre ale O r sol a a u to m o b ilu lu i este dc 50 m in a l cu ecran efectuează în acută la care se referă „L e seric dc reform e econom ice şi acestor lucrări, supralaţa i r i forme ale loucemici. fiind fu lu i Pcrsic intre em iratul
ga nizaţiei U n ită ţii A frica n e tr-o c lip ită ieşirea in fo rm a ţie i M onde" este aceea a lipsei dc sociale, a rămas în cea m ai ta b ila cuprinde in prezent 51 m ult mai uşor suportat y a la r şi portul iranian B uchir
D ocum entul relevă că sta cm, în tim p ce un „M o skvici" solicitate. locuinţe, pe a lo cu ri cauza m are parte nerealizat. la sută din terenul arabil al de bolnavi dccit medica a fost surprinsă de furtună şî
tele libere ale A fric ii preferă are num ai 18 cm. Pc un drum ţării. mentele folosite pînă în s-a scufundat Toate rele 17
calea nego cierilor pe ntru e- solid, tra n sp o rto ru l poate a tin 9 0 ^ prezent. Specialistul vest- persoane aflate la bord s-au
radicarca u ltim e lo r anclnvc ge 55 km pc oră. ia r pe un La Solia s-a deschis o o ri german a subliniat câ înecat
ale a p a rth e id u lu i, rasism ulu i ginală expoziţie dc m urături noul medicament nu con 4 0 4
şi c o lo n ia lis m u lu i dc pe con drum accidentat — 25 km pe bulgăreşti, în cadrul căreia 25 stituie un remediu in fa i încă 18 m ilita ri americani,
tin e n tu l negru. Dur a tita de întrep rim ie ri prezintă pes lib il îm potriva leuccmiei. care relu/ă să lupte in războ
te 20U de exponate realizate Asociat însă cu alte me iul din Vietnam, au p rim it a
din diverse legume şi zarzava dicamente. sub un control zil in Suedia. Cu aceştia, nu
„C rasni-
medical strict,
turi. in tre ele se remarcă aşa- tin ,,‘ reprezintă totuşi un m ărul tin e rilo r am ericani ra
„Apollo -12" componenţa căreia intră, p rin im portant progres in tra venţia S.U.A. fn Vietnam ul de
num ila „m urătură regală", in
re refuză să ia parte Ia in te r
tamentul Icucemici
lim
tre altele, conopida.
ardeiul
gras roşu. varza şi chiar stru fatice arute. a conchis el. sud refugiîndu-se In Suedia
gurii. a atins cifra de 325
4 0 4 4 0 4
£ P rim ele co n clu zii. Preşedintele S.U.A , Richard Poliţia vrne/ueieană a a In urma exploziilor ce au
£ Un in te rv iu al d ire c to ru lu i pro g ra m u lu i A pollo. nunţat că un grup de necu avut loc la ra fin ă riile dc pe
Nixon, a semnat jo i o lege
Q M anevra pentru reîntoarcerea pc P âm înt a noscuţi a răpit pe cele două trol de la Madero, 10 persoa
prin care se alocă suma de
fost în d e p lin ită . 20,7 m iliarde dolari pentru fa fiice ale unuia din cei mai ne şi-au pierdut viaţa, alte 10
cunoscuţi comentatori ai postu
bricarea de m un iţii. echipa lui de televiziune din Uaracas. fiind rănite. Pinâ în prezent,
cauzele
nu au fost stabilite
HO U STO N 21 (Agerpres) — e x p rim a t convingerea câ in ment şi tehnică m ilitară. Su <‘cle două fetiţe, una tn vîrstâ acestor explozii şi pagubele
N ici nu a lu a t s firş it m is iu cursul v iito a re lo r e x p e d iţii lu ma include şi fondurile nece de 16 ani. iar cealaltă dc 3. m ateriale exacte
nea e c h ip a ju lu i „A p o llo -1 2 “ si nare, a stro n a u ţii vor consacra sare lu cră rilo r prelim inare
cerce tă torii de la C entrul de un tim p m ai redus pentru a- pentru începerea construirii In IIP Mongolă u fnst dată în explnatarc o nouă ca
co n tro l din Houston au trus 1 lim a iiza rca la c o n d iţiile fiz i sistemului dc rachete antira- rieră pentru cxtrage ira cărbunelui aflat la miră ariinci-
deja o scrie dc concluzii, din- ce ale L u n ii şi unul m ai înde ehetâ „Safeguard". După rum inc. Carierii \itu *iâ la Adunciulun, in estul Mongolici,
s-a mai anunţat, în cursul dez
ire cure două re ţin atenţia. lungat pentru realizarea m is i baterilor din Congres, aceste va furniza «o m b iK iibilul necesar unui marc complex in
P rim a se referă la uneltele u n ilo r lor ş tiin ţific e . Cunoaş proiecte au întîm pinot o pu dustrial aflat în construcţie In regiunea respectivă. Can
din dotarea a slro n a u ţilo r. A - tem în prezent p a rtic u la rită ţi ternică opoziţie, iar fondurile titatea do cărbune extrasă va atinge 200 000 Innc anual.
cestia s-au plins câ sondele cu le fizice ale L u n ii, gravitatea destinate bugetului m ilita r pe
care tre b u ie să ia m ostrele de sa. Aceasta va perm ite d ir i anul financiar în curs au fost
sol lunar, cînd sînt lo vite cu jarea v iito a re lo r zb o ru ri din reduse cu 1.2 m iliarde dolari.
ciocanul produc scin lci. care program ul „A p o llo " spic zone 4 0 4
ar puica co n stitu i un p rim pe şi m ai accidentate. Com itetul pentru probleme
rico l. In plus. fiin d foarte as M is iu n ile specifice ale na sociale, umanitare şi cultu ra e m it 'c u m
cu ţite . ar putea străpunge bu vei spaţiale „ A pollo-13", a le al A dunării Generale a
zunarele a slro n a u ţilo r Cca spus el, vor putea fi precizate Coloseum-ul vozut dinspre Vio dei Fori Imperiali, inaugurat de Titus, fiul lui Vespasian, O N U. a adoptat un proiect de
de n doua concluzie vizează la num ai două sâp tâm in i de în 80 e.n. Axa mare a elipsei de 156 m, circumferinţa de 527 m şi inolţimea 50 m cu 4 etaje. rezoluţie care cere Israelului
calitatea le g ă tu rilo r rad io d in la reîntoarcerea a s lro n a u ţilo r
tre a stro n a u ţii a fla ţi pc supra de pe „A po llo -12 ", p rin tr-o
faţa L u n ii şi ce n tru l de con co n fru n ta re a datelor cunos
tro l de pc P âm înt. P rin fo lo cute cu cele ce vo r fi aduse
sirea unei antene noi, de fo r dc ei.
ma unei um brele, s-a reu şit O
realizarea \ino r e m isiu n i fo a r După o b ine m eritată odihnă,
te bune de pe Selcna. „Recep R ichard C ordon a pus in fu n c Jet Sm k I“: INTERVIU CU INDIRA OANDHI
ţia. Ia Houston. a co n ve rsa ţii ţiun e propulsorul p rin c ip a l al
lo r d in tre Conrad şi Bean a cabinei de com andă, m o d ifi-
fost excepţională", a declarat rin d planul o rb ite i lunare,
unul d in tre con du cătorii pentru a perm ite e c h ip a ju lu i P rim u l m in istru al In d ic i. In d ira G an tlhi. a acordat Răspuns : „C aracterizăm te rn u lu i care a exista t pinâ sară o criză în pa rtid ? m in e nu mă frâ m in tă Insă
N .A S .A . să fotografieze din toate pozi revistei vest-germ ano „D o r S piecel" un in te rv iu in d re p t m ai m u lt decit ne acum. se aduceau p re ju d ic ii R ă sp u n s: „Da. Era nece aceasta P entru m ine e p rin
O ţiile viito a re le „piste* de ase caic s-a re fe rit la actu ale le fră m in tă ri p o litice clin In dreaptă situ a ţia în care eco e c h ită ţii sociale, era necesa sară criza Pe neaşteptate am eipal ca poporul să ştie câ ii
lenizare ale lu i „A po llo -13 ", dia. determ in ate de dive rg e n ţe le din sin ul p a rtid u lu i n o m iile popo rulu i in dia n sînt ră o re sta b ilire a e c h ilib ru atins un asemenea punct, apărăm interesele, câ p a rti
U n u l din p rin cip a le le re „A po llo -14 " şi „A pollo-15*. dc guvernâm înt C ongresul N a ţion al In d ia n . Redăm folosite de o m in o rita te ne lu i". cin d am spus câ, dacă nu dul îşi întăreşte p o z iţiile şî
zulta te tehnice ale m is iu n ii E voluţia perfectă a lu i „A - citeva fragm ente din acest in te rv iu . însem nată în scopurile ei e în tre b a re : De ce nu a ţi a vom adopta m ăsuri în pa rtid , râm îne un p a rtid dem ocratic.
..A pollo-12" este fa p tu l câ a polln-12" a perm is obţinerea goiste. A m acordat s p rijin doptat aceste m ăsuri înaintea se va produce o scindare şî P a rtid u l trebu ie să fie o
dat po sib ilita te a o m u lu i sâ u n u i plus de co m b u stib il pc în tre b a re : Se creează im cărora în numeroase state unor in d u stria şi în vederea re u n iu n ii de la B angalorc ? aceasta va aduce p re ju d ic ii punte în tre popor şi guvern".
consiste că se poate sim ţi pe c a ic cei tre i p â m în tcni ar fi presia câ Ind ia păşeşte in P a rtid u l Congresului a p ie r nu num ai p a rtid u lu i, d a r si în tre b a re : Doar p a rtid u l
Lună ca şi pe Pâm înt. a de d o rit să-1 fi fo lo sit pentru u r prezent in stadiul cel m ai dut co n tro lu l, au dem onstrat ţâ rii in ansam blu. T o ţi m em conduce in con tinu are ţara ?
c la ra t d r R o rrn P etronr. d i gentarea în to a rce rii lo r pe im p o rta n t al d e zvo ltă rii sale câ autoritatea p a rtid u lu i în b rii g u ve rn u lu i au fost în R ăspuns: „P a rtid u l, sau
rectoru l p ro g ra m u lu i „A p o llo " Pâm int. dc la proclam area indepen rin d u l m aselor populare a p rin c ip iu de acord cu n a ţio m ai precis co m ite tu l său de
Un a lt re zu lta t este rc u ş irra S urp lu sul de com b ustib il a dentei. In dom eniul p o litic ii devenit m ai p u ţin tra in ică Din presa străină nalizarea b ă ncilor, dar nu lu cru , a aprobat lin iile dc
unei aselenizări „la punct fix " fost astfel calcula t în idcca interne, dv., in urm a unor dccit înainte". s-a adoptat nici o m ăsură bază ale p o litic ii noastre
U şu rinţa cu care astro n a u ţii e xp e rim e n tă rii tra n sp o rtu lu i dezbateri in cad rul p a rtid u în tre b a re : C onsideraţi câ La B angalorc m -am convins H o tă rîrile însă p riv in d m o
C harles Conrad si A la n Bcan unui surplus de greutate, si lu i dc gu vern ăm in t, aţi ho p a rtid u l se bucură de un câ a ve n it tim p u l a d o p tă rii d a lită ţile de traducere în
au lu cra t în cursul m is iu n ii tu a ţie in care se va afla nava lâ rît o deplasare spre s tin s p rijin m ai m are din par m ă su rilo r. în tru c ît în caz via ţă a acestei p o litic i nu
lo r geologice de patru ore în „A p o llo -1 7“ cc va avea Ia gă. tea o p in ie i publice deeît îna e x tin d e rii pro d u cţie i, În tru e it Răspuns : „N u era posibil co n tra r p a rtid u l s-ap fi tre poate să le adopte acest co
O reanul F u rtu n ilo r .a lăsat bord şi m ijloa ce autom ate de R ăspuns: „G u ve rn u l in inte ? am considerat necesar să din m ai m ulte m otive. In z it d e fin itiv în m îîn ile acelor m ite t. în tru c ît el nu cunoaşte
parcă im presia ră om ul se gc deplasare pe Lună. dian a făcut o deplasare Răspuns : „Da. Şi dacă îl va sporească in tim p u l ccl mu. p a rtid u l nostru există oam eni p u ţin i, s lâ p în iti de d o rin ţa toate g re u tă ţile pe care Ie in -
srste în m ediul său n a tu ra l". V in e ri, la ora 22.43 (ora Bu- spre “sînga nn m ai m u lt clo folosi în mod .jusl va putea scurt vo lu m u l producţiei pen care nu doresc nici o schim de putere". tîm p in â a ctivita te a g u ve rn u
A clim atizarea a slro n a u ţilo r. a cui cstiu lu i) pro pu lsoru l p rin c it trebu ia . Se poale vo rb i sâ-si întărească şi m ai m u lt tru binele ţâ rii. In urm a a- bare. T radu cînd în viaţă în tre b a re : A ţi v o rb it c lu i A stfe l cab in etul este a-
spus el. este lu cru l care m-a cipal al lu i „Y ankce C lip p e r" despre o deplasare nu prea p o ziţiile". ccstei p o litic i, un gru p dc concepţiile noastre, ne te dată câ îm p o triva dv. se ccla care trebu ie să traducă
im oresinnaf cel mai m ult. As- n fost pus în fu n cţiu n e pentru m are şi nu de o c o titu ră se în tre b a re : Una din m ăsu oameni au o b ţin u t o putere meam să provocăm o scin in vîaţă lin ia po litică . Poate
tro n a u lii n-nu re sim ţit n ici o a sm ulge nava spaţială de pe rioasâ în politică. Toate a rile im p o rta n te ale noii dv economică colosală, ceea cc dare în rin d u l p a rtid u lu i, pregătea un atentat C ine v-a câ p a rtid u lu i nu -i convine câ
a m e n in ţa t ?
ehosca’ă. fapt ra re nr-n nor o rb ita lunară şi a o înscrie ceste problem e au fost dis p o litic i, a noii o rie n tă ri a a generat gre u tă ţi p o litice şi ceea ce în m om entul respec în lre ţin re la ţii «amicale cu
mis să le pre lu ngim cu 30 dc pe traie cto ria spre P ăm în l n ilu tc în sînul p a rtid u lu i p a rtid u lu i o constituie n a ţio sociale serioase Tindem spre tiv nu ar fi fost fa vo ra b il Răspuns : „O rganele răs guvernele de opoziţie din l i
m inute activita tea e x lra v rh i- M anevra a fost în d e p lin ită cu tim p dc m u lţi ani Trebuia nalizarea b ă ncilor Ce re zu l progres econom ic, dar în nici ţâ rii". punzătoare de securitatea nele state ale ţâ rii, eu insă
eularâ pc suprafaţa L u n ii. succes. „Y ankce C lip p e r" se să acţionăm , în tru e it u ltim e tate aşteptaţi de la această un caz nu în dauna s ta b ili între b a re : P rin urm are, sta tu lu i a firm ă câ dispun de trebu ie să colaborez cu ele,
In in te rv iu l acordat gazeta îndreaptă acum spre P acific le alegeri generale. în urm a m ăsură ? tă ţii politice. In cadrul sis- pentru a acţiona era nece m ă rtu rii în acest sens. Pe în tru e it sînt guverne alese.
r ilo r prezenţi la C entrul spa
ţia l din Houston. Petrone şî-a cu „v in t dc la pupă".
T IP A R U L : În tre p rin d e re a p o lig ra fică Deva.
44 nss