Page 80 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 80
FAG. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 23 NOIEMBRIE 1969
Consfătuirea preşedin V I E T N A M
Comentarii
telui Nixon cu repre
după demisia Q Lupte grele între forţele patriotice ţi trupele
zentanţii cercurilor O S-au înregistrat pierderi serioase in rîndul trupe
am ericane
de afaceri lui Henry S A IG O N 22 (Agerpres). — v in c iile B in h D in ii şi Tay
lor am ericane
.
Cabot Lodge A g e n ţiile de presă anunţă N inh, în cursul lu p te lo r oare
W A S H IN G T O N 22 (A g e r zcn ta n ţilo r. C ari A lb e rt. a că în cursul 2ile lo r de jo i .şi au a vu t loc v in e ri, au fost
pres). — Preşedintele S.U.A., susţin ut câ p o litica a n tiin fla - v in e ri au avut loc lu pte gre în reg istrate p ie rd e ri serioase
R ichard N ixon, şi p rin c ip a lii ţio n is lâ a A d m in is tra ţie i ar W A S H IN G T O N 22 (A g e r le în tre tru p e le G u ve rn u lu i în rîn d u rile tru p e lo r a m e rica
săi c o n s ilie ri s-au in tîln it v i putea duce la o recesiune s i pres) — Dem isia şe fu lu i R e vo lu ţio n a r P ro vizo riu al ne. In acelaşi tim p , se arată
ne ri cu a p ro x im a tiv 2 000 de m ila ră celei în reg istrate in delegaţiei am ericane la con R e p u b licii V ie tn a m u lu i de că fo rţe le p a trio tice din V ie t
re p re ze n ta n ţi oi c e rc u rilo r dc 1958. El a arg um e ntat în acest v o rb irile c v a d rip a rtrte de Sud şi fo rţe le am ericano-sai- nam ul de sud au efectuat în
afaceri am ericane pentru a sens câ indicii* cre şte rii econo la Paris în problem a v ie t goneze în ap rop iere de tube u ltim e le 24 de ore peste 20 de
discuta problem a lu p te i îm m ice c o n firm ă o reducere d in nameză, H e nry Cabot L o d rele speciale ale S.U.A. de la bom bardam ente de h ă rţu ire
p o triva in fla ţie i şi a obţine ce in ce m ai accentuată a r it ge. con tinu ă sâ fie com en Bu Prang, Duc Lap şi Dak asupra o b ie ctive lo r strategice
s p rijin u l c e rc u rilo r fin a n cia re m u lu i de dezvoltare a aces tată pe larg dc presa am e Sak, situa te la a p ro x im a tiv ale S.U.A., provocînd im p o r
in cadrul acestei p o litic i a teia, ceea ce Si d e term in ă pe ricană F aptu l câ preşedin 150 de k ilo m e tri nord de Sai- tante pagube în oam eni şi
A d m in is tra ţie i P reşedintele econom işti sâ ia in 'c o n s id e ra tele N ixo n a acceptat de gon Totodată, s-au sem nalat m ateriale de luptă.
N ixo n a ro s tit o scurtă cu vin - re p o sib ilita te a unei recesiuni m isia fă ră a n u m i un suc lu pte înverşunate în regiunea A vio an ele strategice „B-52"
la rc in cursul căreia a cerut Cele m ai controversate dez cesor al lu i Lodge în fru n A n Hoa, la 30 de k ilo m e tri şi-nu co n tin u a t bom bardam en
o a m en ilo r dc afaceri să se a- b a te ri au a v u t loc in ju ru l o- tea delegaţiei am ericane, sud de Da Nang. in re g is trin - tele, efectuînd in u ltim e le 24
lâ tu rc e fo rtu rilo r A d m in is tra cslc considerat ca un semn du-se p ie rd e ri de am bele de orc opt ra id u ri asupra
p o rtu n itâ tii m e n ţin e rii actua
ţie i pentru a reduce n iv e lu l al in te n ţie i S.U.A. de a p ă rţi, anunţă agenţia France p ro v in c iilo r Tay N in h şi B in h
lei p o litic i a g u ve rn u lu i de
dc creştere a p re ţu rilo r şi « d im in ua " im p o rta n ţa a Prcssc. De asemenea, in p ro Long din ju ru l S aigonului.
re s tric ţii m onetare. C e rcu
te n d in ţe le in fla ţio n is te de su cestor tra ta tive , punîndu-se
rile de afa ceri consideră câ o
p ra în că lzire a econom iei S U .A. in schim b, accentul pe p ro
astfel dc orien ta re afectează Lucrările Organizaţiei pentru
FI a ab ord at problem a d ifi interesele lo r fără a c o n trib u i gra m ul dc .vietnam izare** a
c u ltă ţilo r in te rn e ale S.U.A. la reducerea te n d in ţe lo r in fla ră zb o iu lu i. „N e w Y ork T i
in mod ta n gen ţial, lâsînd, d u ţion iste, în tim p ce co n silie mes" vede în acest d u b lu colaborare economică si dezvoltare
pă cum m enţionează agenţia r ii econom ici ai pre şed intelui aspect al problem ei, „in d i
A.P., pe seama c o n s ilie rilo r susţin câ actualele re s tric ţii cii tu lb u ră to ri care ar lăsa P A R IS 22 (Agerpres) — cia t că o b ie ctivu l, pe care şi
săi tratare a acestui subiect. m onetare vor trebu i m e n ţin u sâ sc întreva dă câ A d m i în tru n it tim p de citeva zile l-a propus g u vern ul din Pa Colectivul de 7 500 de muncitori de Io Uzina de magnezilă din lelsava, Slovacia, s-a an*
în tru n ire a sc înscrie în ca te pină cin d vor apare in mod n istra ţia am ericană re n u n la Paris, C o m ite tu l de p o liti ris. dc a re e ch ilib ra balanţa gajat ca, in cinstea celei de a 25-a aniversari a eliberării Cehoslovaciei de sub jugul fascist, să
dru) e fo rtu rilo r A d m in is tra c la r semne câ in fla ţia se află ţă sâ m ai considere c o n v o r că economică al O rgan iza ţiei com ercială a ţă rii pină in lu dea peste plan 4 200 tone produse rezistente la căldură.
b irile dc la P aris ca o eta
ţie i de a convinge sectorul sub co n tro l pă care sâ pună capăt răz pe ntru colaborare econom ică na ium e 1970. este .re zo n a In fotografie : Vedere a uzinei de magnezilă din Jelsava.
p a rtic u la r că strategia a n li- şi dezvoltare a lu a t în dez b il şi judicios**.
In ca d ru l în tru n irii au lu at b o iu lu i". Sub titlu l „D e c li
in fla ţio n is tâ a g u ve rn u lu i cuvântul o scrie de persona nul tra ta tiv e lo r de la Pa batere situ a ţia economică a In sfir.şit, co m ite tu l a sta
S.U.A. va reuşi să aducă sub lită ţi. p rin tre care m in is tru l ris ". „In te rn a tio n a l H erald S.IJ.A., F ranţei şî Japoniei, b ilit că excedentul dc p lă ti
co n tro l in fla ţia şi de a con de fina nţe. D nvid Kcnnedy, T rib u n e " scrie: „Dacă am e pentru a stabili metodele fo curente ale Japoniei in 1969
vinge sectorul p a rtic u la r să m in is tru l co m e rţu lu i, M a u rirc ric a n ii reduc im p o rta n ta losite de acest»1 ţâ ri in a c ţiu a atins 2,3 m ilia rd e d o la ri si D in num eroasele dovezi
se abţină de la m ărirea p re to Stans. m in is tru l m un cii, Ocorg delegaţiei lo r la Paris, nea dc com batere a in fla ţie i. că el se va m en ţine in con culese in cursul in s tru c ţie i
r ilo r şi s a la riilo r Fa a fost S h iillz , şi preşedintele Consi m u lţi ar putea sâ tragă S itu a ţia c o n ju n c tu rii econo tin u a re şi in anul v iito r la un ju d ic ia re s-a s ta b ilit câ tre i
liu lu i c o n s ilie rilo r econom ici m ice am ericane a fost prezen nivel de 2.25 m ilia rd e d o la ri. e m i t - C U R I E R cetăţeni din Sofia, inde pen
precedată de num eroase dez concluzia câ ei au abando
p re z id e n ţia li. Paul M cCrac- nat căutarea unei s o lu ţii tată de Paul M » i rackcn, şe In faţa acestei s itu a ţii, cele dent unul de c e lă la lt şi in
bateri. L id e ru l m a jo rită ţii de ken, care au prezentat o im a de com p rom is". fu l c o n s ilie rilo r econom ici ai la lte ţâ ri m em bre ale O.E.C.D. perioade d ife rite , s-au pus
m ocrate d in Cam era R cprc- gine op tim istă p riv in d re zu l Aceste a firm a ţii, re la te a preşed intelui N ixon. După au ce ru t Japoniei să în tre în slu jba unor se rv ic ii de
tatele m ă s u rilo r a n tiin fla ţio - ză France Presse, au d e te r cum inform ează agenţia F ra n p rin d ă n e in tirz ia t m ăsuri dc spion aj străine, culegind şi
niste şi au a firm a t câ p re siu m in a t „în a lte surse g u ve r ce Pressc, cl a recunoscut că lib e ra liz a re a im p o rtu rilo r, tra n s m iţîn d in fo rm a ţii ce
n ile in fla ţie i sc vo r d im in u a nam entale" să a firm e câ în econom ia S ta te lo r U n ite se precum şi a e x p o rtu rilo r dc co n stitu ie secrete de stat
la înce putul a n u lu i 1970. Ei dem isia lu i Cabot Lodge şi constată, dc aproape pa tru ca p ita l R e prezentanţii Japo In tr-o co n fe rin ţă de presă organizată vin e ri la T rib u n a lu l a condam nat la
niei au de cla rat că lib e ra liz a
ani, fenom enul n e în tre ru p t al
Pentagon, generalul llo b c rt Jordan a an u n ţa t câ .Mi
O rientul au a rg um e ntat necesitatea a a d ju n c tu lu i său L a w re ncc in fla ţie i şi că guvern ul ia m ă rea im p o rtu rilo r ar fi in stu î ; r»isteriiI A p ă ră rii al S.U.A. a deschis o anchetă in Ic m oarte p rin îm puşcare pc
m e n ţin e rii a ctu ale lor re s tric ţii
unul din acuzaţi, ia r pc ce i
W alsh nu insonmnâ câ gu
m onetare şi fin a n cia ro pină vern ul s-ar dezinteresa dc su ri serioase pentru com bate diu. ia r problem a e x p o rtu rilo r ; gălură cu masacrele săvirşito de m ilita ri am ericani în la lţi doi la 20 şi respectiv
in m om entul cin d va deveni evo lu ţia c o n v o rb irilo r de la rea lu i de ca p ita l se află , de aseme ; m artie 1968. in lo calita tea sud-viclnam eză M y Lai din 15 ani de închisoare.
e vide nt câ spirala in fla ţio n is Paris. In ce priveşte situ a ţia eco nea. in a te n ţia e x p e rţilo r din I pro vin cia Quang Ngai S in t anchetaţi, in prezent. 9 m i-
Apropiat tă va fi readusă sub con tro l. nom ică din Franţa, s-a a p re Tokio. j (ila ri in se rviciu l activ şi 15 care au părăsit cadrele ♦ O * studiu, pu
'
P o triv it un ui
j arm atei. Doi d in tre aceştia. îm p o triva cărora probele b lica t dc O rgan iza ţia N a ţiu
* sin i evidente. — sublocotenentul W iliin m C allcy şi scr- n ilo r U n ite pe ntru A lim e n
$ A T A C A S U PR A U N L I : geniul David M itche l) — au fost arestaţi. G eneralul ta ţie şi A g ric u ltu ră ( l’ A O ) ,
U N IT A T 1 IS K A E L IE N E d e m m r : am erican a făcut cunoscut, dc asemenea, câ recent au dacă s-ar lua m ăsuri e fi
T A N C U R I © C IO C N IR I L A Conferinţa infernaţionaBă * fost anchetate alte 75 dc persoane, in tre care şi per ciente pe ntru distrugerea ce
C A N A L U L D L SUEZ j soane c iv ile Jordan a de cla rat z ia riş tilo r câ Ministerul lo r 20 dc m ilioa ne de şobo
î A p ă ră rii al S.U.A. pregăteşte un docum ent asupra a- la n i d in Bom bay, s-ar putea
C A IR O 22 (Agerpres). — pentru drepturile copilului indienilor navajo, care fo r * cestui caz pentru a in fo rm a Congresul. h ră ni, cu a lim e n te le care
Un gru p dc m ilita ri e g ip Alcatraz, faim oasa insulă- m ează cea mai m are rezerv a sînt distruse de aceste roză
teni a în tre p rin s sim b âlâ d i închisoare d in Golful San ţie existentă în Statele Uni toare, 900 000 de persoane.
m ineaţă un atac asupra unei F rancisco, abandonată de + 0 +
u n ită ţi isra clicn c dc ta n cu ri, B U D A P E S T A 22. — Cores da N a ţiu n ilo r U n ite pentru cîţiva ani în fav oarea altor te. Nu sîntem rasişti, a a d ă u In Danem arca are loc în
staţionată pe m a lu l estic al pondentul Agerpres. A l Pin- apărarea d re p tu lu i c o p ilu lu i şi locuri de detenţiune de „ma gat tinărul, nu dorim să cre In lv-u n ra p o rt al S indica tante proiecte dc dezvolta prezent un p u te rn ic proces
m u n c ito rilo r
C a n a lu lu i de Suez. a an u n ţa t tea, tra n sm ite : L u c ră rile C on după ce s a re fe rit la situa ţia xim ă siguranţă", a fost ocu ăm o naţiune nouă in cadrul lu lu i u n it al constructoare re a a g ric u ltu rii in regiunea dc concentrare a în tre p rin
din in d u stria
la C a iro un p u rtă to r de cu- fe rin ţe i in te rn a ţio n a le pentru generală a c o p iilo r din în tre a pată de două ori In decurs n a ţiu n ii existente. Dorim pur T ilto ri din sudul A lg e rie i. d e rilo r agricole. P o triv it da
v im m ilita r, c ita t dc agenţia d re p tu rile c o p ilu lu i, org an iza ga lum e. şeful delegaţiei ro de numai o lună de grupuri şi simplu să înlăturăm „pa- dc au tom ob ile şi avioane sc telo r publicate de In s titu tu l
France Prcssc. El a precizat tă de C o m ite lu i in te rn a ţio n a l mâne a prezentat pe larg s i de indieni. D ebarcarea lor lernalism ul“ albilor, care a arată câ în S.U.A la fiecare danez de cercetări sociale,
opt m in u te un om işi pierde
ea unitatea m ilita ră care a e- al m işcă rii de co p ii şi adoles tu a ţia c o p iilo r din ţara noas pe Alcatraz a fost sim bolică redus poporul nostru la su- viaţa ca urm a re a acciden ferm ele mic» şi m ijlo c ii sint
feetuat această acţiune era ce n ţi dc pe lingă l'.M .T D . cu tră. c o n d iţiile şi g rija m a n i Ea a vrut să fie un nou stri pune.re şi să perm item indie te lo r de m uncă In aceleaşi absorbite în tr-o măsură spo
fo rm a lă din 60 de solda ţi In p rile ju l îm p lin irii a 10 ani de festate de statul rom ân pen găt de alarm ă al „oamenilor nilor navajo să supravieţu rită de în tre p rin d e rile a g ri
cursul c io c n irii au fost d is tru la adoptarea de către O N U tru educarea şi asigurarea v ii u ita ţi ai America", al in die iască o p t m inute, subliniază ra La S olia au avut loc j cole m a ri.--Z iln ic, a p ro x im a
po rtu l, a lţi 148 dc m u n c ito ri
se tre i ta n cu ri şi ava ria te alte a d e cla ra ţie i d re p tu rilo r c o p i to ru lu i fe ric it al c o p iilo r. nilor, al primilor americani, Care este activitatea foru c o n v o rb iri in tre delega- ! tiv 20 de gospodării ţărăneşti
două. m ai m u lţi solda ţi israc- lu lu i, au co n tin u a t in ca d ru l In con tinu are, v o rb ito ru l a care, după cum scria o revis lui oficial însărcinat cu a m e îşi pierd capacitatea de ţii ale M in is te ru lu i Con- i ies d in c irc u itu l agrar. M a
lic n i fiin d ucişi s e c ţiilo r dc lu cru su b lin ia t, p rin tre altele, În tă britanică, „sîn t acum cei liorarea situaţiei indienilor ? muncă. s tru c liifo r şi A rh itc c tu - : jo rita te a a g ric u lto rilo r care
La secţia „co p ilu l şi dre p sem nătatea ce tre b u ie aco rda m ai săraci dintre to ţi". După cum a reieşit şi la re- rii al R.P B ulga ria şi părăsesc aceste e xp lo a tă ri'
tu l in te rn a ţio n a l*, re fe ra tu l tă pc plan local, regional şi M in is te ru lu i In d u s trie i s in i n e vo iţi sâ înveţe o nouă
TF.L A V IV 22 (Agerpres) — p rin c ip a l a fost prezentat sim in te rn a ţio n a l ed ucă rii tin e re R epre zentan ţii celor 35 de M a te ria le lo r de Con
tu lu i în s p iritu l id e a lu rilo r de state care au ra tific a t c o n meserie pentru a lucra in in
T re i soldaţi egipteni au fost bâlâ dc şeful delegaţiei ro Notă externă s tru c ţii al R e pu blicii So- j Irc p rin d e i ile industriale.
ucişi în cursul d im in e ţii de mâne, V irg iliu R adulian. p re pace, resp ectului reciproc şi venţia in te rn a ţio n a lă pentru cia lisle Rom ânia.
sim bâlâ, în m om entul în care şedintele Con.v’ liu lu i naţion al în ţe le g e rii in tre popoare, c u l e lim in a re a tu tu ro r fo rm e lo r In urm a c o n v o rb irilo r ; ♦ Q #
o u n ita te m ilita ră egipteană al O rg a n iza ţie i dc p io n ie ri, tiv ă rii re sp o n sa b ilită ţii tin e de d iscrim in a re rasială au purtate -i fost semnat i Banca C entrală din C hile
încerca sâ treacă C anatul de a d ju n ct al m in is tru lu i in vâ ţâ - re tu lu i in crearea, m enţinerea ...Pojmlaţiile indiene care centul Congres al Indienilor ales. în u n a n im ita te , pe Fa- un protocol dc colabora- i a a n un ţa t v in e ri o nouă de
Sucz. la a p ro x im a tiv 12 km m in tu lu i. şi consolidarea unei lu m i a au supravieţuit „acţivităţilor de la A lbuquerquc, eforturi yez Sayegh (K u w e it). in re economică şi tehnico- j valorizare a monedei n a ţio
nord de lo ca lita te a Ism ailia, După ee a a ră ta t câ org a c o la b o ră rii şi se c u rită ţii civilizatoare" din secolele tr e le b iro u lu i — care, după fu n cţia de preşedinte al C o ş tiin ţific ă in tre cele I nale. escudo, în cadrul rea
a a n u n ţa t un p u rtă to r dc cu cute sînt răspindite pe un te cum se poate ved ea din d a m ite tu lu i N a ţiu n ilo r U nite două m inistere. Proloco- • ju s tă rilo r periodice a cu rsu
vânt m ilita r israelian. c ita t dc nizarea acestei co n fe rin ţe ju ritoriu uriaş, din nordul con tele raportului m enţionat nu îm p o triv a n e d re p tă ţii rasia Iul prevede consultă ri j lu i de schim b al acesteia in
agenţia Reuter. El a precizat b ilia re are loc în c o n d iţiile tinentului, din Alaska, pină poate fi acuzat de necunoaş le Acest nou com ite t a) reciproce în tre specia- î ra p o rt cu do la rul Noul curs
câ în cursul c io c n irii, un so l unor la rg i a cţiu n i pe plan in Ţara de Foc. Mozaicul d« terea realităţilor, — sint in 0 N U este com pus din 18 lişti. ela b o ră ri in com un : dc schim b a fost fix a t la 9.80
dat isra elian a fost ră n it. m on dial desfăşurate sub e g i grupuri etnice care fo r m e a suficiente. Un exem plu rela m em b ri şi are ca sarcină a unor tem e de cercetări j escudos pentru un dolar.
In Franţa ză populaţia rezervaţiilor din tat in presa am erican ă : In re co m a n d a ţii fo rm u la re a do ş tiin ţific e , liv ră ri reci- j
p rin c ip a lă
A d u n a
către
Statele Unite sînt înglobate rezervaţia indienilor hava- rea G enerală m enite sâ ducă prore de m aşini, u tila - j ♦ 0 4
mişcările greviste adesea sub den u m irea d e supai au fost trimise recent la e lim in a re a d is c rim in ă rii ic şi m ateriale de con- j C iclo n u l „In a ". care s-a
„ piei roşii", denum ire ce e cinci case prefabricate in ca rasiale, precum şi sâ su p ra s tru c ţii. j a b ătut jo i asupra re g iu n ilo r
continuă vocă jpaginile lecturilor pal drul unui program pentru vegheze aplicarea c o n v e n ţii de coastă din nordul Mo-
pitante din copilărie Pagi îm bunătăţirea condiţiilor de lo r ce au fost ra tific a te dc z.im b icu lu i, a provocat moar
P A R IS 22 (Agerpres) — nile scrise astăzi dcsjire v ia locuit, care va fi încheiat Către aceasta. P rin tre m em tea a opt persoane şi r ă n i r i
M işcă rile greviste din Franţa ţa acestor oam en i pot releva abia în 1979... La Congresul b rii acestui co m ite t se n u â lto r 12, precum şi im p o rta n
con tinu ă L u c ră to rii din ser in cel mai bun caz exotism ul de la A lbuquerquc, m inis m ără U niunea Sovietică, Ce te oagube m ateriale — se a-
v ic iile în tre p rin d e rilo r de e- canioanelor, ai căror pereţi trul de interne al S.U.A. hoslovacia. Iugoslavia, In C o m ite lu i fin a n c ia r al raiâ în ti un ra p o rt al auto
le c trie ita le şi gaze, care p rin stlncoşi înconjoară lumea W alter H ickel a prom is e fo r dia. R epublica A rabă U nită, O.N U. a a p ro b a i sum a de rită ţilo r colon iale porlughe-
întreru pere a lu c ru lu i de sâp- tristă a rezervaţiilor, turi sporite din partea A dm i M arca B rita n ic . 50 000 de d o la ri pentru a f i 20-
lâm îna aceasta au afectat m a Li s-a reproşat adesea c e nistraţiei, dar nici nu şi-a nanţa m ă su rile destinate l i
jo rita te a a c tiv ită ţilo r din ca lor aproxim ativ 600 000 de putut termina discursul din * 0 » c h id ă rii p o litic ii de a p a r A vioane m ilita re portughe
iift p ita la franceză, şi-au anun ţa t indieni din S.U A. că se în cauza protestelor unor d ele cam bodgiene a an un ţa t v i theid prom ovate de unele ze uvînrl bazele de plecare în
arm atei
C om andam entul
bom
Guineea (Bissau) au
Pen
re g im u ri din A fric a
gaţi care nu pot uita
e x p e
in te n ţia dc a declara o nouă
scriu dificil în „curentul g e
V . ; '•.</ • grevă în cursul săptâm înii v i neral al vieţii am erican e“ rienţa deloc prom iţătoare a ne ri câ a u to rită ţile m ilita tru prim a dată acest buget bardat te rito riu l R e pu blicii
itoare. L o r li s-au adăugat Un reproş cel puţin bizar. trecutului privind prog ram e re am ericane au v io la t te cup rin de sume destinate Guineea, anunţă postul de
fu n c ţio n a ri ai s e rv ic iilo r u r denotînd dorinţa de a igno le de ajutor. După cum sub rito riu l tă rii la fro n tie ra cu re p re ze n tă rii o rg a n iz a ţiilo r rad io C onakry Postul de
bane. p o liţiş ti, atom işti. m un ra o realitate a A m erica con linia un senator din Alaska, V ie tn a m u l de sud A stfel, in m işcă rii de elib e ra re n a ţio rad io c ita t cheamă fo rţele
c ito rii ra fin ă rie i „E L.F." şi c ri tem p oran e : părăsind rezer Stevens T h eod ore. „ceea ce urm a a ta c u rilo r efectuate de nală din A fric a de sud. progresiste africane sâ şi u-
ai uzinelor pentru m otoare de vaţiile, „primii am erican i* au nevoie şi doresc băştinaşii a rtile ria şi a via ţia am e rica ncascâ e fo rtu rile în lupta
avioane „S nccm a“ . F e rm ie ri şi se lovesc adesea de cunoscu nu este un ajutor social, ci o nă in tre 16 şi 18 no ie m brie ♦ O # îm p o triv a re g im u rilo r colo
sa la ria ţi a g rico li au sosit la tele bariere econ om ice şi so calificare şi slujbe" asupra postului cam bodgian T rib u n a lu l suprem al R.P. n ia liste de ix? co n tin e n tu l a-
de la Dak Dam au fost ucişi
P aris din toate p ro v in c iile ciale CC sc ridică in faţa c e „Operaţia A/catraz“ a avut 25 de soldaţi Dc asemenea, B ulga ria a ju de cai şi p ro frira n şi c ritic ă pc preşedin
franceze pentru a discuta cu lor care fac parte din ca te un ecou întrebarea care se avioane am ericane au d is n u n ţa t sentinţe îm p o triv a u tele s ta tu lu i M alaw i, Has-
sin d ica lu l patronal problem a goria oam enilor de culoare pune este de a şti dacă aces trus in aceeaşi zonă tre i ve n o r cetăţeni b u lg a ri care tings Banda, pentru colabo
in d e m n iza ţie i pentru acciden Existenţa acestor bariere e x ta a fost destul de puternic hicule a p a rţin in d C ru c ii Ro s-au pus în slu jb a unor rarea sa eu c o lo n ia liş tii por
tclc dc m uncă plică dorinţa multor indieni pentru a am plifica preocu pa şii cam bodgiene. se rvicii de sp io n a j străine. tughezi.
Observ a to rii apreciază ca cea d e a îm bunătăţi mai curind rea faţă dc situaţia indieni
m ai costisitoare grevă, pe cea condiţiile de muncă, d e in lor, ca Benson ori alţi indieni ♦ O *
struire şi de trai din rezer să nu m ai fie obligaţi să d e In cap itala algeriană s-a a-
a pe rcep to rilo r, care refuză să
vaţii, dcclt dc a le părăsi. clare : „In prezent evaluez n u n ţa l că Fondul O.N.U.
m ai încaseze cecu rile trim ise — Doriţi să vă integrafi ? astfel fiecare acţiune a a lb i pentru D ezvoltare va aco r
de c o n trib u a b ili C ontinuarea — Nll lor : va ajuta ea sn răm lnem da A lg e rie i un a ju to r de
Această
1 186 000 de d o la ri
acestei greve a r puica priva, Dialogul a avut loc între o un popor sau ta contribui la sumă va fi alocată în vede C U R I E R - C U R I E R
pentru un tîm p. trezoreria ziaristă de la *Chrlstian S ci distrugerea noastră".
ence M onitor“ şi Miehacl rea re a liz ă rii un or im p o r
s ta tu lu i de sume evaluate la
Benson, un tinăr militant al A. TOTH
circa 1 m ilia rd de fra n ci.
Pe la începuturile d e c e tui deceniu puterea tor de
niului nostru, cînd aşa-ztsa cu m p ărare scăzuse, de pil
lum e a treia, cuprinzind ţă dă, cu aproxim ativ 20 la
rile in curs de dezvoltare, „<\ctifln“: liimpa a treia■ bogăţii şi perspective" sută Uacu exporturile lo>
trăia entuziastă m om entul înspre ţările industrializate
euforic al proclam ării in de au răm as relativ stabile (13
pendenţei, se putea constata la sulă in 1952, H la sută tn
o ad evărată avalanşă a sta 1907) im porturile s au dimi-
telor dezvoltate către această nuul considerabil l'J2 la sulă
zonă prom iţătoare de în tr-o măsură considerabilă d e ducţia petrolieră a lumii a ce priveşte producţia de ni la sulă. Pentru aluminiu (ce\ in 1952, 2l la sulă in 1907)
sem n ate profituri. producţia lumii a treia. treia, care este in prezent de chel, Noua Caledonic îşi îm mai mari producători de Situaţia se agravează, intru-
Marea bogăţie a acestor 40 la sută. va creşte în 1980 parte mono)tolul cu Canada. bauxită sint Jam aica, (lugana
In prezent, m om en tele de cil in fiecare un. prin inter
entuziasm şi euforie au dis reg iu n i o reprezintă insă m a la 65 la sulă. Pe de altă parte, ţările eu ro şi Guineea) j/rojjorţia este mediul dobinzilor şi al trans
te riile prim e energetice, de Constatări sim ilare se pot pene occidentale au şi ele ză de 65 la sută, la cupru — du
părut in cea mai m are par 40 la sută icei »nat m a ri p ro ierurilor de capitaluri. ţările
te. Pentru ţările lumii a care ţările industrializate lumii a treia restituie 6—7
treia e poate ora primelor sînt strîns dep en d en te Acest ducători fiin d Zam bia Con miliarde dolari statelor in
j>roiecte şi bilanţuri, dar ele raport pare să crească pe go, Chile) in timp ce la co dustrializate. In acest sens
sitor, produs de Malayczia.
continuă să ofere '■talelor măsură ce sporesc necesită Din presa străină se pune cu acuitate problem a
dezvoltate aceeaşi perspecti ţile industriale ale statelor Bolivia. India, Tailanda. ea reevaluării dobinzilor care
vă atrăgătoare de ciştig. d ez v o lta te; or, se ştie că a M IB IM M M — — — — r — B — n va rătnin e de 400 la sută înghit ap roap e fn întregime
m arele rezervor de aur C ifrele relevă că im por u,\a-2isul ajutor fjnniit de
Este adevărat că, in ceea negru răm inc Orientul face în ceea ce priveşte mi- căm intc de fier, dar In afara tanţa econom ică a lumii a tre
ce priveşte m ateriile prime Mijlociu, ce conţine 60 la nereurilc preţioase ca uraniul celor din S u edia, acestea sini ia pentru ţările industrializa ţările itt curs de de/i altare
din partea
agricole, ţările dezvoltate m a sulă din resursele m on şi thorium-ul conţinute in de o calitate inferioară, incit, te este în continuă creştere, Inalizate. statelor imlus
nifestă o netă tendinţă de diale. fără să se mai socoteas proporţii însemnate in subso este preferat minereul de a- dar tn favoarea celor din
detaşare de statele lumii a lu l congolez, al Republicii A ccsl fel din Mauritania, L i In acelaşi timp insă ţări
treia Totuşi, pentru anum ite că posibilităţile en orm e ale frica Centrală, Nigerului fi beria, Peru, B ra z ilia ; in a- urmă Ţările recent elibera le lumii a treia trebuie să
produse, cum ar fi oleagin oa unor ţări africane ca Libia Gabonului. De asem enea, ccst dom eniu se prevede ca te intimpină m ari dificultăţi se ajute ele înseşi să >rit re-
Coloana lui Traian din Forum-ul cu acela>i nume, ultimul sele, cacaua sau cauciucul, sau Algeria. Se prevede in producţia de plum b a lumii In 1980 depen den ţa ţărilor In încercări le lor de a şi găsi jtrindă reţorm e structurale
Forum imperial şi cel moi fastuos, ridicol în 111 e.n. de Apolo- cererile ţărilor industrializa acest sens că depen den ţa ţă a treia reprezintă 60 la sută dezvoltate faţă de lum ea a un echilibru econom ic şi po care să te ven m tă ex ercita
doi din Damasc. Coloana are o Înălţime de 42 m şi este placată te sînt satisfăcute încă in rilor dezvoltate faţă de pro din cea mondială, iar in ceea rea cont rolului asupra pro
de basoreliefuri reprezentind peste 2 500 figuri ale războaielor treia să continue a fi de 35 ti tic ; fn primii ani ai aces priei lor econom ii
( dacice.