Page 78 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 78
DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 23 NOIEMBRIE 1969i
PAG. 2
Noi im pulsuri în a ctivita te a Despre urgenţă
şi organizare
de creaţie a rtis tic ă din ju d e ţ depozit* — ne sugerează cin e
va. D ar pe la depozit nu n i
(URMARE DIN PAG. .1) m eriseră în acea d im ine aţă de
15 noiem brie. Şi ca un făcut,
cetăţeanul d in Lonea care avea
A bo rdînd do m en iul deosebit Costeşti, în lu n a m ai, pe tem a profesioniste, v o r urgenta asi ho tâ rire a a m in tită , despre o r
de de lica t si in acelaşi tim p „S trăveche şi tin â ră ţară". In gurarea s p a ţiilo r necesare des ganizarea „u rg e n ţe lo r", condu com anda pentru cu ră ţa t cos
tu m u l avea una şi la eojocâ-
d in c il al crea ţiei a rtis tic e şi a fa ra acestor a c ţiu n i, Casa ju fă ş u ră rii in bune c o n d iţii a cerea cooperativei se va „aco
depăşind n iv e lu l unor in te n ţii deţeană a cre a ţie i populare cre a ţie i a rtistice , Înlesnind p e ri" cu ceea ce a făcu t (ce-am rie. A ic i nici cel p u ţin n-a pu
p u r statistice ne vom op ri a- va prom ova o serie de întâl p u b lic u lu i devean şi a lto r am a a ră ta t m ai sus). C ind insă u- tu t sta de vorbă .cu cineva.
M ipra unor re a lită ţi şi p e r n iri şi sch im b u ri de o p in ii în to ri de frum os, un con tact p e r n itâ ţile „tra d iţio n a le " satisfac Com anda 4G3. pe ntru confec
spective ale cre a ţie i lite ra re tre m e m b rii c e n a c lu rilo r şi m anent cu n o ile re a liz ă ri ale şi „urg e n ţe " să ni se dea voie ţionarea a 2 haine de piele cu
şi plastice hunedorenc, care se c e rc u rilo r lite ra re judeţene a rtiş tilo r plastici. să avem în d o ie li in p riv in ţa m a te ria lu l cooperativei, a fost
incadreazâ to t m ai m u lt şi cu cu scopul unei m ai bune cu D in partea m e m b rilo r cena o rg a n iză rii d u ce rii la în d e p li lansată în 13 septem brie u n i
rezultate p ro m iţătoa re în a n noaşteri reciproce Şi a a n im ă c lu lu i tre b u ie să se m anifes n ire a unei h o tâ riri. tă ţii nr. G2 blănărie.
— N u p rim im com enzi de-
sam blul crea ţiei contem pora r ii v ie ţii lite ra re d in ju d e ţu l te m ai m u lt interes pentru a Aşa stind lu c ru rile am e x cît dacă avem asigurat m ate
ne naţionale. nostru. bordarea unor problem e de tin s şi noi sensul n o ţiu n ii „u r ria lu l pe ntru ele — ne spune
O dală cu toam na, după o In d o m e n iile p la sticii, in u l o rd in m a jo r, de in a llâ ţin u tă genţă- pinâ la cel de op era ti D oina Basarab, responsabila
vacanţă b ine m eritată, m ajo tim ii ani, crea ţia a rtistică , a rtistică , in e ît să se înscrie vita te , p ro m p titu d in e . u n ită ţii
rita te a ce n a c lu rilo r şi cercu lu a ta de la crea to rul po pu lar c it m ai repede in c irc u itu l va P rin tre secţiile deocam dată D ar b e n e ficia ru l a m in tite i
rilo r lite ra re şi-au reînceput şi pinâ la cel profesionist, a lo ric al nrte i contem porane. ne ren ta bile ale cooperativei se com enzi a fost chem at la p ri
a ctivita te a cu un e fo rt spo rit to s l ju d icio s v a lo rifica tă . Acest deziderat poate fi atins num ără secţia de cojocârie din ma probă abia in 14 octom
şi la un n ivel a rtis tic superior. C re a to rii p o p u la ri au p a rtic i p rin tr-u n efo rt su sţin u t d in Petroşani s o lic ită rile popu brie, la a 11-a in 2tt octom
T o t m ai m u lţi sin t aceia care pat la toate e x p o z iţiile ju d e partea tu tu ro r fa c to rilo r com la ţie i in p riv in ţa lu c ră rilo r de brie, iar pentru liv ra re a co
*e încum etă în arta c u v în tu - ţene şi rep u b lica n e oO ţinind petenţi. Vrem să vedem o e x cu ră ţă to rie chim ică, spălătorie, m enzii în IU noiem brie. Să ne
lu i. Ş edinţele c e rc u rilo r şi ce Uc nenum ărate o ri p re m ii şi p rim a re c it m ai diversă, îm vo p sito rie nu sînt satisfăcute fie ie rta t. O comandă, luu'.a
n a c lu rilo r lite ra re sînt tot m ai diplom e. Cele cin ci bienale brăcată in form e c it m ai per deocam dată n ici pe departe absolut la in tîm p la re , durează
bogate în co n ţin u t, d iscu ţiile rep ub lica ne de artă populară sonale. care să degaje tu m u l din cauza slabei d o tă ri G5 de zile !
In ju ru l le c tu rilo r făcute cîş- au fost ed ifica to a re pentru va tu l v ie ţii contem porane, ia r a secţiei respective (am fost
tig in d in adincim e şi v a rie loarea a rtis tic ă a c re a to rilo r d in cadrul e x p o z iţiilo r să fie in fo rm a ţi câ această carenţă N -am vrea să tragem con
tate. Se sim te în lite ra tu ra po p u la ri. în lă tu ra te lu c ră rile blazate, va fi în lă tu ra tă in tr-u n v ii c lu z ii false pe m arginea aces
hunedoreanâ o p rim e n ire a h e lin g ă această form ă de fă ră acel sim b ure al v iv a c ită to r ap ropiat). to r ca zu ri dar, oricum , u n ii
s tilu lu i, o certă m işcare in te crea ţie s-a dezvolta t şi a iirm a l ţii cre a ţie i plastice. Dar, in tim p ce consultăm cooperatori de la „J iu l" ne Şantierul Energomontaj
Mintia. Aici montorii Nişa
rioară. un accentuat ne rv a r m işcarea a rtiş tilo r plastici a P u b licu l hunedorean va a bonierele de com enzi, in u n i dovedesc câ n-au în vă ţa t bine Câpâţînâ şi Zamfir Spulber Condiţii optime pen
tis tic , ia r ceea ce c a ra c te ri m a to ri. Aceasta dezvoltare vea In fe lu l acesta p o s ib ilita tatea de vo p sito rie -cu râ ţâ to ric c o n ţin u tu l n o ţiu n ii de „p ro m
zează din ce în ce m ai m u lt este evidenta p rin în fiin ţa re a tea să-şi îmbogăţească cunoş îşi face a p a riţia be n e ficia ru l p titu d in e ". In acest cadru e executa pregătirea rotoru
această lite ra tu ră e substan a num eroase „c e rc u ri de arta tin ţe le despre arta fru m o su lu i, com enzii nr. 1 890 lansată la e x p lic a b il şi de ce noţiunea de
ţia lita te a ei. plastică" in m u lte cen tre u in a vin d astfel ce rtitu d in e a că 10 octom brie pentru cu ră ţire a „u rg e n ţă " a fost g o lită de co n lui de presiune medie pen
Cele tre i cen acluri, „Poesis" ju d e ţ: H unedoara, Petroşani, crea ţia a rtistică are in a lta unui costum. In 15 no iem brie ţin u t D ar ea trebu ie pusă tru introducerea in turbi tru materializarea
din Hunedoara. „M eşteru l M a Lupeni, Brad, O râşlie, Haţeg. om ul pleca d in nou fu rio s şi gra bn ic in d re p tu rile le g iti na celui de al doilea grup
me. H o lâ ririle sesiunii C onsi
nele* din Petroşani şi „R it Aceste ce rcu ri şi-au co n cre ti m en ire de a înn obila om ul cu fă ră costum curăţat. In acest de 210 MW.
zat a ctivita te a p rin num eroa cele m ai în a lte c a lită ţi um a liu lu i po pu lar judeţean nu sin t
m u ri" d in Deva, a filia te As->- in te rv a l secţia a stat vrem e fa cu lta tive , ci o b lig a to rii. Con
c ia ţic i s c riito rilo r din Braşov, sele lu c ră ri de p ictu ră şi scu lp ne. de o sâplâm inâ d in lipsa fia ducerea cooperativei -J iu l" Foto : V. ONOIU
re p re zin tă p rin cip a le le fo rţe tură, prezente la toate exp ozi re lo r de călcat şi 4 zile pen tre b u ie să tragă co n clu ziile re investiţiilor anului
ţiile judeţene şi republicane.
lite ra re d in ju d e ţ, ia r cercu Prof. AURELIAN SlRBU tru v e rific ă ri şi inventare. La se im p un şi. m ai ales. să por
P e n tru a im p ulsion a şi m ai
rile din Brad, Lupeni şi O râş- Prof. IOAN ŞEU cojocârie ii căutăm zadarnic
tie sln t o com pletare şi o s tră m u lt a ctivita te a a rtiş tilo r plas metodişli la Casa judeţeană pe lu c ră to rii d in secţie. E ora nească de îndată la aplicarea
danie în peisajul lite ra r hunc- tic i am a to ri, s-au lu a t o scrie a creaţiei populare 8,25. „S în t după m a te ria le ia ei.
de m ăsuri care să ducă la o
dorean. M ai m u lt, u n ii m em viitor
b ri ai acestor cen acluri şi-au p a rticip a re c it m ai m are a
consacrat num ele în lite ra tu ra iu b ito rilo r de fru m o s In pre
noastră actuală, p rin volum ele zent, ce rcu rile sînt conduse octombrie 1906. Stnza — Ş tii câ ai doi copii m ă ri S-au urcat în trenul mic care întrebăm pe cci doi ., feciori.
de profesori de specialitate, urcă spre Costeşti. Cînd au a Doar au îm p lin it 3 ani Îs băr
pu blicate sau in perspectivă / Nasta, la prim a naştere, şori, sănătoşi. Nu vrei sâ-i vezi? punzâtoare. Ea nu va favo riza
de a fi publicate P rin tre ci care, fă ră indo ială, v o r r id i dă viaţă la doi gemeni : juns acasă la Solomon Nasta, baţi, nu glumă. Răspund corcit, desfăşurarea unei aseme
se rem arcă Dan Constantines- ca c a lita tiv a c tivita te a cercu Solomon şi Romulus. Tinâra — Sincerâ sâ fiu, nu mai ştiu Romulus era grav bolnav, plîn- frumos. Pintea Lomulus şi Pin nea a c tiv ită ţi care sâ ducă
cu, Iu liu M a rtin o v ic i şi Necu- rilo r de artă plastică Casa mamă nu va apuca sâ-i mai va ce l-am spus în continuare A gea intr-una, îl curgea o ure tea Lemus. Intre tim p mama la rea liza rea ritm ic ă a obiec
la i C hirieâ d in Hunedoara ; judeţeană a crea ţiei populare dă Insă. La cîteva ore după poi o soră a adus pe cel doi che. Solomon, ccl micuţ, era pe şi-a fâeut apariţia tiv e lo r F aptu l câ b lo cu rile nr.
va organiza şi pe v iito r schim naştere va m uri. U ltim ele cu afară desculţ cu copiii „c i" care — Aveţi copii frum oşi Şi
Radu Selejan şi T ra ia n M ii- fră ţio ri gemeni. Au in tra t şi 7. 8. 9. 11 se a flă de abia la
le r din Petroşani ; Radu C io- b u ri de e x p o z iţii in tre ce rcu ri, vinte au fost adresate soţului s-au uitat o clipă speriat! la sint mai m ari. Şi sus era încă seamâr.â atîi dc m ult unul cu D ocum entaţia in valoare de fu n d a ţie , nc scuteşte de a lte
altul. Sînt gemeni ? — încer
banu, T ra ia n K ilim o n şi d is c u ţii, mese rotun de precum ci, Solomon : „C o piii ! Să ai omul acela străin. El, tatăl lor, zăpadă, frig . Acceptul ' tatălui căm sâ înfiripăm o discuţie peste 25 m ilio a n e le i la C C . argum ente în plus p e ntru a
lo r pentru înfiere a fost prompt.
G heorghe C onstantin N n îd in şî e xp u n e ri ţin u te de m eio- g rijă de copii !“ n-a schiţat nici o mişcare. Nici P etroşani, este abia in curs dovedi câ sta d iu l în care se'
d iş tii ei. in acea zi începe zbuciti- o urmă dc fio r n-a cuprins o Se plîngea câ „n u -i poate în g ri despre un subiect pc carc-l cu
d in Deva. mul m icu ţilo r şi nevino- ji, îi c frică sâ nu-i omoare noşteam. dc elaborare, la C entrala m i găsesc aceste c o n s tru c ţii, nu
Un fa p t Insă care pune sem A c tiv ita te a a rtiş tilo r plas * * vaţilor Solomon şi Romu brazul său, nici o cît de mică nevastă-sa". Mama vitregă a fir — Da. şi sînt cum inţi şi sănă n e re u rilo r neferoase (aproape va p e rm ite lo tu lu i nr. 4 sâ
m ărturie de dragoste
paternă
ne de în treb are asupra in flu tic i a m a to ri a în re g istra t un lus. Rămaşi fără mamă, tatăl ma că suferă cu nervii şi oda toşi. Ni-s dragi ca lum ina ochi 10 m ilioane), era în faza dc respecte flu x u l teh nolog ic
succes in u ltim u l an, p rin în n-a rostit gura sa. I-a p riv it proiectare, ia r In C e ntrala n o rm a l in executarea blocu
enţei sale po zitive e tu te la ju l va renunţa In ei şi copiii, du cu ochi reci, indiferenţi, cum tă s-ar putea sâ nu-şi dea sca lor — ne spune mama, Ioana.
term oe le ctrică Deva (h i m ili
A sociaţiei s c riito rilo r din B ra fiin ţa re a la Deva a un ui „ce pă ce vor trece pe Ia casa co priveşti un lucru pe care n-ai ma ce face şi sâ-i omoare. Soseşte şi tatăl dc la serviciu. oane). ora In c i.fs do clabo- r ilo r de locuinţe, se v o r În
şov. care n-a susţin ut n ici un naclu de artă plastică" a filia t p ilu lu i din Alba Iulia, vor a vrea să-l mai vezi vreodată. S oţii Pintea au luat copiii tn C opiii sar la g ilu l lui, îi caută re g istra c h e ltu ie li m a ri şi in
la U.A.P., cenaclu c a ic va fi raro. m od sig ur d u ra ta de execuţie
prin buzunare. Găsesc de toa
fel de colaborare cu cele tre i junge la casa copilului din H u braţe, i-au în fo fo lit cum au pu te r bomboane, ciocolată, biscu i Aceeaşi s ilu a lie o găsim şi
L-am întrebat dacă s-a căsă
cen acluri hunedorene, n-a gă un im b o ld şi m ai p u te rn ic nedoara, în g rija m edicului M a to rit, cum cîştigâ. Am aflat câ tut şi au plecat spre Hune la a lţi b e n e ficia ri, cum sîn t: se va p re lu n g i cu perioada dc
a c liv ita te redusă pe care o va
sit de c u v iin ţă să-şi trim ită p e n tru a rtiş tii p lastici am a rin Zavate. , are o altă soţie, cu doi copii, doara. Pe drum Romulus a plîns iţi. În tre p rin d e re a dc p re fa b ric a
to ri. — Nu pot veni a i mina goa im p u n e tim p u l n e fa vo ra b il.
solii n ici m ăcar atu nci cind — Doi ani şi două lu n i nu a şi câ ciştigâ bine. Cind i-am continuu. Avea peste 40 de gra te d in beton B îrcca, F abrica ln ir - o situ a ţie asem ănătoare
prezenţa lo r ora, evident, ce Deşi în fiin ţa t num ai d in p r i venit nimeni să vadă copiii — pus în vedere sâ-şl ia copiii a- de temperatură, slăbise. In lă ... dc conserve Haţeg, „V iscoza" sîn t şi a lte şan tiere d in ju d e
ru tă (F estivalul de poezie m ăvara a n u lu i 19G9, cenaclul ne mărturiseşte medicul M aria casâ, glasul său a înginat : miez de noapte au ajuns la Hu Tot ce arc Remus trebuie să Lu p e n i Fabrica „V id ra " O râş ţu l nostru care, deşi au bene
„C intcccle c e tă ţii" — „D eva a re u şit în scurt tim p să o r Zavate. Credeam câ sînt orfan i aibă şi Romulus A ltfe l e „scan lie. D.R.T.A, Deva. D ire cţia fic ia t de un tim p fa v o ra b il
700“ >. ganizeze, pe ntru p u b lic u l de- de am bii părinţi. M -am Intere dal" mare — precizează zâm regională C.F K . Uzina M .M It. de sfă şu ră rii m u n c ii de con
Pc v iito r, pe lin g ă „se rile vean, m ai m u lte e x p o z iţii. Ca sat mai îndeaproape şi am a bind G rigore Pintea. S im e ria. D ire cţia com ercială, s tru c ţii. nu sînt pre g ă tite pen
Intrăm în casă. Mama încăl
de poezie", care au loc lu n a r perspectivă, acestui cenacla fla t câ tată au. Abia am reuşit zeşte apă. îi spală, le pieptănă C onsiliu) po pu lar jude ţe an tru în lîm p in a re a ie rn ii M ai
in cu p rin su l ju d e ţu lu i, Casa tre b u ie să i se asigure co n d i sâ-i dăm de urm e L-am che părul. Copiii mănîncâ, se joacă. etc. sînt îneâ hale ncînchise şi
judeţeană a cre a ţie i populare ţ ii o p tim e de lu c ru , şi an u mat la casa copilului. Intr-una fn fam ilia şoferului G rigore Predarea do cu m e n ta ţie i la puncte de lu cru ncîn eâlzile .
şi C o m itetul judeţean pentru me, am enajarea unor ate lie re din zile uşa cabinetului meu co n stru cto ri num ai în u ltim a Este adevărat câ tre b u ie sâ
se deschide şi apare un munte Pintea din Hunedoara e m ultă zi a a n u lu i pe con sid eren tu l facem to tu l pe n tru renlizarea
m ltu ră şi artă intenţionează de pictu ră şi sculptură , asi de om. Tînâr, volnic, sănătos, voioşie ! Erau a lît de aşteptaţi că uşa s-a s ta b ilit cu p ro ie c s a rc in ilo r a n u lu i vru re n t. dar»
în anul u rm ă to r (1970) tip ă ri gurarea anei" Săli perm anente îm i spune câ e Solomon Nasta copiii în casa lor. Şi au venit. ta n ţii. sau în cursul a n u lu i nu tre b u ie u ita t câ. n e g lijin d
rea unei bogate culeg eri lite pe ntru e x p o z iţii de grup şî şi câ a fost chemat. Ii vorbesc Doi o dată Ca sâ li se aprobe 1970. nu poale în lă tu ra uneîe c o n d iţiile de lu c ru 'a le a n u lu i
înfierea, soţii Pintea au decla
ra re (poezie, proză, eseuri? personale, ca p ito l la care re despre cei doi copii ai săi pe s itu a ţii care duc In a p ro v iz io v iito r, riscăm sâ pierdem
care nu-i văzuse de la naştere rat câ au casa lor Bună. con n ă ri necorespunzâloarc cu fo a rte m u lt d in p o te n ţia lu l de
m edalioane lite ra re etc.) şi a şedinţa ju d e ţu lu i nostru osie sau poate nici atunci. Ascultă, fortabilă. In schimb, casa, c m a teriale , ia r lucrarea nu care dispunem .
unei plachete din poezia lu i d e ficitară . Sperăm că organele stă ca de lemn Se scurge o drept, a lor, e mai m ult dcoît poale fi executată în c o n d iţii
modestă, cu o singură cameră, Deşi tim p u l exe rcită o pre- ,
T raia n F ilim o n . Aceleaşi in tutelare, com petente in a re oră şi nu cere să-şi vadă copiii, aşezată în tr-u n loc aproape lot norm ale. siunc deosebit de m are asu
d in
C e n tru lu i stom atologie
s titu ţii vor organiza In două zolva aceste problem e de m arc p ro p riii săi copii, rămaşi fără tim pul cu atmosfera viciată. Deva. cu term en de punere pra a c ţiu n ilo r ce au m ai ră
etape un festiva l de poezie la acuitate a m işcă rii plastice mamă. a plecare soţii Pintea nc în fu n c ţiu n e în trim . I 1970, i mas de în tre p rin s pînâ la
conduc pinâ la poartă. sfir.şitul a n u lu i în do m en iul
s-au alocat fo n d u ri pe ntru in v e s tiţiilo r, b e n e ficia rii, p ro
— Soţia nu vrea sâ-i vadă. nedoara. S-au dus direct la Remus în braţele mamei, 19G9 num ai tn valoare de ie c ta n ţii şi c o n s tru c to rii au
N u-i pot duce acasă... Faceţi ce spital. In cîteva zile, după nopţi Romulus în braţele tatălui. Ne ■ 380 000 lei. deşi de vizu l gene d a to ria de a acţiona cu m u ltă
ştiţi cu ei. Eu nu pot .. de veghe la câpâttiul său, Ro fac semne, le auzim pinâ de I ra l are valoare de 1 397 000 lu c id ita te şi e ficien ţă . T itu la
l-am dat termen fix cînd sâ mulus şi-a revenit. parte glasurile IJ Ici. Acest exem plu este eon r ii de plan ai lu c ră rilo r tre
vină după copii. S-a prezentat. In 29 mai a.c. a venit tatăl Râmaşi singuri tn întunericul ii e lud ent p e ntru a dem onstra buie sâ in te rv in ă , m ai insis
B ăieţii au fost îm brăcaţi, u r copiilor şi s-a făcut înfierea o- nopţii, «vom răgaz sâ nc gîn- R câ in tro du cerea în plan a lu - te n t po lingă p ro ie c ta n ţii şi
caţi în salvare şi maşina a ple ficialâ. Solomon Nasta a „con dim la fapta celor doi oameni, L c râ rilo r de in v e s tiţii tre b u ie organele de avizare p v n lru a
cat spre Costeşti-Deal, satul lor. s im ţit" im ediat câ vrea sâ sca a soţilor Pintea. Oameni tineri, R sâ se focă nu m ai dacă s-a sigurarea d o cum e ntaţie i de c-
Despărţirea a fost zguduitoare. pe de ei, a semnat actul şi a fără copii, puteau sâ-şi „tră ia s ■ asigu rat docum entaţia dc exc- xocu ţic in cel m ai scurt tim p.
plecat N ici nu s-a u ita t la co
că via ţa " — cum spun unii, Res ll cuţie . ia r m om e ntul p re d ă rii
iua aceea a fost însă ziua
Z bucuriilo r şi le ric irii v ii pii, nu lc-n adus bomboane taurante, cinematografe, dis I către co n stru cto r tre b u ie . sâ P rin c ip a lii răspunzători de
ncasigurarca docum e ntaţie i, a
toare a celor doi gemeni. dc-un leu măcar, nu le-a spus tra cţii. Ce nevoie aveau sâ-şl B corespundă cu perioada cînd am p la sam en te lo r şî deschide
Ziua în care şi-au regăsit ma o vorba de m îngiiere părinteas asume răspunderea creşterii a D se studiază pro ie ctu l p la n u lu i r ii fin a n ţă rii sînt b e n e ficia rii
ma. Mama cea adevărată. Şi că la despărţire. Din ziua a- doi copii ? Dar au fâcut-o. I pentru an ul u rm ă to r O rice in lîr/.ie re sc va re fle cta
tatăl ccl bun. iubitor, adevărat. ceoa copiii se numesc Pintea Profundul umanism pe care l-au O rganele bancare au a n n li- ne ga tiv în e ficie n ţa econom i
Scena despărţirii fră ţio rilo r de Solomon (Remus) şi Pintea Ro dovedit, omenia lor au fast du N zat şi asigurarea c o n d iţiilo r că a in v e s tiţie i p la n ifica te . în
casa copilului a fost urm ărită mulus, L i s-a schimbat nume se pinâ Ia adevărata stră lu ci J de execuţie a p la n u lu i dc p ro dereglarea a c tiv ită ţii o rg a n i
de Ioana Pintea. Au podidit-o le, viaţa, p ă rin ţii, felul de-a re, în tim p ce Nasta Solo/non d u cţie d e falca t pc trim e s tru l z a ţiilo r de c o n s tru c ţii Este
la crim ile de m ila copiilor S-a trăi şi noua lui soţie şl-au întin at-o I 1970 la o rg a n iz a ţiile de con necesar sâ se p ro fite de tim
zbuciumat îndelung. Maşina a ţH) cară de toamnă molcomă. dc-a dreptul. Parcă auzim gla s tru c ţii In general, co n stru c pul înrâ p rie ln ic d e sfăşură rii
plecat şî ca s-a dus acasă. So Căutăm casa cu nr. 17, din sul zdrobit de durere ai Sin- to rii şi-au creat un fro n t dc m u n cii in co n stru cţii şi sâ re
ţu l — C rigore Pintea — a gă ^ strada Bataga. O recu zei : „C o p iii ! Sâ ai grijă de lu c ru care le dă p o sib ilita te a cupereze toate restanţele a fe
sit-o necăjită peste măsură. Cu noaştem im ediat Doi /copilaşi copii". Şi fără sâ vrem ti răs re a liz ă rii lu c ră rilo r in ritm
la crim i în ochi i-a povestit sce pe care nu-i poţi nicicum deo pundem în gîncl : Remus (So I corespunzător şi pe tim p f r i rente fro n tu lu i dc ia rnă , sâ
na vâzuiâ la casa copilului. sebi unul de altul, se joacă in lomon) şi Romulus au azi ma guros. m icşorînd vo lu m u l studieze cu com petenţă şi răs
— Iţi plac copiii ? a întreba curte. Le facem semn şi vin în mă şi tată. Au fericire, bucu c h e ltu ie lilo r constante. pundere d o cu m e n ta ţiile ee le
t-o soţul calea noastră. Din casă se aude rie. trăiesc visurile copilăriei posedă, astfel ca încă d in
— Sînt ca două flo ri. vocea mamei lîngă p ă rin ţii lor. P ărinţi a-
Imaginea de faţă vă prezintă buncârele de feroaliaje din cadrul oţelâriei electrice de la — Mergem şi-i aducem I — Romulus, Remus, sâ nu ie devâraţi î p rim e le zile ale a n u lu i ritm u l
C.S.H. Au pornit în tr-o noapte. La şiţi in strada, mamă ! de lu cru sâ se desfăşoare fă
Orâştie au schimbat trenul. — Cum vă cheamă pe 'o i, 11 GH. 1. NEGREA ră p e rtu rb a ţii.
Pe ş a n tie ru l T ru s tu lu i local
de co n stru cţii de la Deva. si
tu a ţia fro n tu lu i de lu cru a
b lo c u rilo r de lo cu in ţe d in c a r
în d e plinin d sarcina itlo ric a de for» principiu reprezintă criito lizo re a unei
\â conducătoare a societăţii rom â tie ru l „D a cia " este necores- experienţe de muncă co io înrădăci
neşti contem porane P orlidul Comunist nează In întreaga viaţă sociala. Nc-
komon oro m vedere că. parolei cu Stalul, naţiunea şi democraţia în condiţiile fău cesitotea conducerii colective esto dc-
cregtereo puternică o forţelor do pro larm m oto dc cerinţele soluţionării
duc|ie, trebuie asigutoio îm b u n ătăţi com petente ji realiste o celor mai
rea continuă a ro p o n u iilo r sociale }• d ife rita problem e soeioj-poktice gi de
o rg o n iro n i statale, lărgirea p o s ib ilită stat. Ia r aceatto impune ca hotâri-
ţilo r de participată efectivă a mose- rne organelor do stal sâ fie rodul u
Io» Io conducerea treburilor abgtegti- nor dezbateri tem einice. p rin cipia le,
Jervolta ro o economioi gi Culturii, r i ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate al im binârjj experienţei codrelor dc
dicarea nivelului de trai jl m anifes conducere cu experienţa specialiştilor,
tarea plenara o p ersonalităţii umane a tuturor celor core pot contribui la
n constructorilor socialism ului sini o- justa rezolvare a problem elor ridicate
bifîctive condiţionate de odoplorea o- de procesul e d ifică rii noii societăţi,
c. lor forme de activitate dem ocratică, le g e a adoptată do către roccnto so-
stoîolă ji n a 'io n a lâ . caro corespund ca un proces continuu de studiere tu lui socialist, planificarea este do cialiste de convieţuire. îm binarea d ia laborare m u ltila te ra lă Intre popoare, tn problem ele practice, concrete ale rea m ultilaterală o n a ţiu n ilo r, pentru sluno a M o rii A dunări N ationalo in
c m n ic lo r le c o rc i ctopc. problem elor sistem atică a re a lită ţii, do inldturoro meniul in care se Impletegte in mooul lectică a m ăsurilor de constringere prom ovării in re la ţiile dintre state a construcţiei socialiste din fiecare ţară, îm binarea organică a Intereselor na această problem ă e jte edificatoare.
o riâ lo n re ridicole de viaţa. înflorirea a tot ce a devenit anacronic, pro- cei mal strin i economicul gi politicu l. îm potriva celor ce oduc daune pro p rin cip iilo r coexistenţei pojnlce, res in cadrul flecârcl noţiuni. ţio na le gl Intereselor Internaţionale ole O Im portanţă majoră ar© stim ularea
n a ţiu n ii ji o sloiului, afirm area de movînd noul. ceea ce esto valoros ut Klanul de stol cuprinde într-un tot u- p rie tă ţii socioliste, Intereselor genera pectării independenţei jl suveranităţii Nim eni oltcm eva nu poale rezolva popoarelor. c ritic ii constructive o maselor îm po
m ocratico gi m ultilaterală a In iţiative i experienţa proprie, cit gi in experien nitor, armonios gi indestructibil, pro le ole societăţii, cu m obilizarea lar naţionale, e g a lită ţii depline in d re p aceste probleme decit poporul înjugi, In co n d iţiile fă u ririi lo c ie to ţil socia triva neajunsurilor din viaţa do stat.
c>?otoore o maselor populare consti ţa ohor ţă ri. Numai oga esto posibil blem ele esenţiale privind dezvoltarea ga o opiniei publice pentru respecta- turi, neamestecului in treburile inter clasa muncitoare, o lio tâ cu forţele liste m u ltila te ra l dezvoltate, dem ocra economică gi sociol-culturolâ. Instru
tuie o puternică forţă motrîco a pro ca formele gl m etodele do conoucore forţelor de producţie, intânreo pro- reo p rin cip iilo r etice gi normelor de ne gl avantajului reciproc Sloiul progreilste ole n a ţiu n ii, in frunte cu ţia socialistă se lărgeşte gl se odin- ment puternic ol progresului so do l.
gresului soeiol, a d o iv o ltă rii societă gi orgonisaro o vie ţii îociole sâ con p n e to ţii socialiste, înflorirea gliinţei gi convieţuire In statul nostru trebuie sâ nostru te preocupă permanent pentru partidul m arxist-leninlil. cegle necontenit. Construirea socialis c ritico aju tă Io indreotarea gregolilor
ţii romonegti eontemporone. stituie in fiecore etopâ p irg h ii e fi cu lturii, formarea cadrelor, folosirea se facă In modul cel mal organic. adincîroa prieteniei, a colaborării gi In lum ina documentelor Congresului m ului, reînnoirea socială, do o om- gl adoptarea celor mol Judicioase mă
Potrivit concepţiei m orjii jt-len in iste, ciente pentru volorlficoreo maximo o torţei de munco, repartuareo venitu Preocuparea constantă a p artidului a lia n ţe i frăţegti cu toate ţă rile core a l X-lea ol P.C.R. se intrevede noul ploore gi profunzime fără precedent, suri, perm ite sâ se acţioneze in con
sloiul socialist constituie instrum entul muncii sociale gl a b og ă ţiilo r natura lui n aţio n a l, legăturile economice cu pentru perfecţionarea cointeresării ma form eaiâ sistemul m ondlol socialist, ovînt m ultila te ra l gi înflorirea n o ţiu nu se poale im plinl fără fructificarea form itate cu cerinţele vie ţii, cu inte
principal de construire a o rin d u irll so le. pentru progresul m ultilateral al olte ţâ ri g.o. Prin pionul de stot se teriale. pentru asigurarea unei re tri pentru dezvoltarea, in ocelagi tim p. nii noastre socialiste, chemată să energiei, a in iţia tiv e i gi ca p a cită ţii resele poporului. Criticarea fenomene
cialiste m ultilateral d eivo lto le . expo societăţii. stabilesc p ro p o rţiile fundam entale gl b u ţii echitoblle a ogezat pe baze moi o re lo ţlilo r de cooperore cu toate ţă traducă in vloţă program ul in iţia t de creatoare a întregii naţiu n i, f6/6 cre lor negolive din activitatea organelor
nent o l puterii p olitico a clasei mun- Cregtereo rolului statului se re a li ritm ul de cregtere economică, nivelul P.CR-, program o l propriei sale pros area c o n d iţiilo r pentru e ip /im a rco li de stat, o practicilor străine societăţii
cileore, ohotă eu ţărănim ea jl cele zează, incinte de toate, tu b aspectul acum ulărilor, inve stiţiilo r gi consumu Juste re p a rtiţio Intre membrii socie rile lum ii, Indiferent de orlnduireo p e rită ţi gl ol co n trib u ţie i României so beră a gind u rllo r gi o p in iilo r, fără noastre nu subminează societatea so
lalte categorii de oameni ol m uncii, fb n cţio n a M â ţii, activitatea sa urmă lui. volumul schim burilor economice cialiste la consolidarea forţelor mon stricto respecloro a le g o litâ ţii. a d re p cialistă , nu s!âbegte bazclo orindui-
ol intereselor întregului popor român rind In esenţa dezvoltarea noii orîn- Internaţionale. d iale ale socialism ului. tu rilo r gi lib e rtă ţilo r cetâţenegtl. In ih . aga cum ar putea consideia unii.
iio p in pe soarta so. d u lii, înflorirea n oţiu n ii socialiste, asi- Aga după cum s-a zelevot Io Con oceosto lumină opare in tootâ am D im potrivă, constituie o garanţie a
Fenomen sociol-lsloric, stolul socia gurareo lib e rtă ţii om ului. cregterca gresul al X-lea al p artid u lui, tiă iâ - Rezolvarea in spiritul marxism-lenl- ploarea so uno din trăsăturile d e fi
list se află tn continuă evoluţie, se bunăstării moselor. Potrivit ocestor tura de bazo o dezvoltării industri nism ului a problem ei noţionale, crea n ito rii ole v ie ţii de n a t a ţâ rii noas mersului înainte, o porfocţianâril con
tinue o conducerii gi organizării sta
perfecţionează neîncetat sub Influenţa ţe lu ri, prin m torm ediul sloiu lu i, al or ei noastre in perioada următoare va Pentru cei care studiază rea co n d iţiilo r pentru afirm area socio- tre — odincireo continuă a dem ocra lulu i. Dezvoltarea dem ocroţlci. stimu-
transform ărilor sociol-economice ce so ganelor sole, se asigura conducerea fi îm bunătăţirea structurii sale, creg- lâ m ultila te ra lă a tuturor ce lâ ţe n ilo r. tism ului, dezvoltarea continuă a con Joreo c ritic ii nu au nimic comun cu
petrec in societate. D esfăjurarea oces- pla n ificata a economiei naţionale, tereo occentuotă a unor tom uri mo- indiferent de n aţio n a lita te , este una ţin u tu lu i g* formelor sole de m anifes spiritul anarhic, cu ignororco legilor
tui proces determ ină lărgirea barei intâriroo necontenită a prop rie tă ţii dom e, strins legate de progresul tch* dintre m arile înfăptuiri ole o rin d u iril tare înfăptuirea p rin c ip iilo r dem o
sociale o statului, extinderea octivl- socialiste, osigutoreo deplină o drep n ic-g liln ţific contemporon, pentru a ie nooitre socioliste. Poziţia adoptată de cra ţiei sociollsle face moi eficientă gi normelor sociale, cu nesocotirea
t f . i i Iul economice organizatorice gi turilor gi lib e rtă ţilo r cetâţenegtl, res asigura |o lo rlflca re a superioară a re in învâţămîntu! de partid P artidul Comunist Român de o lungul insăgl exercitarea fu n cţiilo r statului, o b lig a ţiilo r faţă de stot ale fiocâ-
rut cetăţean.
cu liu rol educative, odîncirea continuă o pectarea le g a lită ţii gi o o rdin ii de surselor m ateriole gl o ca p a cită ţii teh întregii salo existenţa faţă de proble accelerează procesul evoluţiei gi per
noturii jl conţinutului său dem ocra drept, dczvoltoreo invâ ţo m in lu lui. gti- nice, a forţei de muncă, ridicarea ma naţio n a lă , otitudm oo sa consec fecţionării acestor fu n cţii, consolidea Cregtereo ralului statului gl continuo
tic. Inţei. oriei gl cu lturii, ocrotirea să p ro d u ctivită ţii muncii sociale. In ceea ventă faţă de cerinţele p olitico gl ză puterea p olitică a clasei m unci extlndoro a a trib u ţiilo r ta le construc
întărirea jl perfecţionarea perm a n ă tă ţii, orgonizarca re la ţiilo r cu ce ce privcgte ogriculturo. om plelo m ă sociale ole n a ţio n a lită ţilo r conlocui toare, stimulează energia creatoare o tiv educative. lârgirco gi adînelrco ca
nentă a sloiului po măsura tn o in torll lelalte state dm lume. tu ri pentru perfecţionarea a c tiv ită ţii toare constituie una dintre cele mai moselor. dezvoltă alogom entul cetă ţe racterului său democrotic. atragerea
construcţiei socioliste este o cerinţă lndcplinindu-gi fu n cţiile economico- de o rgo n iio re gl planificore sint me frumoase pagini ale istoriei noastre nilor foţâ de stat gl fa ţă de cauza largă ţi activă o maselor Io orgoni-
obiectivă pentru reallrorea concordan nite să asigure cregtereo producţiei tă ţii, contribuind la sporirea răspun lor soclal-polltlcă, in folosul păcii gl eontemporone, elemont de însemnă soeiolism ulul. intâzegle unitatea gi zarea, adm inistrarea gi conducorea
te i fundam entole dinlro forţele de orgonizalorico gi cullural-cducativo, în agricole, mărirea contribuţiei acestei derii fiecărui membru al ei pentru progresului om enirii. tate holoritoore in înflorirea gi con coeziunea Introgii n aţiu n i. fortifică treburilor publice constituie unul d in
P'oducţie ji re lo ţllle de producţie. tărind capacitatea de apărare a pa im portonto romuri a economiei n a ţio felul in caro igl îndeplineşte îndato Sociolism ul, reolm nd ide a lurllo de solidarea n a ţiu n ii române. Transfor sentimentul poporului de stâpin al tre procesale lundam catolc ale evo
Trecerea m ijloacelor de producţie în trie i. contiibuind la dozvoltarea con nale la efortul general a l întregului ririle , pentru crejterea p re g ă tirii sole dreptate socială, are totodată meni- m ările de ordin ca lita tiv petrecute in ţâ rii, al propriului său destin. De lu ţie i societăţii rom âneşti.
p .oprietolca oom epîlor munci!, lic h i tinuă o a ctiv ită ţii intom a ţio n alo o popor pentru progresul m ultila te ra l al profesionale, ştiinţifice gl culturale. reo sâ oslgure întărireo gi dezvolta viaţa poporului nostru, care i-ou per aceea, urm ărind dezvoltarea continuă C hezojio exercitării la un nivel ţof
darea claselor exploatatoare jl victo României, statul nostru socialist o o patriei. Securitatea gi inlo rire a permanentă rea n a ţiu n ii, care vo constitui pentru mis so-gl ia soarta in p ropriile m iini a dem ocraţiei socioliste gi îm bunătă moi ino lt o m ch iiii statului in socie-
ria socialism ului la orogo jl sate. ca cum ulat o preţioasâ experienţa. Creş a co p o cită ţii de apărare a poU iei, o lungă perioadă iito rlcâ un factor gi sesi făurească de sine statelor ţire a a c tiv ită ţii organelor do stol, lote ie află în indrum oroo de colre
racterul social ol producţiei j i re pa rti terea ro lu lui său în dezvoltarea na Funcţia culturol-educativo o statului pentru o asiguro construcţia paşnică esenţial ol progresului societăţii. For viitoru l, înflorirea economică il spi cregtereo eficie n ţe i muncii acestora, partid, forţa p olitico conducătoare a
ţie i venitului naţio n a l foc nu numai ţiu n ii gi, in legătură cu aceas se referă la orientarea gi îndrumarea m intenor, sini, desigur, preocupări mele concrete ole economiei, cu lturii rit u o I â dc care el se bucură in pre partid u l a întreprins încă din anii n aţiu n ii noostrc socialiste. Construirea
posibilă, ci gi inerent necesara inter ta. perfecţionarea continuo a ac de conţinut o muncii gfiinţifice, învă fundam entale ale stolului nostru. Parti gi organizării sociale, noul mod de zent. se răsfri ng in mod egol asu trecuţi, pe baza hotărîrilor Congresu o /in d u irii socialiste este opera con-
venţia statului în asigurarea permo- tiv ită ţii organelor de stol îgi au de ţâ m intu iu i. cu lturii, tn scopul form ării dul gi guvernul manifestă cea moi viaţâ gl de gindlre se făuresc gi te pra tuturor n a ţio n a lită ţilo r conlocui lui ol TX Iea gl ole C onferinţei N a glienlâ o măselei larg i populare, o r
nontâ a dezvoltării proporţionale or- term inarea esenţială in com plexitatea codrelor de constructori al socialism u mate g rijă pentru perfecţionarea, or- perfecţionează într-un codru sociol-is- toare de pe te rito riu l patrie i, ridicind ţionale, măsuri concrete de maro im- ganizate gi conduse de partidul co
monioose a tll o fo rţelor cit ji a re- lot mai m aia o sarcinilor pe core le lui. îm b o g ăţirii profilu lu i spiritual al gonizoreo gi îm bunătăţirea înzestrării toric concret, strict determ inat. Socia portonţă privind perfecţionarea meto munist. Partidul dezvăluie cennţelo
ridică progresul social in otapa actua oam enilor, ridică rii conştiinţei sociolîs- forţelor armate, chemate sâ scrvcoscâ lismul este construit dc către oom enil pe noi trepte unitatea m oral-pollticâ
lo*»ilot de producţie le ca factor esenţial care asigură lăr delor dc conducere gl organizare o e- obiective alo dezvoltării sociol-ocono-
Este un adevăr inconleslobil că for la. cind sporesc considerabil propoi- interesele poporului, să apere Inde muncii apa rţln ind unei anumite na a n oţiu n ii noastre socialiste. eonomiei gi cu ltu rii, sporirea răspun mice gi in concordonţâ cu acestea
mele de conducere jl de orgoni/ore 1 iile dezvoltării forţelor do producţie, girea bazei sociale pe core se spri pendenţa gi suveronitaioo patriei. ţiu n i, in lim itele propriei ţâ ri. Socialismul c ile orinduireo core Im d e rii gi com petenţei organelor eenirnlo stobilesle p o litica so qencrolâ, trasea
sociolâ nu sint im uabile ; tot o lit dc se intensifică progresul tehnic, ou loc jină putoreo de stot. Stalul nostru se preocupă pentru N aţiunea este o puternică forţă mo- plică, prin natura p rin cipiilo r sole, si loeolc ale putorii jl adm inistraţiei ză un program clar de activitate pen
o d -vă ’ ot este câ dezvoltarea socid- odincirco diviziunii sociale a mun Jm poitant pentru elapo actuală de dezvoltarea re la ţiilo r externe ole no trlce a socialism ului. N ici n-or pulen de stot. olo conducerii întreprinderilor tru întregul popor.
economlco, ritm ul gi persooctivo e» cii. diversificarea econom iei noţionale. dezvollorc o o rin d u in i noastre socia ţiu n ii noottre socialiste. Politica reo- ii a ltfe l. In construcţia socialismului dispoziţia bazelor obiective ale onla sl In stitu ţiilo r. Exoresîo o o din clrii d e
deoind de ra pacitatea statului de o am plificarea c o o p e ră rii. intre diferite liste este preocupaieo pontru in to ii- listă pe care o duce stolul nostru in sc pun probleme concrete, extrem de gonism ului intre n a ţiu n i, ole cu ltivă m ocratism ului o rînduirii nooitre do
odooto aceste forme la schim bările ramuri gi u n ită ţi economico in codrul leo le g a lită ţii socialiste, pentru sca- roporturile sole Intcrnoţionale slujeş complexe, diferite prin noluro sou rii no|ionolism ului ţi şovinismului, ole stat o constituie oromovoreo princi ILIE CUIBAC
r * in'srvin In evoluţia societăţii. Toc deroo fenomenului infroeţionol, extm te in ccl moi înalt grad interesele prin omploareo lor de la ţară Io ţa p iu lu i muncii rolectivo în întregul sis
mai de aceea. partidul nostru concepe sistemului economic naţional unitar. derca slcrei do acţiune o factorului m enţinorii gl consolidării păcii. Inilou- ră. de Io noţiuno Io noţiune, fe lu rile tendinţelor de hegemonie ; in ocelogi tem ol activităMI He sloi. economice şeful catedrei de fitatrafîe a
perfecţionarea meecnismulul stolului Expresie a rolului economic ol sta obgtcsc în respectarea normelor so ră ril unul clim at de înţelegere |l co generale ale socialism ului se traduc tim p creează premisele pentru în flo ri gl so clol-oilfurale. Consacrarea acestui Cabinetului judeţean de partid
(