Page 94 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 94
PAG. 2 D RUM Ul SOCIALISMULUI - VINERI 28 NOIEMBRIE 1969
DE CE ABIA ACUM INFUZIE DE
p ro blem elor eu adevă rat im gem concluzia că în m u lte EFORT SI PERSEVERENTAî
portante. Acestea râ m in de cazuri se creează a rtific ia l şi
cele m ai m u lte o ri nerezoi- cu to tu l n e ju s tific a t posturi
vate, sau se rezolvă în m are de conducători care de fa p t
grabă, pe bază de s o lu ţii in nu au n ici sa rcin i efective dc P r o d u c ţ i a în tre p rin d e rii M ai m u lţi v o rb ito ri, p rin tre c ă rii depline a tim p u lu i de lu
S itu a ţii sim ila re se consta su ficie n t studiate. coordonare şl conducere şi „M a rm u ra " d in S im eria cu care tova ră şii loan Junie, şef cru De pildă, tim p u l e fe ctiv
tă şi pînâ la fu n cţia de şef dc Este cunoscut că gruparea n ici a u toritatea de a lua de noaşte, d a to rită fo n d u rilo r de de echipă, Inochente P ita ru , u tiliz a t de un m u n cito r a fost
birou şi fu n c ţio n a ri, care a a c tiv ită ţilo r şi con stituire a cizii. In tr-u n c u v în t devin in v e s tiţii alocate, o dezvoltare c io p lito r, Tcoader Dm câ, m a i in m edie de 195 ore In luna
ju n g sâ fie s itu a ţi to t la ai co m p a rtim e n te lo r tre b u ie sâ şefi fără a trib u ţii potenţia le continuă. U tila je m oderne, stru şi a lţii au ceru t b iro u lu i iu lie , 186 In august şi 192 de
4-lea sau al 5-lea nivel ie rar urm ărească, p rin tre altele, în de conducători. A ic i, de cele de m are randam ent fac posi sâ in te rv in ă m ai a c tiv pe n ore în septem brie. Rezultă câ,
hic. N u m ă ru l u m fla t de tre p cărcarea com pletă a o cu p a n ţi m ai m u lte o ri este vorba de b ilă o d iv e rs ific a re corespun tru curm area acestor n e a ju n in m edie pe fiecare m u n cito r,
te a condus la lung irea e x lo r acestor posturi A na liza aşa-zişli „s p e c ia liş ti", pentru zătoare a pro d u cţie i, v a lo rifi suri. N u de p u ţine ori s-n re v in a p ro x im a tiv 2 sch im b u ri
cesivă a c irc u ite lo r de in fo r în tre p rin să evidenţiază insă care nu s-a găsit altă po sib i carea m ai bună a uneia din con statat câ In tre sectorul dc nelueratc. Absenţe m ai m uite,
m a ţii şi are ca efect im e d ia t existenţa unui m are nu m ăr de lita te de a-i rem unera mai.., bogă ţiile n a tu ra le însem nate e x tra c ţie şi cel de p re lu cra re arăta tova ră şul Sever F ilip .
negativ fa p tu l că decizia lu a com p artim e nte, cu un num ăr substanţial — m arm ura. O im agine a şi m on ta j există decalaje d a r preşedintele c o m ite tu lu i s in
tă (a p rim u l n ive l dc co n d u redus de sa la ria ţi, nu în rare Faţă de toate aceste consi d ru m u lu i ascendent parcurs nu s-a in te rv e n it pentru a le d ic a tu lu i, apar la m u n c ito ri
cere trebu ie sâ treacă p rin cazuri fiin d co m p artim e nte derente. socotim că este m o de acest colectiv re zu ltă din corela in mod um tdr. O altă m ai tin e ri, care nici nu ingi i -
•1-5 ve rig i in te rm e d ia re pen co n stitu ite d in tr-u n singur şef, m en tu l ca, in sfîrşit, în cad rul m ai m u lte c o m p a ra ţii d in tre cauză a d iverse lor sta ţio n ă ri jcsc m aşinile şi dispo zitivele
tru a parveni fu n c ţiilo r de fără subordonaţi. Aceasta a a c ţiu n ii de organizare ş tiin ţi c a ic am notat câ p ro du cţia îşi are originea în slaba asis cu care lucrează. G rupele s in
executiv Consecinţele ne ga ti dus şi la o v a ria ţie m are a fică a p ro du cţiei si a m un cii, a n u lu i 1964, la placaje fin ite , tenţă tehnică pe care o a- d icale s-au m u lţu m it In m ajo
ve asupra o p e ra tiv ită ţii şi c- ra p o rtu lu i d in tre fu n c ţiile de co n siliile de a d m in is tra ţie şi dc pildă , se realizează acum cordâ m a iş trii şi in g in e rii ; a rita te a c a z u rilo r sâ consem ne
fic ic n le i a p lic ă rii ei s in i ast execuţie şi cele de conducere. com itetele de d ire cţie sâ a in tr-o singură lunâ. b a te rile de la p re s c rip ţiile ze aceste ab ateri, fără a des
fel lesne dc dedus. A stfe l, dacă m edia pe ra m u bordeze cu îndrăzneală şi a Darea de seamă a b iro u lu i făşura o m uncă tem einică de
D ar sâ analizăm şi un a lt ra m in e re u rilo r este de 49 cest dom eniu d e fic ita r al o r org an izaţie i de bază prezen educaţie. E xe m p le le cita te re
F o rm u
aspect «il s tru c tu rilo r o rg a n i sa la ria ţi la un conducător, la ga n iză rii conducerii. pornind tată In faţa co m u n iştilo r, d is ream intesc acel pasaj din 1o-
lăm acest deziderat
zatorice şi anum e gradul de I E.M. D cv^ ra p o rtu l este de c u ţiile p u rta te au releva t şi Adunări de dări cum entele ce lu i de-al X lea
in râ re a re a condu cătoru lui 3,5 Ln IM . Hunedoara revin de la rea lita te a eâ deşi în alte aspecte se m n ifica tive in Congres al P.C.R In care se
sub raportul sarcinilor ce-i 2.9 sa la ria ţi la un conducător, desfăşurarea a c tiv ită ţii econo e vo lu ţia ascendentă a în tre cere o rg a n iz a ţiilo r dc p a rtid ,
revin A na liza făcută evide n la E M. Deva 4 şi la A te lie m ice se vădeşte strin g e n t ne p rin d e rii, dar cu deosebire de seamă în de sin d ica t şi U T C. ca to n
cesitatea
unor
m odificări. în
ţiază fa p tu l că d ife rite le fu n c rele ce n tra le C riscio r 4,2. sensul Îm b u n ă tă ţirii m un cii, s-n insistat asupra unor nea te m ă su rile ce se iau sâ fie
ţii de conducere sln t încărca V a ria ţia este m are nu n u com itetele de d ire c ţie n-au u ju n s u ri şi d e ficie nţe ce au organizaţiile de rod ul e x a m in ă rii atente a rea
te n e u n ifo rm Dc aici decurge m ai în tre u n ilâ li, dar şi in ca zat încă p ra ctic dc com p eten tre n a t asupra a c tiv ită ţii eco lită ţilo r, in c it conducerea po
suprasolicitarea unora şi ocu d ru l acestora Se observă. în ţele pe care le acordă legisla nom ice U nele n e re a lizâ ri din litic ă a econom iei sâ se rea
parea incom pletă a alto ra. D i deobşte, că dacă la n iv e lu l ţia actuală eu p riv ire la sta Timplarul-meconic Dorin Nislora, de la M.L. Brad, îşi depâ- prim a parte a a n u lu i au de partid lizeze nu in mod d e cla ra tiv
re cto ru l sau in g in e ru l şef co se cţiilo r şi sectoarelor ra p o r şeşte cu regularitate sarcinile de producţie cu 10-15 (a sută, lapt reg la t ciclu l n o rm a l al m u n ei p rin lin ia p o litică , p rin ac
ordonează foarte m ulte com tu l este de 10,fi, la sediile cen b ilire a s tru c tu rilo r organiza pentru care a lost declarat evidenţia! in producţie în fiecare lunâ. c ii, fiin d necesare e fo rtu ri tiv ita te a dc organizare a m a
partim ente, in tim p ce conta tra le ale În tre p rin d e rilo r şi torice Foto : V. ONOIU susţinute pe ntru a recupera selor la în d e p lin ire a s a rc in i
A preciem . în v irtu te a nece
b ilu l şef şi d ire c to ru l a d ju n ct e x p lo a tă rilo r, ra p o rtu l scade s ită ţilo r ob iective de perfec d in râ m în e rile în urm ă. Dacă tehnologice fiin d încă m ulte, lo r. la crea ţia conştientă.
num ai vinul sau două se rvicii. la niveluri de-a dreptul derizo ţio n a re a a c tiv ită ţilo r econo acest e fo rt era in v e s tit r it ia r absenţele, în v o irile , în tir- O rgan iza ţia de p a rtid v»
La in lrc p rin d e re a de e x p lo rii. Ln sediul I E.M Deva e- mice. că pot fi reduse sub m ic şi m etodic, arătau m ai z ie rilc dc la serviciu num e tre b u i sâ aibă m ai m u lt in a-
ră ri m in iere şi la e x p lo a tă rile xistâ I C s a la ria ţi In un con stanţial nivelu rile ierarhice, m u lţi v o rb ito ri, n iv e lu l înd e roase C ritica adusă in cu- le n ţie şi fe lu l în care îşi fac
Deva. M unccl, C crte j, T eliuc. ducător, la U zina de prepara con topite diverse c o m p a rti Schimb de experien p lin ir ii s a rc in ilo r econom ice v în lu l său de m a istru l M ir d a to ria to v a ră ş ii d in s e rv ic ii
G h cla r şi Z laşti, d ire c to ru l re T c liu c 2. la E.M, C c rtc j 2.9. m ente şi m icşorat nu m ăru l era a ltu l A stfel, pe fo n d u l u cea T u d o r şi a lţi v o rb ito ri, p ri le fu n cţiona le . L u n i în şir, to
are in tre 9-17 subordonaţi d i Râu este că la u n ită ţile m i fu n c ţiilo r dc conducere pinâ ţă cu bibliotecarii Rezervele n u i progres co n tin u u făcut in va ră şii de la a p ro vizio n a re şi
vin d fe lu l in care se fac li
recţi. ia r in g in e ru l şef în tre niere sc m anifestă pregnant la m in im u l necesar dicta t de decursul a n ilo r au fost în re nele a n g a jă ri de m u n c ito ri, desfacere m otivau câ n cre a li-
(î-12. In toate cazurile, conta m aladia p ro life ră rii p o stu rilo r interesele fun dam e ntale ale C o n siliu l judeţean al sin gistra te — în 1969 — s a ltu ri, zarca p ro d u cţie i m arfă vîn d u
b ilu l şef a de ven it un super- de şef Aşa. dc pildă, la E.M. d icatelor organizează azi, la p e rtu rb ă ri, ce fac ca la unele slaba preocupare pentru b-i tâ şi încasată se datoreşte lip
şef dc serviciu deoarece coor Deva la H com p artim e nte din econom iei Este deci cazul ca sediu! b ib lio te c ii c lu b u lu i sortim ente, la in d ic a to ru l pro stabiliza, de a-i a ju ta şi con sei dc cu m p ă ră to ri, câ m in is
com ite te le de d ire cţie sâ tre a
tro la in muncă, a re le va t şi
donează num ai activita tea ser 13. la un şef re vin m ai p u ţin că din p lin la aplicarea m ă „S id e ru rg is tu l*. un in te re ducţie m a rfă vîn d u tâ şi înca consecinţele neplăcute care te ru l de resort nu s p rijin ă în
v ic iu lu i fin a n cia r-co n la b il. de 2 subordonaţi La E.M. s u rilo r preconizate de condu sant şi in s tru c tiv schim b dc sint tot sată sâ se consemneze şi a- se râ sfrîn g în producţie, spre tre p rin d e re a în desfacerea
încărcarea excesivă a d irec C crte j la 6 s e rvicii din 12, la cerea de p a rtid şi de stat pen experienţă pe teme p ro fe eum m in u s u ri destul dc m ari. produselor. A cum , cînd te r
to rilo r este agravată în plus T E M Deva la 15 d in 19, ia r tru perfecţionarea conducerii sionale cu to ţi b ib lio te c a rii Realizarea pinâ la sfârşitul deosebire de darea de seamă, m enele au d e ve n it presante,
şi de fa p tu l că nu există în la I M H unedoara 13 şefi din econom ici. A vem cu to ţii d a sin d ica li din ju d e ţ. V o r fi a n u lu i a unei p ro d u cţii de ra re s-a m u lţu m it doar sâ e s-au găsit şi unele piese de
nunţe vo lu m u l de ore absen
în tre p rin d e ri un sistem bine 23 au mai p u ţin de 2 sub al to ria sâ nu înlo cuim cu n i prezentate cu acest p rile j placaje în valoare de 3,8 m i ţe şi în v o iri, fără a face o a- schim b, s-au găsit şi c lie n ţi
problem e mai bine
precizat dc delegare de au to te rn i Există, de asemenea, m ic p rin c ip iu l con du cerii şi tem ele : „R o lu l şi sarcinile lioane de le i şi n unei can nalizâ profundă a cauzelor ce către care vo r fi d irija te d in
rita te . D ire c to rii consumă un foarte m ulte com p artim e nte ră sp u n d e rii colective ; nici cu b ib lio te c ii sindicale în edu tită ţi de dale de 1.8 m ilio a n e le-au generat şi a u rm ă rilo r sto cu rile existe nte — cca C
m are volum de tim p pentru c o n stitu ite in e xclu sivita te p ro life ra re a a rtific ia lă a fu n c carea m aselor" ; dc Ici incum bă o organizare pe care ele le-au a vu t asupr3 m ilio a n e de Ici, deci c a n tită ţi
problem e m ărunte, d im in u in - d in tr-u n sin gu r şef sau un şef ţiilo r dc conducere şi nici cu legate dc tehnica dc b ib lio tem einică a m un cii, u tiliz a în d e p lin irii in d ic a to rilo r v a lo a p re cia b ile de produse. Acest
du-şi din acest m o tiv p o sib i şi un subordonat. d iscu ţii in te rm in a b ile şi ste tecă. „O rie n ta re a şi în d ru rea ra ţio n a lă a m a şin ilo r şi a rici. D in tr-u n sondaj fă cu t exem plu ilustrează câ a tu n ci
lita te a a b o rd ă rii fro n ta le a D in cele de m ai sus tra rile despre im p o rta n ţa lu i. marea le c tu rii cititorilor**. tim p u lu i dc m uncă Aceasta rezu ltă o v a ria ţie foa rte m a cin d există interes, cînd to va
valorifi fu l s e rv ic iu lu i p ro du cţie — re de a n g a jă ri şi desfaceri de lita te m anifestă preocupare şi
răşii din s e rv ic iile dc specia
presupune — arăta tovarăşul
ing. R obert S elnveighoffer, şe
contracte, ia r în unele
lu n i.
nu aşteaptă ca pro blem ele cu
august, de pildă, deşi n u m ă ru l
u intelectual „ s i n e t i ci pentru sâ a p rovizion ăm z iln ic sec cu 55 de m u n c ito ri, a p o rtu l rente ale p ro d u cţie i sâ fio re
m ediu scrip tic a fost depăşit
zolvate de m in iste r, a c tiv ita
toarele (Ic pre lu cra re cu cel
p u ţin 15
mc de
m arm u ră.
De
tea se poate îm b u n ă tă ţi
lo r la d e pă şirile rap ortate nu
toate
aceea, se im pune ea
de
avem asigurate 40 tone
$î m ai paradoxală apare si
R e voluţia tc h n ic o -ş liin ţific â ta ţi sâ presteze activita tea cate I>enlru staţia de concasarc sâ s-a o g lin d it d in p lin. fo rţe le sâ fie a lin ia te pe ntru
to ţi
în d e p lin ire a p la n u lu i la
m arm u ră dcşcu. ia r pentru o-
( onlcm porunâ, dezvoltarea ra c u itu ra l-c d u c a tiv â cu a d u lţii. n o raiea co n tra cte lo r exte rn e tu a ţia in septem brie cind. de in d ic a to rii, p e ntru a fi satis
şi s-a lu cra t cu un m inus în
pidă a ş tiin ţe i şi in special a In d ife re n t de profesiunea sa sâ se ob ţin ă z iln ic 267 m p de sem nat de efe ctiv, s-a acord.it făcute din p lin ce re rile bene
te h n icii, duc la ce rin ţa unei s — m edic, in gin er, profesor, Adunarea generală a com u plâci şi 900 m p dc dale mo- n u m ă ru l cel m ai m are de în fic ia rilo r in te rn i şi e xte rn i
p rim e n iri lo t mai dese a cu ju ris t etc. — el este un in te n iş tilo r de la sectorul de e x zaiente v o iri şi au avu t loc cele m ai Dc asemenea, în ce n tru l a
no ştinţelor profesionale şi de tură generală, cc cu p rin d c ir tovarăşul Gh Sâeâluş, p rim - le ctu al nu .p e n tru sine" c i p lo ră ri C e ite ju de Sus s-a Un asemenea n ive l putea fi num eroase cazuri de absenţe te n ţie i tre b u ie sâ stea pregă
cu ltu ră generală, asim ila te in ca 3l)l> m em bri Dar din acest seciela r al C o m ite tu lu i m u n i pe ntru societate, pentru colec ocupat cu răspundere de e v i atins incâ din lu n ile a n te rio a din trim e s tru l I I I — respectiv tire a c o n d iţiilo r necesare des
şcoală fo rm a re a unui om cu num ăr, num ai o in fim ă parte cipal U T.C. Petroşani, no de tiv ita te a in care îşi desfăşoa denţierea rezervelor şi po sib i re dacă org an izaţia dc p a rtid , dc 2 226 de ore, tim p în care fă ş u ră rii n o rm ale a m u n cii in
un vast orizont c u ltu l a l-ş tiin - pa rticip ă efectiv, cu pasiune, clara că la recentele alegeri ră activitatea. „M u n ic ip iu l Pe lită ţilo r de în d e p lin ire ritm i co m ite tu l de d ire cţie se ocu s-ar fi p u tu t o b ţine un su r 1970. S a rcin ile a n u lu i viit<»r
lî Fie este o cerinţă a producţiei la e fo rtu l de cu ltu ră Pot fi U T .C . pe clase, n-au p a rtic i troşan i — aşa cum de a ltfe l că a p la n u lu i: cunoaşterea de pau m ai îndeaproape de m o plus dc pro du cţie de a p ro x i sin t m ai m a ri eu 6 m ilio a n e
moderne, caic se realizează e- a m in tiţi p ro fe sorii şi în vă ţă to pat n ici 50 Ja sută d in d ir i se e xp rim a şi tovarăşul C le către to ţi m u n c ito rii a sarci biliza rea tu tu ro r fo rţe lo r pen m a tiv 97 000 de lei. In luna de Iei. R ealizarea u n u i ase
fectîv pentru marea masă in r ii Iro n im M untcanu, E m ilia g u iţi. D in aceste exem ple, se m ent N ogruţ, secretar al co n ilo r. pregătirea profesională tru realizarea ritm ic ă a pre a m in tită , in lrc p rin d e re a a ra menea nivel presupune o o r
c o n d iţiile economice şi p o liti Hudcscu, G hcorghe Anloce. vede cla r că nu a ctivita lca m ite tu lu i m un icip al P C R — în vederea s tâ p in irii o p e ra ţiu ve d e rilo r p la n u lu i. U tila je p o rta t o ne rea liza rc dc 10 000 ganizare tem einică a m u n cii,
ce ale socialism ului. Zenovia H u ru ia lâ , K ahnnn profesională, obştească şi cx- trebu ie sâ inaugureze o etapă n ilo r ce trebu ie executate, b u m oderne, p rin tre care gaterul de lei T e n d in ţa de a ieşi per o a c tiv ita te ritm ic ă in toate
Procesul e d u ca tiv-In stru ctiv l'o d o r, M ircea M untcanu. Clau traşcolarâ cu e le vii este fac de in te n sifica re a co la b o ră rii na organizare a echipelor, în diam a ntat, din ecle 6 320 de global bine (pe trim e s tru l I I I v e rig ile producţiei, corelarea
cu a d u lţii capătă în orînd uirea ci ia Constantinescu, ju riş tii to ru l care im pietează onorarea tu tu ro r fa c to rilo r interesaţi tă rire a d is c ip lin e i şi a asisten ore p la n ifica te dc a fu n c ţio şi cu m u la t pe 10 lu n i se con tu tu ro r fo rţe lo r in scopul în
n-.j.iMrâ sem nifica ţia unei ac D uvid M aniu, H oria Nclega, o b lig a ţiilo r c u ltu ra le cuprinse în perfecţionarea a c ţiu n ii cu l- ţei tehnice. C o m un iştii de aici na a în re g is tra t 2 017 orc de semnează unele depăşiri) lasă d e p lin irii exe m plare a s a rc i
tiu n i necesare, um aniste si m ed icii C. Lepâdatu, Iosif in S ta tu tu l cad relor d id a c tic e i tu ra l-cd u ca tive şi sâ c u p rin şi-au e x p rim a t hotârirea de stagnări, ia r 2 prese (Ic m are in um bră unele de ficie n ţe şi n ilo r, încă din p rim a z ia nou
m ilita n te , subordonate in te re Eşanui I B ălan ele. Un fa p t care duce la o ast dă in sfera acestei .acţiuni în -/ a-şi inte nsifica e fo rtu rile , de ra n da m ent au în re g istra t un n e ajunsu ri care s-au m anifes lu i an de muncă.
selor o m u lu i şi societăţii. Ro D ar sâ revenim la cadrele fel de situ a ţie este şi cel ce se treaga intele ctu alita te. Se im a co n stitu i exem ple m o b iliza indice dc u tiliz a re dc num ai ta i in unele lu n i. escamotea
lu l m a jo r in îm p lin ire a dezi didactice, .deoarece ele form ea referă la aprecierea a c tiv ită ţii pune, totodată, necesitatea e x toare pentru" întreg ul colectiv. 53 la sută. ză re a lită ţi in dauna v a lo rifi A. NAGY
d e ra tu lu i dc m ai sus revine e- ză nu m ăru l cel m ai rid ic a i c u ltu ra le a cadrelor didactice tin d e rii a c tiv ită ţii in te le c tu a li Dc a ltfe l, această h o tâ rire este
Ic in c n tu lu i care form ează m o de in te le ctu a li care se prezintă la exam enul lo r, in special a celor din m e ilu s tra tă de înseşi faptele ca
to ru l a c tiv ită ţii eu llu ra l-cd u e a - Deseori, şi pe bună drep de obţinerea g ra d u lu i d e fin i d iu l urban, in brigă zile ş tiin re au u rm a t a d un ării.
tive : in te le ctu a lii. talc, in te le ctu a lii din m ediul tiv : Dc obicei, se confundă ţific e şi In a cţiu n ile de propa C olectivu l dc sondori de la
In tre in te le c tu a lii a n tre n a ţi ru ra l — care au resp on sabili a ctivita te a educativă extraşco- gandă ş tiin ţific ă cu caracter locaţia 103, unde lucrează co
in această a ctivita te , cadrele tă ţi pi'ccise in cad rul c ă m i larâ sau cea obştească cu cea ciclic, de co n tin u ita te ; stim u m u n iş tii I'lo ria n M anca. N i-
didactice ocupă un loc im p o r n u lu i c u ltu ra l — se întreabă de cu ltu ră şi astfel m a jo rita larea o rg a n iză rii unor a cţiu n i eolae Bule, sondorii şefi loan
tant. P rin esenţa pro fe siu nii de ce in te le ctu a lii d in oraşe tea notelor sin t de 9 şi 10 cu caracter a rtistic, strins le A rdelean. D u m itru Buş, sub
lo r. d e ţin ă to ri ai ş tiin ţe i pe beneficiază dc „scutiri** în De confuzia „in vigoare* gate de specificul şi tra d iţiile îndrum area m a is tru lu i P etru
dagogice, au ob lig a ţia (ne re ceea ce priveşte activita tea ne-am dat seama c itin d regis locale, in fu n cţie dc fo rţe le M ihelca, au încheiat luna oc
fe rim In cea cuprinsă in S ta c u ltu ra lă cu a d u lţii. C âulind tru l de a c tiv ită ţi al ca d relor reale de care dispun d ife ri to m b rie cu o realizare de 210
tu tu l cad relor didactice şi o- răspuns la această întrebare, didactice de la Liceu l din Pe tele colective de in te le ctu ali ; m e tri lin ia ri fo ra ţi faţă dc
ni s-au invocat două c a u ze :
m iţin d d e lib era t ob lig a ţia e ti troşani Una e sâ fii responsa extin de rea a c ţiu n ii de educa ■120 m e tri lin ia ri c it ora sarci
nesu.iciUii ea din partea in s ti
că) sâ con tribu ie, p o triv it cu b ilu l com isiei m elodice sau sâ re estetică a a d u lţilo r şi de na de plan. In noiem brie, cînd
pregătirea şi a p titu d in ile lor, tu ţiilo r c u ltu ra lo interesate şi p a rtic ip i la vreo acţiune de in iţie re a acestora în fenom e sa rcin ile au sp o rit cu peste
la râsp în dirca cu n o ştin ţe lo r lipsa de tim p, datorată d iv e r m uncă p a trio tică cu e le v ii şi n u l crea ţiei a rtistice contem po fiO la sută, planul z iln ic de
ş tiin ţific e şi la prom ovarea selor a c tiv ită ţi extraşcolarc şi a lia este a ctivita tea c u ltu ra lă ran e". fo ra j este în d e p lin it ritm ic ,
m işcă rii e u ltu ra l-a rtis tic c in obşteşti. ou toate că a crescut şi adîn-
rin d u l m aselor Dacă p rim u l m otiv nu este dc masă In reg istru însă ele D ar obiectivele enum erate
D in punct dc vedere al con altceva decit un paravan fo lo s in i notate Ja fel ! vo r putea fi în d e p lin ite n u eimea de lucru.
ţin u tu lu i, o im p ortan tă con sit dre pt acoperire pentru Şi. u ju n g in d aici. am fost m ai atunci cînd cei 2 000 de La e fo rtu rile so n do rilo r au
trib u ţie aduc, desigur, şi cei in a ctivita te a c u ltu ra lă (c ne su rp rin şi de reţinerea m a n i in te le ctu a li din m u n ic ip iu l adus o c o n trib u ţie apreciată
la lţi in te le ctu a li Aceştia se voie de m u lt e fo rt din partea fe s ta u dc preşedintele co m i Petroşani, oam eni cu preocu tra c to ris tu l îlie A chim , m oto
prezintă nu o dală la un n i o rg a n iza to rilo r, pentru tr im i te tu lu i m u n icip a l pentru c u l
vel cu to tu l superior de pre terea unei brigăzi ş tiin ţific e tu ră şi artă, C Hogman şi a pă ri d ife rite , din dom enii d i ris tu l Toan C irja şi a lţi m un
gă tire şi cu un prestigiu care spre o localitate m ai îndepăr in spe cto rulu i şcolar V. Bâdâu, fe rite . vor c o n trib u i efectiv c ito ri.
înviorează activita tea c u ltu ra l- tată). nici cel dc-al doilea m o atunci cind am d o rit sâ aflăm şi cu pasiune la continua dez In m u n ţii C etraşului, căută
educativâ de masâ, aducind tiv nu rezistă M u ltitu d in e a dc num ele unor astfel de in te vo lta re a a c ţiu n ii c u ltu ra l-e - to rii de noi rezerve de m ine
in munca aşezăm intelor c u l sarcini obşteşti şi exlrnşcolare le ctu ali care — după c ile ducativc. re u ri se află la datorie.
tu ra le ceva d in preocupările este de m ulte o ri pur form ală. ne-am dat scama — sub ob lă
pe care le au. Tovarăşul V icto r laţenco, pre duirea unor „re la ţii" se eschi C. DROZD IOAN V. ALMAŞAN
M u n ic ip iu l Petroşani d isp u şedintele c o n s iliu lu i m un icip al vează atunci cin d sînt soliei-
ne dc un detaşam ent numeros a! org anizaţiei p io n ie rilo r ne
de in te le ctu a li, nu m ăru l lor spunea : „C adrele didactice
ridieîn du-se la c ifra dc 2 000. care au sarcini in dom eniul
N u m ai cadre didactice — în m u n cii cu p io n ie rii sin t scu Grija pentru onuil care rea „tradiţiei'*. Ele au fost apoi Iatâ şl cltova propuneri făcu ctte ori s-au pus geamurile (loan Niculcscu, secretarul co sănătate a siderurgiştilor. In ce
vă ţă to ri şi profesori — sin t în tite de m uncă c u ltu ra lă " Dc lizează producţia, care contri prezentate conducerii combina te dc secţii : O.S M. I : „Com sparte ? mitetului de partid (lin C S. le mai multe secţii sc lucrează
num ăr de I 200 La prim a ve aici, s-ar putea trage co n clu buie Ia producerea valorilor tului. S-n ajuns de la un plan pletarea geamurilor la vestiare, — Nu avem posibilităţi sâ pu Hunedoara). la temperaturi ridicate Dor o
dere. s a- părea eâ a c tiv ita zia unei intense a c tiv ită ţi pio materiale a fost ridicată în ţa la... mai nuilte planuri. Unul la ateliere, birouri (se putea alt nem geamurile, să reparăm gău Apoi tovarăşul Niculcscu nc-a mul face cîţiva paşi intr-o par
tea c u ltu ra lă pe raza m u n ic i niereşti in p e rim e tru l m u n ic i ra noastră la rang de lege. Asi nivel de secţii, unul la nivel de fel !) ; completarea geamurilor rile din acoperiş — ne spunea îndemnat sâ ne grăbim la tova te şi, nefiind geamuri, uşi etc..
ing Cornel Deheleanu,
şeful
la macarale ; încălzirea cabine
p iu lu i ar fi p ro po rţiona lă d i p iu lu i. Lu in d însă ca exem plu gurarea celor inai bune condi combinat, unul la nivel mai lor la macarale ; punerea de secţiei O.S.M. If. Trebuie s-o răşul director generiil adjunct, ajunge Intr-un curent puternic
superior. Deci, treburi care se
rect cu c ifre le de m ai sus. O ziua de du m inică, Ifi noiem ţii de muncă şi de viată, ferirea pot rezolva cu foiţe proprii In paravane contra curenţilor reci facă conducerea combinatului. ing. loan Niţâ, pînâ nu intră şi o congestie pulmonară, chiar
analiză m ai atentă dovedeşte, brie, aici au avu t loc doar de accidente şi îmbolnăviri, fiecare secţie, altele pe care le ctc Primele aveau termen 31 Noi am făcut propuneri... tntr-o şedinţă „Planul pregă o pneumonie c contractată pe
securitatea muncii, înzestrarea
tirilor sc află la (Unsul** — a
loc. Sînt apoi secţii (cuptoare
din păcate, c o n tra riu l. două a cţiu n i, la Şcoala gene cu materiale şi obiecte de pro pot rezolva secţiile edilitare ale X 1969, ultimele, 20 XI 1969. Planul de pregătiri pentru precizat tovarăşul Niculcscu. To industriale, reparaţii siderurgi
Tn scriptele co m ite tu lu i rală nr. 3 din Lupent şi la L i combinatului şi, (n sfîrşit, a Realizarea : nimic, deşi erau iarnă al C.S.H. prevede la
m u n icip a l pentru c u ltu ră şi ceul din Vulcan, iar, în rest, tecţie sînt doar citevn dintre treia categoric, care se pot re propuneri proprii. OS.M. IT „Montarea geamuri varăşul Niţă ne-a trimis la to ce şi altele) ai căror munci
in
înlesnirile care s-au făcut
varăşul director tehnic, Rădu-
tori lucrează prin toate secţii
artă sînt „înscrise'’ patru b r i „cîleva m an ifestări la nivel de anii din urină pentru muncitorii zol'a numai cu sprijinul orga O.SM. II n-a făcut propuneri lor la corpul principal şi la ha- lescu. Tovarăşul Râdulcscu nc-a le combinatului, deci trebuie
găzi ş tiin ţific e (compuse fie detaşam ent". Asta în lr-u n m u din toate ramurile activităţii transportaţi. Acest transport se
care din 5— fi porsoane) şi n ic ip iu cu un num ăr de 8 H00 productive. O ilustrare a aces face cu maşini deschise. Am ce
sase colective de co n fe re n ţia ri, p io n ie ri şi 28 com andanţi de tor afirmaţii o prezintă şi ma rul In repetate rinduri sâ li se
im p â iţitc pe dom enii de cu l- u n ită ţi rem u n e ra ţi ! La fel, rea majoritate a secţiilor com pună prelate, dar nu ne aude
multe dintre ele fiind ridicate Condiţiile de muncă în secţiile combinatului hunedorean nimeni.
binatului hunedorean, cele mai
Nu vrea să nc creadă nimeni
tn ultimii ani. câ ncasigurarea condiţiilor so
Dar în prag de sezon rece, ciale aduce numai pierderi. Zile
fiecăreia îi inai trebuie aduse dc concedii medicale, nereuli-
corective, toate tncadrlndu-se la DE IARNA AU zări dc plan etc. Din înţelege
capitolul pregătiri de iarnă, rea falsă q noţiunii dc econo
menite să asigure condiţii opti mie nu se acordă nici o aten
me de lucru şi în perioada fri ţie igienei industriale în com
gului. Cum se prezintă situaţia, binat".
din acest punct de vedere, tn DE La rîndul său. medicul Maria
combinatul hunedorean ? Dicliiş, specialist tn medicina
Trebuie să consemnam câ tn muncii, a precizat : „La rapor
secţiile combinatului pregătirile tul de morbiditate din 27 au
pentru iarna acestui an, cele le gust a c, toţi şefii dc secţii
gate direct de condiţiile de şi-au luat angajamente solem
inuncâ ale siderurgiştilor, n-au nelor superioare. proprii la nivel de secţie ! Nu )c“ . Termen : 30 XL a c. Rea ascultat rugămintea şi nc-a tri ne câ vor asigura toate condi
fost încă urnite din punctul în Sâ clarificăm cuvîntul tradi mai pentru... alţii. Dar, repara lizat : nimic Acelaşi lucru la mis la mccanicul-şef al combi ţiile sociale ln secţii. Doar la
care lîncczcsc dc inai mulţi ţiei. pus Intre ghilimele ceva rea instalaţiei de apă caldă O.S.M. I, O K . laminor ) 300 mm natului, tovarăşul Pocola. U lti „cuptoare industriale" s-a făcut
ani. Dar să nu facem afirmaţii mal sus In toate secţiile com pentru vestiarul maiştrilor de ctc., etc. mul era Intr-o şedinţă Am avut vestiarul, tn rest nnnic. La fa
nearguincnlate. binatului hunedorean lucrările la elaborare, verificarea şi re Investigaţiile noastre au con noroc cu un... tehnician dc Io brica dc dolomitâ var, furnalele
Manifestînd o deosebită grijă curente de gospodărire, cele pararea căilor dc acces spre ha tinuat la comitetul sindicatului. serviciul mecanic-şel care nc-n 2, 3. 4. alimentarea oţclâriilor,
pentru punerea la punct, din care contribuie la asigurarea u lele şi atelierele secţiei etc., tot „Sindicatul sc ocupă cu de toa pus la dispoziţie planurile. Dp şarjate I şi II nu există vestia
timp, a tuturor problemelor din nor condiţii mai bune de mun conducerea combinatului tre te Mobilizări la şedinţe ctc. fapt, dumnealui urmăreşte cuin re corespunzătoare, muncitorii
combinat (de producţie, condi ca sînt „uitate". Ceea cc se ce buia sâ le facă ? (tovarăşul dădea telefoane) A se concretizează măsurile in nu au unde sc spăla. Aceasta
ţii de muncă ctc.) Ministerul re a se face zi dc zi. cu forţe Acum, In prag de iarnă, cele vem o brigadă „de sus". N-a secţii este realitatea : problemele so
Industriei Metalurgice a trimis le proprii (instalatori, apaduo- mai multe secţii ale combina vem vreme dc asemenea tre Dacă am arătat felul cum am cialo sînt neglijate în coinoi-
tncâ din luna aprilie ac o a teri, electricieni et£.) In fieca tului hunedorean sînt nepregă buri. (Cele sociale din secţii — fost purtaţi dc ta Ana la Caia nnt".
dresă prin care atrăgea atenţia re secţie, pur şi simplu nu se tite la capitolul condiţii sociale. n n.). Acestea s-au discutat la fa pentru a vedea planurile, am Noroc câ toamna aceasta n-a
asupra luării celor mai cores face. Se mizează totul pe pre Halele celor două oţelârii a comitetul dc direcţie. încercaţi făcut-o cu un scop. Aşa se „pa pus încă acul problema frigu
punzătoare măsuri pentru iama gătirile pentru iarnă, din an în proape nu mai au sticlă la gea acolo I (X’icolae Popa, secreta sează" şi responsabilităţile tra lui Dar cu fiecare zi iarna se
viitoare. O dală ajunsă la com an. Este o tradiţie, o moşteni muri, la fel halele melanjoare- rul comitetului sindicatului din ducerii in viaţă a obiectivelor
binat. adresa a fost multiplica re din şef în şef. „Lasă că le lor. halele de pregătire şi tur C.S.H.) stabilite Există o asemănare apropie Dc aceea, conducerea
tă şi dată inginerilor şefi. cu trecem la pregătiri de iarnă, sâ nare, cele dc Ia alimentarea perfectă ! combinatului, comitetul de par
menţiunea dc a fi analizată, le vadă directorul general, oţelariilor Vestiarul curăţători „Pregătirile dc iarnă se re Am cerut părerea medicului tid şi cel de sindicat vor tre
bui sâ acţioneze ln aceste zile
dezbătută pe secţii, sectoare, dc poate sc face ceva". Aceasta ei de lingouri nu are apă cal zolvă in două feluri : (Am vă şef al policlinicii C.S.H., Paul aşa cum n-au făcut-o la timpul
unde sâ se fără propuneri con este judecata multor şefi de dă de la... înfiinţare. Mulţi din zut mai sus că în . trei — n.n.). Jacob, despre situaţia condiţiilor
crete rare sâ fie prezentate con secţii. Dar. revizuirea instalaţii tre cci pc care i-am intfebat Cc se poate face in secţii, cc sociale din secţii, despre im potrivit : cu răspundere, liotă-
ducerii combinatului Inginerii lor de apă caldă la vestiare, despre aceste neajunsuri au nu, face direcţia mccano-ener- plicaţiile neasiguiârii lor „Ne lirc şi operativitate. Dacă iarna
şefi dc sectoare au dus în sec completarea geamurilor la ma spus : „Degeabn se pun gea getică a combinatului. Deşi tim glijarea condiţiilor sociale In va găsi secţiile tn situaţia ac
ţii acest mesaj, unde au începi.t pul este înaintat, nu s-a făcut secţiile combinatului ne dă (orn tuală la capitolul condiţii de
Orâ de studiu in biblioteca Institutului de mine Petroşani. să se întocmească planurile. scarale etc., ctc. sînt probleme muri, câ iar sc sparg!" Noi în marc lucru încă. La laminorul munca. va avea dc suferii, in
Foto : C. MILEA S-au întocmit planuri formida care pot fi rezolvate numai cu trebăm : Din 1958, cind a in dc 1 300 mm nu s-au închis ha ic mult dc lucru. Nccorclarca dii oct. procesul de producţie
lor cii anotimpurile conduce la
bile, tn fiecare secţie, conform sprijinul direcţiei generale ? trat OS.M. II In funcţie, de lele O sâ îmbolnăvim oamenii! accidentăi i, complică starea dc GH. I. NEGREA