Page 89 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 89
Redacţia
şi administraţia
ziarului
DEVA, str. Dr. Petru Grota. nr. 35
telefoane î redacloi şei - 11588 ; te*
doctor şei adjunct, secretai de ledacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cut*
lură-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu între orele 16-24 - 11585.
Planul anual şi angajamentele— înde Vizita tovarăşului
plinite integral în toate întreprinderile! CU P LA N U L
R E A L IZ A T
Constructorii au un PE 11 LU N I Ion Gheorghe Maurer in Anglia
Cooperativa speciali Agerpres, N icolae lo - le două p ă rţi au e xa m in a t pe so ld a tu lu i necunoscut d in
2G. — T rim iş ii
L O N D R A
W estm insler Abbey. Şeful gu
la rg sta d iu l actual al dezvol
cuvînt hotărîtor în meşteşugărească m it : M ie rc u ri d im ine aţa au tă rii re la ţiilo r b ila te ra le ro- v e rn u lu i rom ân a fost în so ţit
nescu şi L iv iu Rodcscu, tra n s
de sprinzînd,
m â n o -b rita n icc,
de C o rne liu Mâncscu, m in is
început la D o w ning S treet nr. totodată, o gamă de noi posi tru l a fa ce rilo r externe Vasile
„Retezatul" ; 10 c o n v o rb irile o ficia le d in b ilită ţi in ce priveşte a m p lifi Pungan, am basadorul Rom â
sporirea producţiei M e m b rii cooperaii.'oi mc5- 1 tre preşedintele C o n s iliu lu i dc carea şi d ive rsifica re a în con Denis Laskey. am basadorul
niei la Londra, precum şi de
tin u a re a co la b o ră rii econo
M in iş tri al R e p u b licii Socia
teşugâreşti „R e te zatul" din I liste Rom ânia. Ion Gheorghe mice, ş tiin ţific e , tehnologice, M a rii B rita n ii la Bucureşti.
M aurer. şi p rim u l m in is tru c u ltu ra le şi în alte dom enii, In cursul aceleiaşi d im in e ţi,
Haţeg au reuşit ca. depăşind j ai M a rii B rita n ii. H a rold W il- in in teresul şi a v a n ta ju l re ci p rim u l m in is tru Ton G heorghe
de laminate. pla n u l lună dc lună, să rea- j proc. au M a u re r a p rim it, la reşedinţa
lizeze îna inte de term en cu ;
Cei doi p rim -m in iş tri
8 zile sa rcin ile de plan pe \ La c o n v o rb iri s-au a lă tu ra t discutat, dc asemenea, unele sa de la hotelu l „C laridges*.
u lte rio r, din partea rom ână. pc lid e ru l P a rtid u lu i conser
I I lu n i la u rm ă to rii indica - j C o rn cliu Mânescu. m in is tru l aspecte ale s itu a ţie i in te rn a vator. E dw ard H eath, cu care
valoarea ;
tn ri p rin c ip a li :
Acest cuvînt trebuie p ro du cţiei m arfă, liv ră ri dc i a fa c e rilo r externe, Rom â ţio n a le actuale, p rin tre care a a vu t o co n vo rb ire cordială.
V asile
păcii şi
problem a a sig u ră rii
Pungan. am basadorul
După-am iazâ. oaspeţii
ro
m ă rfu ri către fo n d u l pieţei, j
n ie i la Lo nd ra. N icolae N i s e c u rită ţii în Europa. m âni au v iz ita t Tate G a lle ry.
m obilă. în că lţă m in te de-co- j colae a d ju n c t al m in is tru lu i P re m ie ru l H a ro ld W ilson a S itu a t pe m a lu l T am isei, m u
m andă.
;
ro
in v ita t apoi pc oaspeţii
respectat! i j mos succes au c o n trib u it din j c o m e rţu lu i e xte rio r, şi G heor m âni la un de ju n de lu cru, la zeul oferă o im agine cu p rin ză
ghe Oprea, a d ju n c t al m in is
La obţinerea acestui fru - ;
toare a p ic tu rii şi
s c u lp tu rii
reşedinţa sa
d in
D o w ning
i p lin u rm ă to rii fa cto ri : in - ţ tru lu i in d u strie i co n s tru c ţiilo r Street 10. în cursul căru ia au b rita n ic e d in secolul al X V I-
de m aşini, ia r din partea b r i
lea pînâ în perioada actuală.
\ tensificarea c o n tro lu lu i în i tanică M ich acl S tcw a rt, m i fost con tinu ate s ch im b u rile dc M ie rc u ri seara, am basadorul
| secţii de către m e m b rii con- : n is tru l a fa c e rilo r exte rn e şi pă re ri in problem ele dc in te R e p u b lic ii S ocialiste Rom ânia
I.a complexul dc lam inoare de la Hunedoara, se află I d u cerii operative şi perso- j C o m m onw ea lthu lui. A n th o n y res reciproc.
în plin proces de execuţie extinderea capacităţii de pro \ n a iu l te h n ico -a d m in istra tiv. ! W Bonn, m in is tru l teh nolo la Londra, Vasile Pungan. a
ducţie de la lam inorul blum ing 1300 mm, ajustajcle de ; aprovizionarea ritm ic ă cu ; giei şi energiei, Georges * o fe rit o recepţie cu p rile ju l
la lin iile dc semifabricate, p ro lile mici etc. Sini lucrări I m ateriale, crearea de noi j Thom son, cancelar a l du catu v iz ite i în M arca B rita n ic a
care nu impresionează prin volum ul şi pro po rţiile lor j modele, inte nsificarea în tre - ; lu i Laneaslcr, m em bru aJ ca L O N D R A 26 - - T rim iş ii spe p re m ie ru lu i Ion G heorghe
dar care prezintă o im portanţă capitală pentru asigu j ce rii socialiste, folosirea mai j b in e tu lu i. lo rd u l B row n. m i c ia li Agerpres. N icolae Ioncs- M aurer.
rarea producţiei dc lam inate prevăzută a se realiza la ! judicioasă a tim p u lu i de I i i - j n istru dc stat la M in is te ru l cu şi L iv iu Rodescu, tra n s m it: La recepţie au lu a t parte
Hunedoara în u ltim u l an al cincinalului actual. j cru etc. | C o m e rţu lu i, şi Denis Laskey, P reşedintele C o n siliu lu i de M ich ae l S tew a rt. m in is tru l a
(n mod firesc înlâptuirea acestor obiective ocupă In curind cele două coşuii vor fumega. Termocentrala de la ; S. NICU : am basadorul M a rii B rita n ii la M in iş tri. Ton Gheorghe M aurer. fa c e rilo r e xte rn e şi al C om
n loc im portant în activitatea constructorilor hunedo- Mintia va produce energie. Bucureşti. a d.epus m ie rc u ri dim ine aţa o m o n w e a lth u lu i. Fred P earl,
reni care au desfăşurat un ritm susţinut de lucru con în ca d ru l c o n v o rb irilo r, ce coroană de flo ri la M o rm in ln l lid e r a! Cam erei C om unelor,
form graficului stab ilit la începutul anului. Este demn George Thom son, cancel?.r hI
de reţinut faptul că in sfera preocupărilor com itetului d u ca tu lu i Lancastcr, Rov M a
de diiecţie al 1 C.S II. a stat la loc de cinste indicaţia son, m in is tru l co m e rţu lu i,
conducerii superioare de partid şi de stat privind con Un ultim efort pentru John Stonehouse. m in is tru l
centrarea fo rţelo r la obiectivele productive şi cu ter poştelor şi te le co m u n ica ţiilo r,
men de punere în funcţiune în acest an. Cînd noul esfe ignorat J u d ith H a rt. m in is tru l dezvol
tă rii te rito riilo r de peste m ă ri,
$i în acest lin a i de an, respectarea term enului de W illia m Ross. m in is tru p e ntru
puneie în funcţiune — 31 decembrie 1969 — a ajustaje- Scoţia, şi a lţi m em b ri ai gu
lor de la lam inorul de sem ifabricate prezintă semne de terminarea ARATURILOR ve rn u lu i, în a lţi fu n c ţio n a ri dc
întrebare. Despre această situaţie nccorespunzâtoarc, la M in is te ru l A fa c e rilo r E x
despre perspectivele ce se întrezăresc in legătură cu Iniţiativele terne. tehnologiei, co m e rţu lu i,
respectarea scadenţei, i-ain cerut părerea tovarăşului a g ric u ltu rii, m em b ri ai P a rla
Mircea Ciorapciu, inginer şef coordonator la r.C.S.H. : De.şi în sâptâm tna Irccu lâ nind o viteză m edie ziln ică de tea M urcşanâ. Peşteana, m e n tu lu i. -R. E. Brnok. preşe
„In cadru) lu cră rilo r de Ia sem ifabricate sc disting trei au e xista t c o n d iţii fa vo ra b ile 470 hectare, ran da m entu l tra c Băieşti. O strov sînt doar d in te le Cam erei dc C om erţ
o b ie c ţie p rin cip a le : mărirea vitezei dc laminare, exe pentru im p ulsion area ritm u ri to a re lo r continuă sâ fie des cîleva din u n ită ţile ca ic din Lo nd ra, conducători ai u
cuţia pa tu rilo r de răcire nr. 4, 5 şi 6 şi hala prelungită lo r dc executare a ogoarelor tu l de scăzut. Un sim p lu ca l au te rm in a t u râ tu rile de devin... anacronice nor m a ri firm e in d u s tria le şi
şi dotările aferente lor. de toam nă, realizarea acestei cul dovedeşte că dacă in loc toam nă Dc asemenea. în a- com erciale, p e rso n a lită ţi ale
Desigur, o im portanţă deosebită prezintă prim ul lu c ră ri în cooperativele a g ri de 1.4 hectare pe tra cto r, se ceastâ p riv in ţă m e rită e vide n v ie ţii po litico , ş tiin ţific e şi
obiectiv, deoarece prin punerea lui în funcţiune se asi cole continuă sâ sc desfăşoa realizau m ăcar 2 hectare (ceea ţia tă preocuparea c o n s iliu lu i cu ltu ra le , şefi ai m is iu n ilo r
gură creşteri considerabile de producţie. încă în cursul re în mod ncsatisfâeâtor. Cele ce era pe de plin posibil), ară de conducere a) C.A P. Bâeia, d ip lo m a tice a c re d ita ţi la L o n
lu nii iulie noi am term inat sala dc maşini. însă apa aproape 1000 de hectare râ tu rile puteau fi te rm in a te la unde concom itent cu efectua C ăm inul c u ltu ra l are ro lu l neficiazâ încă de un suport dra.
ratura necesară — deşi beneficiarul trebuie să nc-o pre mase ncarate nu reflectă a lt această, dată pe înlrcţijga... . roa^ a ră tu rilo r, s-au . transp or- sâ. concentreze in jre a g a via ţă ş tiin ţific , de cele m ai e ficie n A u p a rtic ip a t, de asemenea.
ceva decît fa p tu l că a tît co pra fa ţâ p la n ific a tă ’tât**'şi in c o rp o ra t sub brazdă s p iritu a lă a satului, sâ d e v i te m etode de in fo rm a re şi e
dea pinâ la 20 septembrie — nici la ora actuală nu ne-a C o rn e liu Mânescu. m in is tru l
m ite te le de d ire cţie ale I M .A. Dar. în c o n d iţiile cînd con însem nate c a n tită ti de îngră ducare a p u b lic u lu i In desfă
fost asigurată în întregim e. In ultim ele zile a mai sosit nă un focar dc c u ltu ră dem n a fa c e rilo r externe. N icolae
eît şi c o n s iliile de conducere d u cerile I M .A şi C A P. nu şăm inte organice. acordîn-
ceva, însă mai sînt necesare o serie de completări, (are de fo rţe le in te lectuale e xis şurarea sa. munca c u ltu ra lă N icolae. a d ju n c t al m in is tru
ale C A P , nu au acordat a- se preocupă cu întreaga răs du-se p rio rita te te re n u lu i des
deşi au lost expediate de la furnizoru l extern, nu au t e n t e l e căro r in iţia tiv e şi ta se bazează pe u oarecare expe lu i co m e rţu lu i e x te rio r. G heor
tc n lia cuve nită fo lo s irii d in pundere de asigurarea unei tin a i c u ltu rii legum elor şi sfe
sosit încă. O peraţiunile de montaj, după aprecierea lente sin t puse la dispoziţia rie n ţă practică a d ire c to ru lu i ghe Oprea, .a d ju n c t al m in is
mea, necesită cel puţin trei săptămini. Dacă beneficia p lin a tim p u lu i p rie ln ic şi a te m e lii tra in ic e p ro du cţiei v ii clei. ed u că rii si in s tru irii a d u lţi că m in u lu i dc centru — M. C ol- tru lu i in d u s trie i c o n s tru c ţiilo r
rul ne predă aparatura pinâ cel tîr/.îu la 5-7 decembrie, tra cto a re lo r C îleva aspect^ toare. este şi firesc ca term e Se întîlnesc insă şi s itu a ţii lo r ţan, respectiv experienţa d i de m aşini, şi alte persoane o
orin efo rtu ri suplim entare din partea şantierelor noas sînt ed ificatoare în această nul de încheiere a a c ţiu n ii a- eu to tu l de neînţeles. C ine R e fe rin du-n e la un căm in re c to rilo r căm ine lor a filia te — fic ia le care ÎI însoţesc pe pre
tre term enul de punere In funcţiune poate fţ .respectat. p riv in ţă . m in litc sâ fie a n im a t în mod oare se m ai aştepta ea după c u ltu ra l cu o a c tiv ita te „m e şi pe in tu iţia celor aproape m ie ru l rom ân, m em b ri ai a m
In ceea ce priveşte paturile de răcire, numărul 4 a Cu toate că sâplâm ina tre neperm is dc pe o zi pe alta. o toam nă a tît de lungă şi fr u d ic -, cum e cel de la S in tă - patruzeci de in te le ctu a li care basadei, zia rişti.
cută. fa ţă de perioadele ante E xistă unele cooperative a moasă, în decada a tre ia a o susţin (vo rb in d de ..in tu i
A. MOLDOVAN rioare. s-a fă cu t un oarecare gricole unde p rin tr-o bună o r lu n ii noiem brie, sâ m ai exis m âria-O rlea, ne vom o p ri m ai ţie ". poate e cazul sâ a m in tim Recepţia s-a desfăşurat in
p u ţin asupra c h e s tiu n ilo r m a
salt. în sensul că s-au efec ganizare a m u n cii s-a reu şit te coceni n c tâ ia ti şi ne tra ns şi „înlîm plnrea**. dacă socotim tr-o atm osferă deosebit dc
ca sup rafeţele destinate insă- p o rta ţi de pe cîm p ? O r fi u i te ria le (dotare, ap rovizion are ) cordială.
tu a t ogoare de toam nă pe o şi m ai m u lt la c o n ţin u tu l ac câ. în afară de căm inu l c u ltu
■ n a ■ i m in tâ rilo r de p rim ă va ră sâ ta t coo pe ratorii d in Romoşcl,
suprafaţă mai m are — res fie ogorîte în întregim e. Coo Romos. Gcoagiu, Pricaz şi tiv ită ţii şi m a n ife s tă rilo r c u l ral de centru, la celela lte nu
pe ctiv 2 3âG hectare — , reve p e rative le agricole din B re- Câstâu. că pe cele eîte 50— 100 tu ra le ce se desfăşoară aici. există un plan de m a n ife stă ri
de hectare nce lib era te încă de Faţă de co n ţin u tu l şi pon pentru perioada de iarnă). O
coceni, trebu ie sâ se execute derea specifică a m u n cii de serie de a cţiu n i curente in
a ră tu ri ? Nepăsarea preşedin propaganda p o lilicâ -id vo lo g icâ , tra te in „ritu a lu l" a c tiv ită ţilo r
ţilo r şi in g in e rilo r de la urvi- ş tiin ţific ă şi de c u ltu ră gene do cu ltu ra liz a re desfăşurate
tâ ţile a m in tite este cu a tît rală în tre p rin se in u ltim a pe de in te le ctu a li în cadrul că TELEX
m ai în g rijo ră to a re , avînd în rioadă, se relevă e ficien ţa deo m in u lu i c u ltu ra l suferă de
vedere eâ aceste cooperative sebită a a c ţiu n ii b rig ă z ilo r stereotipic, de şablon, nu so
au şi un d e fic it însem nat de ş tiin ţific e . A n u l acesta, un co lic ită o p a rticip a re pasionată
fu ra je , ia r grosierele sînt lă le ctiv de le cto ri d in Deva, con n ici din partea b e n e fic ia rilo r
sate sâ se piardă în eîmp. s titu iţi în tr-o brigadă ş tiin — p u b licu l — nici din partea N O I T IP U R I DE
N ici la C A P B anpotor, pe in te le ctu a lilo r. Acest m o tiv
ţific ă . au su sţin u t un ciclu de
20 de hectare m eca nizatorii
exp u n e ri in căm inele a filia te reduce foarte m u lt e ficien ta | T R A C T O A R E
nu pot efectua a ră tu ri din Bârâşti şi S înpelru. P ozitiv a c ţiu n ilo r, in d ife re n t de va i
cauza cocenilor. De asemenea, e fa p tu l că această acţiune a loarea lo r tem atică şi c o n ţi U zinele a p a rtin in d Cen- j
la cooperativele agricole din fost co n tin u a tă de co lectivu l n u tu l lo r educativ. Şi ca e I tra le i in d u s tria le de autoca- ;
C lopo tiva şi Sarm izegetusa xem plu. m enţionăm nrele in ; m ioane şi tractoare din B ra - j
s-nu în tîm p in a t m ari gre u tă ţi dc co n fe re n ţia ri locali. T o t in fo rm ă ri po litîee „con fe cţion a I şov au in tro du s recent. în j
dire cţia rid ic ă rii n iv e lu lu i de
deoarece terenul destinat a ră c u ltu ră al p o pu laţie i se poale te- în grabă. care. în lin ii | fa b rica ţie dc serie, noile ti- I
tu rilo r nu s-a e lib e ra t la tim p.
m enţiona c ic lu l de_ exp un eri m a ri. reproduc, titlu rile din | p u ri de tractoare de 40 CP. I
C o nd ucerilor u n ită ţilo r a pagina de p o litică externă a i pe ntru Icgu m icultu rS şi v i- j
m in tite ea exem ple negative pe teme de igienă ce s-a des ziarelor. De aiei. in d ife re n ţa | lic u ltu ră , ale căror p ro to ti- |
şi c o n s iliilo r po pu lare com u făşurat în anul trecut. a scu ltă to rilo r, care cunoşteau ! p u ri au fost prezentate în j
nale le revine sarcina sâ în A n a lizîn d însă sub „lu p â - do.ia datele cuprinse în textele | cadrul exp oziţiei „R om ânia j
tre p rin d ă n e in lîrz ia t m ăsuri m a n ifc s tâ rile ce au loc in ca c itite
pentru te rm in are a pinâ la d ru l că m in e lo r c u ltu ra le dc ! 1969". In acelaşi tim p . sc fac j
s firş itu l acestei sâptâm înî. a pe raza com unei S in tâ m â ria - De ce se ivesc astfe) de si I p re g ă tiri intense p e ntru rea- j
a ră tu rilo r pe toate sup rafeţe O rlea. observăm că nu toate tu a ţii ? Răspunsul nu poate fi j Uzarea a lto r tre i tip u ri noi :
le. Totodată, in scopul in flu a c ţiu n ile se bucură de succes, decit unul : tra n s fo rm ă rile în ; de tractoare şi m oderniza- j
e n ţă rii fa vo ra b ile a produc nu toate au eficien ţă . De aceea noitoare d in dom eniul s p iri | rea celor a fla te în fa b rica - !
ţie i agricole. conducerile ne perm item sâ facem unele tua l pe care o rg a n iza to rii le ţie. A stfel, puterea tra c to ru - I
T.M.A. au da toria sâ sc preo precizări. ignoră. iu i dp 130 CP a fost sporită i
cupe de folosirea eu ran da Ca şi întreaga a ctivita te c u i- Astăzi, oraşul ,pătrunde în ■ la 150 CP.
m ent m axim a tra cto a re lo r la sat p rin tr-o ca n tita te im p re s La rîn d u l lo r. uzinele de \
Aspect din secţia de injectat mase plastice de la F.C. Orâştie, secţie dotată de curind cu utilaje moderne. efectuarea a ră tu rilo r pe lo tu tu ra l-e d u ca tivâ . m a n ife stă rile sionantă de cun oştin ţe de c u l i autocam ioane au a sim ila t un ;
Foto : V. ONOIU rile a ju tă to a re afla te in fo lo a rtistice sau in fo rm a ţio n a le tu ră generală şi de speciali i nou tip de autocam ion cu ;
sin ţa coo pe ratorilor. din căm inu l c u ltu ra l nu be- tate. cu con vin g e ri, ob ice iuri, sarcină po rta ntă de 7-8 io- \
m odă etc., toate c o n trib u in d ; ne.
Ja m od ifica re a tra d iţiilo r sa
tu lu i. Cum com una S in tâ - ! P R O G R A M U L
Formaţie eu vechi state de vizie şi organizarea secţiei pe lor de perform anţă ale asocia 1 259 a fost recuperată, pentru a defavorizat secţia de încasă deoarece ca a scos la iveală o m â ria -O rle a se află la num ai
serviciu în divizia C, Mureşul tem elii noi, menite sâ poată ţiei. Dar, socotind o medie de moment, din buzunarul conta rile obişnuite de duminică, în serie de inadvertenţe In cola 2 km de oraşul Haţeg, veci ! P U N C TE LO R DE
Deva aprinde, la fiecare înce susţine şi edifica viitoarea echi 2 500 lei drept cheltuieli de de b ilu lu i secţiei. La meciul cu In casări care acoperă cheltuielile borarea dintre asociaţie, secţie nătatea in d u strie i, dotarea lo
put de nou campionat, speranţe pă dc divizia B. Tot puţini cu plasare a echipei de fotbal, din dustria sîrmei C T u rzii s-au de organizare. Să luăm cîleva şi C.J.E.F.S. La Încasări, Consi c u ito rilo r cu m ijloa ce de c u l j TR EC ER E CU B A C U L
în sutele de in im i înflăcărate nosc că Mureşul abia... înoată suma totală se scad, numai pen încasat 1 128 lei şi s-au cheltuit exemple : la meciul cu Metalul liu l judeţean apare ca organi tu ra liz a re la d o m ic iliu — ra
ale suporterilor, ceea ce face in resursele m ateriale pentru tru tu ru l cam pionatului, aproxi 1 259 lei. O diferenţă mai mică Aiud (5 oct. 1969) s-au încasat zator (?), dar în adresele şi co dio. televizor, bibliotecă etc. : D ire cţia generală a n a vi- j •
ca în fiecare an, cîteva lu ni, a menţinerea la suprafaţa d iv iz i m ativ 20 000 lei. Oricum ar fi de recuperat, totuşi o diferenţă.» 3 498 lei, la cel cu M innur respondenţele pentru perfecta duce la restrîngerea tim p u lu i : gaţiei c iv ile N avrom d in j
ceştia să viseze la viitoarele rea m eciurilor figurează A.S. e xtra p ro fcsio n a l datorat con ; D epartam entul tra n sp o rtu - I
„m eciuri mari** de divizia B, M ureşul Deva (!), cu sem nături d iţiilo r specifice iz v o rite d in ! rilo r auto. navale şi aeriene j
din urm ătorul campionat. Şi a le preşedintelui asociaţiei, tova re la ţia cu fab rica sau nave- j a dispus m enţinerea pro - \
nii trec, speranţele se sting şi răşul A lexandru Tudor, şi se tis m u lu i, Nesesizarea din tim p ' g ra m u lu i de fun cţiona re
declanşată de m ulte ori sforăi C U P R E A M U L T E „ M O A Ş E “ cretarului, tovarăşul Alexandru a acestor m o d ific ă ri face ca continuă pe 24 de ore al
se reaprind la fiecare seînteie
Anescu.
p u nctelor dc trecere cu ba
tor, dar cel mai adesea discret, Cum stau lu cru rile în această aşezâm întul de c u ltu ră sâ râ - cul a a u to tu rism e lo r, auto
m înâ undeva în urm a preocu
In şedinţe şl pe la colţuri de situaţie? Sâ recapitulăm. Echi p ă rilo r po pu laţie i, spre „n e buzelor. autocam ioanelor şi
străzi sau la cunoscutele locuri pa M ureşul participă la „Cupa du m e rire a " o rg a n iza to rilo r a lto r m ijlo a ce ru tie re , in zo
de în tîln ire ale ch ib iţilo r. Deva 700", la m eciurile in te r care „au făcut to tu l" dar „nu nele V adul O ii — G iu rg e n i.
cepţionezi din zbor frîn tu ri de i r a i “ BEVA f i i i DOAR CU... SPERANŢE naţionale, deci la un program vin oam enii la căm in"... unele B ră ila — S m îrdan ul Nou şi
Totul e foarte frumos, mai
ales cînd, trecător pe stradă, re
com petiţional suplim entar, pro
G a la ţi — com una 23 A u
Fără a m in im a liza
discuţii pătrunse de un perma 1 9 gram care, firesc, se realizează rezu ltate bune d in m unca in gust.
cu cheltuieli şl venituri. La a-
nent optimism, şi tot perma ceastâ com petiţie ju cătorii de te le c tu a lilo r, perm anenta în P u n ctu l de trecere de la Că
nent înşelat de adevărata, reala la Mureşul participă, fiin d m în- no ire a v ie ţii econom ice şi so lă raşi — O strov şi-a în tre
evoluţie a echipei favorite. D in drî de onoarea ce li se face e- ciale, progresul v ie ţii s p iritu a ru p t tem po rar a ctivita te » ,
tre sutele de suporteri, doar u le va tre b u i sâ con stituie punc d a to rită n iv e lu lu i scăzut al
ei C. La fel de puţin cunoscut îm părţiţi, cei 53 000 lei nu a P rin aceste exemple am cău Zlatna 3192 lei. Bineînţeles^ voluînd în cadrul m anifestărilor
nii, puţini la număr, cunosc b i tu l de plecare în preocupările apelor D u n ă rii.
este şi faptul că întreaga aso jung. tat sâ demonstrăm că nici veni spectatorii ne vor reproşa că C ultural-sportlve organizate cu
ne motivele am înârii perpetue ciaţie sportivă Mureşul Deva a tu rile pro prii nu sînt suficiente la m eciurile internaţionale ei p rile ju l ju b ile u lu i Deva 700. a c tiv u lu i c u ltu ra l din com una
a speranţelor lor. P u ţin i ştiu fost dotată în acest an cu 53 000 E adevărat, secţia trebuie sâ sc pentru a acoperi cheltuielile au p lă tit bilete, şi încă cu 8 Secţia de fotbal Mureşul a fost .Sîntâm ârîa-O rlea. în scopul
că echipa era pc punctul de lei, p rin contribuţia a peste 10 menţină şi dîn venituri proprii. din calendarul competiţional lei, iar la u ltim u l (cu Pik Som- privată, însă, prin decalarea reaşezării pe baze ş tiin ţific e a j IN M E C I R E S T A N T A
autodesfiinţarc la începutul ac sindicate din întreprinderile si Iută însă că la meciul cu Teh- De ce ne-am referit la aceste bor) program at nepotrivit, nici m eciurilor de campionat, de în în tre g ii a c tiv ită ţi de cu ltu ră .
tua lului campionat. P uţin i ştiu in s titu ţiile devenc, din care se nofrig Cluj, din 29 octombrie cazuri ? Pentru că ele reprezin casările ce s-ar fi înregistrat O râm înere în urm ă. fie ea S T E A U A — P E T R O LU L
că tovarăşul profesor Ilie Petică, plătesc lunar 2 970 lei numai 1969, s-nu încasat doar 687 Iei, măcar n-au mnl asistat după normal în zilele dc duminica c h ia r tem porară. înseamnă 0— 0
vicepreşedintele Comisiei jude pentru salariile magazinerului pe 120 bilete vindute. Pentru or tă m eciurile jucate în program cumpărarea biletelor. E adevă (circa 8 000 Ici). Totul, in con schim barea lo cu lu i de fru n te
ţene de fotbal, solicita, în vară, şi spâlâtoresei secţiei de fotbal. ganizarea m eciului, însă, s-au decalat, cu p rile ju l desfăşură rat, dar banii n-au in tra t în d iţiile în care echipa a fost an- pe care-) deţine lăcaşul de c u l In tr-u n meci restanţă d in j
sp rijin u l redacţiei în organiza Dotaţia financiară din partea cheltuit următoarele sume : 609 rii a două in tîln iri internaţio casieria secţiei, ci a Consiliului cadrul cam p io natului d iv i- [
rea unei anchete pentru preîn N. STANCIU tu ră în via ţa satu lui d in tr-u n
sindicatelor este destinată aco Ici a rb itra ju l ; 150 lei cheltu nale organizate In cadrul ma judeţean pentru educaţie fizică zici A la fotbal, echipa Io- i
tâmpinarea acestui „cataclism " centru s p iritu a l în tr-o in s titu cală P etro lul a te rm in a t la j
fotbalistic în Deva. p e ririi cheltuielilor necesare ieli de organizare ; 500 lei masa nifestărilor consacrate ju b ile u şi sport, ca organizator al am ţie anacronică. egalitate : 0-0 cu fo rm a ţia j
P uţin i ştiu cu cîtă greutate realiz.ării întregului calendar ju cătorilor ; loial 1 259 lei. D i lui Deva 700. Decalarea meciu belor m eciuri ! Vom insista mai ÎCGHIHUUf ■ te i Steaua Bucureşti.
s-a hotărît menţinerea ei în d i com petiţional al tu turo r secţii ferenţa de la 687 lei pinâ la rilo r respective In 2 ile de lucru m ult asupra acestei probleme, C. DROZD