Page 90 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 90
fAO. DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 27 NOIEMBRIE 1M «
Toludutâ se pune întreb a
P entru co o p e ra to rii d in Şoi- rea : la C A P. Şuunuş nu te
muş p rin cip a la sursă de v e n i
i » f m m tu ri băneşti o con stituie sec DE QE LA C. A. P. ŞOiMUŞ cunosc dezavantajele ad m in is
in
tr ă r ii cocenilor nctocaţi
to ru l zootehnic. De pe urm a
hrana a n im a le lo r ? Slaba răs
produselor a n i
v a lo rific ă rii
m a lie re s-a prevăzut ca in a pundere faţă de soarta pro
d u cţie i anim ale este e vide n
cest an un ita te a sâ Încaseze ţia tă şi de fa p tu l câ re trib u i
sută d in v e n itu rile totale ale FERMELE DE ANIMALE OCUPĂ
peste 527 000 lei, ceea ce re
FIECM /;//(// l/.V/ cooperativei. la rea în g rijito rilo r nu se face în
prezintă m ai m u lt de 64
fu n c ţie de rezu ltatele o b ţinu te ,
ceea ce nu stim ulează in te re
sul acestora în vederea rid ic ă
Era firesc şi necesar deci r ii re n ta b ilită ţii fe rm e lo r.
ca a ctivita te a in zootehnie sâ LGCUL DE „CENUŞĂREASĂ 7
fie organizată în mod exem Ş i a lte argum ente dem on
Adunarea a c tiv u lu i com ite m em b ri de p a rtid , să 6punâ ca adresată ce lo r care lucrează pla r, astfel in c it sâ se rea strează câ sectorul zootehnic
tu lu i dc p a rtid de la R egiona ce gindesc, de ce există aceas aicr a co n tu ra t m ai bine a rg u lizeze o re n ta b ilita te rid ica tă nu prea stă „la in im a " co n d u
la de căi ferate Deva a a vu t tă stare de lu c ru ri şi cum văd m entele câ In acest sector se la fieca re specie şi categorie c e rii cooperativei. In acest an,
ca p rin cip a l m e rit fa p tu l câ ieşirea din impas. A u fo st a m unceşte m ai m u lt decit ana de anim ale. Fată de această ce doar In lu n ile m ai şi iu n ie
analiza asupra celor m ai im m in tiţi a ici tova ră şii A le x a n poda. Deşi nu sin t decit 3 oa rin ţă insă coo p e ra to rii d în Ş o i- tiv e sâ fie onorate doar p a r nic Jula — a r f i m enţinerea su ri pentru în lă tu ra re a lo r ? c o n s iliu l de conducere a „a
M en ţine rea In efe ctiv a un or
po rta nte la tu ri ale a c tiv ită ţii dru Palade, d ire c to r tehnic, m eni aici, avind numeroase muş şi in p rim u l rin d con ţia l. D in 1 170 hl lapte, pînâ in e fe ctiv a 26 de vaci „p e n n a liza t" de o ch ii lu m ii s itu a
a făcut-o în strinsă legătură L îv iu C orfar, con silier, M ih a i problem e de rezolvat, doi d in s iliu l de conducere au răm as la înce p u tu l lu n ii no ie m brie sionare". F actoru l cheie este an im ale care nu fac altceva ţia secto ru lu i zootehnic, fără
cu n ive lu l şi c o n ţin u tu l m un Galea. şeful d iv iz ie i tra cţlu n e - ei găsesc to tu şi vrem e să-şi m u lt d a tori. A firm a ţia poate s-au liv ra t maî p u ţin dc G50 hl, insă lipsa de în g rijito ri. De d e cit sâ consume fu ra je fără Insă a s ta b ili m ă su ri concrete
c ii co m u n iştilo r. Era şi firesc răstoarne reciproc stu d iile p rin fi susţinută cu argum ente su ia r la carnea de bovine con spre redresare ce sâ vo rb im ? să dea nici un litr u de lapte pe ntru ieşirea d in impas. Nu
să se procedeze astfel, în tru k e a rg u m e n tă ri şi con tra arg um en - ficie n te pe ntru a evid e n ţia ne tra c tu l nu s-a în d e p lin it n ic i A vem fu ra je m ai m ulte , vom pe an îşi găseşte e x p lic a ţia in este m ai p u ţin adevărat câ
n i ansam blul m u n cii de par tâ ri asupra aceleiaşi chestiuni. cesitatea acută de a în tre p rin în p ro p o rţie de 50 la sută. Cu asigura o h râ n ire m ai bună a slaba preocupare a con du cerii şi s p rijin u l organelor agricole
tid este in acelaşi tim p o în Adunări pentru U n u l din ei a „d e m o n stra t" de m ăsu ri energice în scopul 400— 500 1 lapte m arfă, cît se an im a le lo r, dar problem a în u n ită ţii şi a ca d relor tehnice ju de ţe ne In vederea creşte
sum are a e fo rtu rilo r fie că ru i p rin calcule in te rm in a b ile câ re d re să rii situ a ţie i sectorului o b ţin de la o vacă In tr-u n an, g rijito r ilo r râm îne tot cu senin pe ntru organizarea corespun r i i e fic ie n ţe i a c tiv ită ţii desfă
com unist. N iv e lu l, c o n ţin u tu l dări de seamă secţia de e xp e d iţie şi eam io- zootehnic şi v a lo rific ă rii la n ic i nu este de m ira re câ r i de întrebare. zătoare a rep rod ucţiei şi se şurate in sectorul zootehnic
şi caracterul cu p rin ză to r al ac n a j tre b u ie m utată de la De un n ive l sup erior a p o te n ţia dicarea re n ta b ilită ţii fe rm e lo r — Ne in v îrtim în tr-u n cerc lecţiei. s-a lăsat şi se lasă cam m u lt
tiv ită ţii o rg an izaţie i de p a rtid va la S im eria. Şi, astfel, sec lu lu i p ro d u ctiv al an im a le lo r. a răm as doar un deziderat in vicios — a com pletat Ion C in- De asemenea, atîta timp cit aşteptat.
s in i com ponente şi, in acelaşi în organizaţiile ţia a fost m utată. P rin tr-u n E fe ctivu l to ta l şi m atcă de faza dc in te n ţii şi angajam en tin a , vicepreşedintele coope balanţa furajeră este deficita Ş iru l d e ficie n ţe lo r în tiln ite
tim p , to ta lita te a m o d u lu i în a lt „s tu d iu ", to t a tît de arg u bovine, ca şi cel de ovine, nu te. ra tiv e i. Intere sul coo p e ra to ri ră cu peste 200 tone linu ri nu este n ici pe departe e p u i
care m e m b rii de p a rtid îşi În de partid m entat, cel de al doilea pro sin t realizate (asupra în d e p li Ca urm are, v e n itu rile coo lo r pentru sectorul zootehnic (n.n. — expresia brigadierului zat. Iată de ce org an izaţia de
deplinesc ro lu l ce-l au in co pune c o n tra riu l, adică readuce n ir ii p la n u lu i există serioase pe rative i şi re trib u ţia coope ar fl m ai m are dacă li s-ar „avem furaje mai multe", ra p a rtid , c o n s iliu l de conducere
le ctivita te . rea la Deva a secţiei am in tite . semne de întrebare) ; procen ra to rilo r la ziua-m uncâ sint asigura o re trib u ţie corespun portată la necesar îşi pierde al C.A.P., to ţi coo p e ra to rii nu
Darea de seamă con ţine nu Pe d re p t c u v in t u n ii tova tu l de n a ta lita te la bovine se serios afectate, avind In ve zătoare, ceea ce nu se poale valabilitatea), cînd animalele au nici un m o tiv sâ fie lin iş
realiza
decit p rin creştere:-»
meroase re fe riri concrete asu vagoane, secretari de o rg an i răşi îşi puneau problem a in află undeva la jum ătatea pla dere ponderea însem nată pe p ro du cţiei anim ale şi a ve n i la intrarea în stabulatic nu t iţ i şi sâ privească cu senină
pra fe lu lu i în care co m ite tu l za ţii de bază ca D im itrie Suc- adunare : ce se va in tîm p la la n u lu i (faţă de 143 v iţe i p la n i care o ocupă sectorul dc creş primesc nici raţii de în treţi tate locul de „cenuşăreasă'
de p a rtid, o rg a n iza ţiile de ba lea, Vasile Drâgan şi V la d im ir organizarea p ro du cţiei şi a fic a ţi. in zece lu n i s-au o b ţin u t tere a a n im a le lo r in stru c tu tu r ilo r u n ită ţii. C înd p o tenţia nere (4 kg fin şi 4 kg coceni) al secto ru lu i zootehnic d in
lu l a n im a le lo r nu este v a lo ri
ză din această im p o rta n tă u O prinea. m u n c ii cînd co m p a rtim e n tu l abia 73 capete) ; la ovine m o r- ra acestora De ce se ne g li fic a t la n iv e lu l p o s ib ilită ţilo r este şi firesc ca producţia de cadrul u n ită ţii. M ăcar acum.
n ita te econom ică a ju d e ţu lu i O parte a d ă rii de seamă a va avea schema com pletă — ta litâ ţile rep rezin tă aproape jează, trecînd pe loc de „ce ilapto pe cap de vacă sâ fie in al 12-lea ceas. cînd a n im a
nostru au iz b u tit să d e te rm i fost cpnsacratâ sectorului de de 7 oam eni ? 20 de procente, ia r p ie rd e rile nuşăreasă", cel m ai im p o rta n t din cauza lipsei de în g rijito ri, ca de la o capră (de la 150 lele au In tra t în perioada de
desigur câ v e n itu rile sin t în
ne co le ctivu l să se rid ice la organizare a p ro du cţiei şi a Firesc, darea de seamă p u la bovine depăşesc 6 la sută. sector de producţie din cad rul ju m ă tă ţite vaci sc livrează zilnic 05-00 stab ula ţie se aşteaptă o îm b u
înă lţim ea s a rc in ilo r ce-i stau m un cii. P o triv it a p re cie rii fă ne întreb area : ,,Cc are de spus Sâ nu m ai vo rb im despre p ro cooperativei ? Ce g a ra n ţii se 1 ?). Surprinde câ raţia afişa n ă tă ţire substanţia lă a a c tiv i
in faţă. S u b lin iin d rezu ltatele cute in adunarea de a ctiv to tovarăşul A le xa n d ru Câtanâ, ducţia de lapte şi carne care oferă pe ntru rid ica re a re n ta Aşadar, n e ajunsu rile ce pe r tă la grajdul vacilor cu laple tă ţii in cad rul p rin c ip a lu lu i
b ilită ţii fe rm e lo r de anim a
bune o b ţinu te de regională, vară şii care lucrează in acest care răspunde de această ac se situează m u lt sub preve sistă de vreo doi ani in sec este mai mult simbolică, de sector de pro du cţie al coope
darea de seamă s-a o p rit, pe dom eniu fac o m are in ve stiţie tiv ita te şi cum consideră câ d e rile p la n u lu i, ceea ce a de le ? to ru l zootehnic sin t binecu oarece sfecla nu s-a introdus
bună dreptate, asupra un or de muncă, dar fă ră rezu ltate tre b u ie sâ se lucreze în v iito r — O prim ă cauză a re zu l noscute. Cine însă dacă nu in tainuri pe motiv oâ tocâ- ra tiv e i agricole.
neajunsuri. De pildă, există concrete, ia r unde dau totuşi în această d ire cţie ? " te rm in a t ca şi o b lig a ţiile con ta te lo r slabe — ne spunea co n siliu l de conducere al toarea n-a fost instalată pinâ
serioase ră m in e ri în urm ă in ceva rezultate, acestea vizea O astfel de dare de seamă, tra ctu a le la produsele respec- b rig a d ie ru l zootehnic, A n d ro - C A P . are da toria sâ ia m ă la 20 noiembrie ac. N. TlRCOB
p riv in ţa in v e s tiţiilo r şi depă ză la tu ri m inore. De pildă, u
ş iri m a ri la consum ul de com nul din s tu d ii1’ a dus la con în care co m ite tu l de p a rtid a
b u stib il. In legătură cu aceas cluzia câ un post de p la n ifi prezentat realitatea in tr-u n
ta. darea de seamă a cerut u cato r trebu ie tra n sfo rm a t In s p irit de ascuţită c ritic ă şi
nor conducători din u n ită ţi, contabil 1. In adunare, c r iti au to critică , a declanşat dezba Noi produse de artă populară şi artizanat | Punctul de atracţie al
te ri v ii, la obiect, ia r aduna
rea s-a soldat cu un plan de Cooperatorii meşteşugari de R.S. Cehoslovacă, Japonia şi
executarea a noi produse dc cergi în diferite modele, cu- cantinei : MENIUL
m ăsuri com plet, bine gîn d it. la cooperativa „Retezatul* R.P. Polonă. I I
Dintre produse menţionăm:
din Haţeg
se preocupă dc
Constructorii au un co m ite tu l de p a rtid sâ vegheze artă populară şi artizanat. verturî, macaturi, punguţe j
T o tu l este ca dc acum în a in te
Astfel, recent au fost livrate din piele, chimire tip Lunca
a te nt la în fă p tu ire a lu i, in a întreprinderii de comerţ ex Cernii, cordoane Iova) cu ţin i Şapte ca n tin e stau in pre 4,50 lei. P entru cei care ser ne-a de cla rat tova ră şul Turcu.
N u vrem sâ m ai auzim
cuvint hotărîtor celaşi s p irit, de pc aceeaşi po terior a cooperaţiei (ICECOP te, traistă din lină tip Haţeg, j zent la dispo ziţia p o p u la ţie i vesc regim dietetic se pregă n u -i bună m incarea, câ abona
câ
din H unedoara. P atru ale com
tesc z iln ic două m e n iu ri,
cu
ziţie com bativă, intransigentă.
suporţi din fier pentru lumi
re de peste 50 mii Ici pentru
Aceasta va duce la rid icare a Bucureşti), produse în valoa nări, felinare, sfeşnice etc. j b in a tu lu i sid e ru rg ic şi tre i ale 6 şi 8 lei, ia r cina se dă la pre ţii noştri nu sin t bine se rviţi,
n u -i curat.
în tre p rin d e rii de co n stru cţii.
ţu l de 4,50 lei
n iv e lu lu i m u n cii de p a rtid, la prospectarea pieţei în Aus Pe m ăsura e x tin d e rii oraşului, P re fe rin ţe le a b o n a ţilo r se La pre ţu l de 7,50 lei a ‘ se
(UIMARC DIN MO, 1) sporirea e ficie n ţe i sale. tria, R.F. a Germaniei, Fran NICU SBUCHEA j a c o n ce n tră rii p o p u la ţie i în îndreaptă cel m ai m u lt spre servesc tre i mese Ja zi. iţii
ţa, Elveţia, Olanda, Belgia, Haţeg i n o ile m icro raio an e s-au m u m en iu l de G lei. Au fost pe un m eniu lu a t la in tb jr j .
C. ARMEANU ta t şi can tine le spre aceste rioade cind n u m ă ru l acestora In ziua de 20 noiem br... s-a
fost predat, iar patul nr. 5 este in curs dc execuţie şi p ă rţi ale oraşului. P rim a da a trecut dc 700 pe lună. Pen s e rv it la dejun (p re ţu l : 1,30
respectarea termenului din grafit nu prezintă nici o tă a fost d e sfiin ţa tă can tina tru a da p o s ib ilita te tu tu ro r Ici) : m acaroane cu brînzâ,
problemă In schimb, la patul nr. 6, la ora aptualâ nu de la poarta nr. 1 a co m b i plus ceai cu gem ; la p rinz
putem afirma cu certitudine câ la 31 decembrie va fi n a tu lu i, m ai de cu rîn d s-a (p re ţu l : 3.80 lei) : ciorbă de
gata pentru recepţie. Beneficiarul acum citeva zile tre-
Duia sâ ne predea incâ 340 tone utilaj, care este încă d e sfiin ţa t şi cea a I.C .S H -u lu i R A I D fasole uscată, ore2 cu fr ip tu
nellvrui dc l.M. Aiud. unitate subordonată Centralei in d in apropierea b iro u rilo r cen ră, salată de varză roşie, go
dustriale clin Hunedoara. Avînd în vedere faptul că tra le ale în tre p rin d e rii. B in e goşi ; la cină (preţ : 0,70 Ici)
unitatea furnizoare nu a putut livra într-o lună mai înţeles m ăsu rile luate au fost a b o n a ţilo r sâ servească masa cafea cu lapte. m arm eladă.
mult de 180—200 tune, este foarte greu de crezut câ analizate, totuşi noi vom spu de p rlnz şi cina în c o n d iţii La aceste m in c â ru ri se adau
pînâ In 10 decembrie — timpul maxim care ne-ar putea ne câ una d in tre ele trebu ia bune (dejun nu se serveşte) a gă pîinea pc care ab on aţii o
permite terminiuca lucrărilor — sâ mai livreze 34 tone sâ râm înâ in con tinu are in fost în to cm it şi un o ra r ju d i cum pără in sala de mese. Sâ
utilaj pentru putu) 6, plus 60 tone pentru patul nr. 5. această parte a ora şului, m ai cios. P rin z u l in tre orele 13 şi recunoaştem , este vorba de
Dacă totuşi, acesi lucru va fi posibil, noi sîntem hotâ- ales câ m u lţi lo c u ito ri ai s tră 17, ia r cina in tre orele 20 şi spre un m eniu bun. consis
riţl să ne concentrăm forţele la acest obiectiv, sâ lu z ilo r învecinate luau m incare 24. In fe lu l acesta, a tît cei care tent. De fapt, în u ltim a vre
crăm zi şl noapte pentru a respecta termenul de pu acasă, pc lingă cei fo a rte m u lţi in tră în sch im b u ri, c it şi cei me. ab on aţii au num ai c u v in
nere in funcţiune. Hala prelungită, deşi are termen de care erau abonaţi perm anenţi. care ies, au la dispo ziţie tim p te de laudă la adresa perso
predare la finele anului viitor, noi o realizăm in pro D in tre can tine le existente su ficie n t pentru masă. T ot ca n a lu lu i cantinei.
porţie de 90 la sută în acest an. cele m ai căutate de abonaţi o m ăsură bună vom su b lin ia Şi dacă am a m in tit despre
Din L'ele relatate de interlocutorul nostru reiese câ sin t în prezent n r 1 a co m b i şi existenţa în ca n tin ă a apei abonaţi vrem sâ facem un a
respectarea toi menolor de punere in funcţiune depinde n a tu lu i, responsabil A vra m m inerale, la sticlo de o ju m ă pel celor care m ânincâ la can
numai de operativitatea cu care beneficiarul. Centrala Iju iu le ţ şi nr* 3 a I C S .H .-ulu i, tate de litru şi a berei la tin a nr. 1 a co m b in a tu lu i Esle
industrială Hunedoara, asigură aparatura şi utilajul ne responsabil C onstantin Turcu. sticlă. păcat câ u n ii d in tre 'c l" — fo a r
cesar Pentru a identifica mai precis perspectivele ce P rim a este eca m ai m are can In p riv in ţa a p ro v iz io n ă rii te p u ţin i şi care trebu ie de
există în acest sens. nr-am adresat tovarăşului ing. Cos- tin ă a oraşului, dată în fo lo c it m ai abundente a că m ă rii p is ta ţi şi traşi la răspundere
tache Zapts — director cu investiţiile la Centrala in sinţă doar de un an (a costat pentru ia rn ă a ca n tine lor, to cu toată asprim ea — distru g
dustrială llunedoaia, care ne-a relatat : peste 7 m ilioa ne le i) co n s tru i varăşul P etru Herban. şeful b u n u rile ce le-au fost puse la
„Intr-adevăr ne lipseşte o mică parte din apara tă in tr-o m odernă lin ie a rh i s e rv ic iu lu i cantine de la com
tura necesară de la cajâ, dar în mod sigur pînă în ziua tectonică. dotată cu aparate, b in a t. ne-a asigurat câ s-au dispoziţie. Ne re fe rim la fo to
de 5 decembrie ele vor fi predate constructorului, iar u tila je , m o b ilie r, lin ii de au depus şi se m ai depun toate liile din holul p a rte ru lu i, c i
operaţiunile de montaj ce slnt percepute se pot executa toservire etc.. toate noi. bine străda niile . De a ltfe l c a rto fii, teva d in tre ele tăiate cu cu
într-o jumătate de zi ceapa, varza, «morcovii, m u ră ţitu l dc o m ină condusă de un
De la IM Aiud mal avem de primit doar 240 de puse la punct, care înlesnesc tu rile . ard e iu l pentru um p lu t, cap inconştient. Doar fru m o a
tone utilaj şi conform graficului stabilit de comun acord m unca person alu lu i can tine i b u lio n u l etc. s in t deja in că sa cantină pentru ei a fost
cu conducerea întreprinderii, acestea vor fi livrate în şi asigură o servire corespun m ară. co n stru ită, nu pentru... d is tru
totalitate pînă la 10 decembrie. zătoare ab onaţilor. gere 1
R esponsabilul A v ra m P u iu - — M ai trebu ie să aducem C orectivele care se imfAJn n
Prin urmare, din partea noastră constructorul va J c ţ. care lucrează de peste 12
ave* asigurate toate condiţiile la timpul solicitat. Râ- nni num ai in cantine, m a n i fasolea uscată, o oarecare can se aduce unor cantine din H u
mine ca şantierele să-şi întregească eforturile in aceas tita te de ceapă şi avem to tu l nedoara (ne re fe rim îndeosebi
tă porioaaă pentru realizarea tuturor stadiilor fizice festă m u ltă răspundere in asigurat pentru cei peste 2 000 la cea a I.C .S .H .-ului din
planificate pentru acest an. In mod deosebit se impune m unca sa. răspundere pe care de abonaţi pe care ii vom a H u itu ri şi la cca din fosta ta-
terminarea de urgenţă a închiderii halei şi asigurarea a transm is-o in m are parte şi vea la iarnă — ne-a spus to hârâ a tin e re tu lu i, a p a rţin în d
energiei electrice pentru probe la macarale şi insta person alu lu i din subordine. varăşul Herban. - do com b in at) vizează respecta
laţiile dc acţionare de la extinderea blumingulul 1300 R coeotivitatea şi g rija faţă de M u lt schim bată in bine am rea m al riguroasă a re g u lilo r
mm". ce rin ţe le şl p o s ib ilită ţile ab o găsit cantina n r 3 a 1 C S H -u de igienă şi curăţenie, corec
în această luptă acerbă cu timpul, este necesar ca, n a ţilo r au făcu t ca la can tina lu i. După ce a fost renovată titu d in e In servire din partea
mai mult cva niciodată, conlucrarea dintre beneficiar şi respectivă să se pregătească sala de mese. rem o b ila tă cu 'p e rso n a lu lu i, m aî m u ltă stră
constructor să atingă un grad de perfecţiune. Colabo zi de zi un bogat, v a ria t şi mese şi scaune noi, s-a trecut danie pentru pregătirea un or
rarea. dirijarea raţională şi cu mare randament a efor consistent nu m ăr de m e n iu ri. la alte am e na jări in te rio a re m in c â ru ri gustoase, variate.
turilor colective trebuie sâ vizeze angajarea condiţiilor La mesele com une, la p rînz se în bucătărie, toate cu scopul P entru că. orice s-ar spuno,
de lucru, un ritm accelerat de execuţie, al căror rezul Uriaşa halâ de turnare a oţelâriei Martin nr. 2 de la Hunedoara. Puternicele macarale poate servi un m eniu cu 4 Ici de a servi m ai bine. m ai c iv i m eniul este „pro ble m a nr. 1“
tat final sâ fie materializat în punerea în funcţiune Ir poartâ in gheare oalele cu oţel lichid, din care se toarnâ fâră contenire metalul în nesfârşitele (două fe lu ri de m încarc). 6 liz a t m arele nu m ăr de ab on aţi n can tine i, cel care m icşorea
termen a tuturor obiectivelor şi îndeplinirea integrală trenuri cu iingotiere. Este o impresionantă demonstraţie de forţă industrială, dirijată de luci* le i (tre i fe lu ri de m tncare) sau care caută această cantină. ză sau sporeşte cota a tlt de c-
a planului anual de investiţii. ditatea, priceperea şi pasiunea colectivului de turnători şi macaragii. Munca lor este indispen* H le i (tre i. pa tru fe lu ri de — Facem to tu l pentru a nu xig en tâ a p re fe rin ţe lo r abona
sabilâ in „scurgerea" oţelului hunedorean spre arterele vitale ale economiei.
m înenre). La cin ă to t m e n iu ri m ai avea n e m u lţu m iri din ţilo r I
la alegere : cu 2.50. 3.50 sau partea a b o n a ţilo r no ştri — GH. I. NEGREA
lei. Peste 5 000 de lei — un ţilor în restaurante şi — cul gramul de pregătiri şi jocuri, le avem la dispoziţie nu con Al doilea aspect al proble preşedintele consiliului asupra
meniu pentru 24 dc persoanei mea ! — chiar in compania pre pe motive medicale. El anunţa melor ce sc ridică pe baze te
IUKMAIC OIN PAG. 1) semnează faptul câ Szekely a mei se referă la prezenţa în acelor aspecte pe care dinsul ni meinice. solide, principiale, sin
Nu e cam mult o masă de pes şedintelui asociaţiei. se incâ în şedinţa secţiei din 21 lc-a relatat.
te 200 lei dc persoană la con La îndreptăţită lor sesizare şi octombrie 1969 câ nu participă fosţ beat, turbulent, ci un con compania jucătorului Szekely a gurele In măsură sâ ducă la
diţiile vieţii sportive ??? ; 6. pe baza unui bogat material do la meciuri şi. deci, nici la an sumator civilizat. La reclamarea preşedintelui asociaţie!, tovară relmpulsionarca activităţii secţi
grenatâ la aceste întîlniri su Cînd la urechile tovarăşilor de cumentar. slntem nevoiţi sâ re trenamente. pentru a putea în dreptului său de a se face lu şul Alexandru Tudor. După pro- * ei dc fotbal Mureşul, la insta
plimentare „în mod arbitrar", la Consiliul judeţean a ajuns venim asupra celor inserate in cepe tratamentul unei artrite mină în cazul în speţă, Consi prlile-l mărturisiri, tovarăşul Ce reţinem din cele de mal larea unul climat propice reali
după declaraţiile tovarăşilor Tu- zvonul câ tovarăşii din condu ziar cu noi precizări, să re reumatice la ambii genunchi, In sus? Că între Consiliul jude zării performanţei sportive.
dor şi T. Trandafir, fâră o con cerea asociaţiei reclamă sumele considerăm situaţia şi sâ reaşe recomandarea medicilor. La şe liul judeţean încearcă tn pre Tudor n-a călcat niciodată tn ţean pentru educaţie fizică şl Sperăm astfel că factorii vizaţi
sultare prealabilă a consiliului pierdute prin disputarea celor zăm lucrurile in lumina adevă dinţa respectivă â participat şl zent, pe alte căi şi pentru alte ultimii patru ani pragul restau sport şi A.S. Mureşul nu există vor lua măsurile ce sc impun,
municipal al sindicatelor şi a două meciuri în program de rului. tovarăşul M. Biriş, care de alt motive, definirea lui in postura rantului Transilvania, iar după o colaborare principială, pe că echipa Mureşul va fl ajuta
conducerii asociaţiei. Ba mai calat, au întocmit, In 8 noiem In primul rlnd, este adevărat fel cunoştea starea medicală a măsura posibilităţilor reale. Că tă efectiv, în mod principial,
mult, din culc 500 de Invitaţii brie 1969 (de ce numai acum?!) ţapului ispăşitor. Căutări care alte declaraţii reiese câ In Ju poate tocmai din acest motiv sănătos, sprijinită corespunzător
pentru meciul cu Pik £ombor, situaţia datoriilor asociaţiei că cvoluţia echipei nu satisface, pretenţiilor îndreptăţite ale
care s-au tipărit cu permisiunea tre consiliu, repre/.entînd chi cu toate câ formaţia are po fiecărui suporter, dc a vedea la
C.J E.F.S., pentru p fi difuzate riile pentru stadionul „Cetate", tenţialul necesar autodepâşirii lucru o formaţie bună, care sâ
în întreprinderi şi instituţii, şi proprietatea C J.E.F S, ; 7. Sus- şi evoluţiei la nivelul ridicat, practice un fotbal de înaltă ca
pe care urmau sâ se încaseze numitul consiliu este dispus sâ pe care il pretinde toată lu litate. Pentru câ, în Deva exis
de către secţie banii cuveniţi, plătească asociaţiei diferenţele V A mea. Faptele ne sînt confirma tă într-adevăr toate condiţiile
circa 400 stau în prezent în ser între încasările reale la cele te de jucători, care cred In for menţinerii unei echipe divizio
tarul biroului preşedintelui aso două meciuri şi media încasă ţele echipei. Se reclamă, în- nare bune, pentru ridicarea in
ciaţiei. pentru câ permisiunea a rilor din acest an, cu obliga tr-adevâr, ca o cauză a nivelu general a nivelului sportului pe
fost dată... după ce C.J.E F S. ţia ca, in acest caz, asociaţia sâ lui scăzut ol echipei, lipsa unei treptele tot mai înalte ale per
şi-a plasat propriile bilete ! plătească datoriile de care vor conduceri ferme, autoritare a formanţei. Este însă necesar ca
Dorim ca problema relaţiilor bim, — circa 13 400 Ici. Oare secţiei, cu o personalitate soli toţi factorii răspunzători dc
financiare dintre Consiliul ju nu seamănă această condiţiona dă, din care motive o serie de soarta sportului In Deva — in
deţean pentru educaţie fizică şi re cu o tîrguialâ ? probleme nu sînt rezolvate co clusiv comitetul municipal dc
sport şi A.S. Mureşul sâ fie elu In aceste condiţii, se poate respunzător. partid, sau chiar în primul
cidată. Am face-o noi, dar ne spune câ există intre C.J.E.F.S. Am căutat sâ surprindem at
este imposibil. De ce ? Pentru şi A.S. Mureşul Deva relaţiile mosfera, condiţiile care favori rînd — sâ sc mobilizeze la o
câ : 1. Casieria asociaţiei este corespunzătoare, principiale, câ zează sau dezavantajează echi activitate dăruită acestui scop.
goală. In ea n-au intrat încasă sînt create condiţiile favorabile pa Mureşul in ridicarea ei la o desfăşurată In limitele normelor
rile de la meciurile „Cupei De unei autodepâşiri a situaţiei evoluţie corespunzătoare aştep
va 700" şi de la cele interna materiale deficitare a asociaţi câ jucătorul Szekely a frec jucâtorului incâ din 16 septem se referă Ia datoriile jucăto rul orei 19 cei doi se despâr- tărilor. Am relatat mai sus tot de competenţă ale fiecăruia în
ţionale, In schimb au fost în ei, a ridicării evoluţiei echipei ventat restaurantul, nu numai brie .cînd, aşa după cum re rului Szekely fată dc E M. ţiserâ, preşedintele plccind In parte. Posibilităţi sint, dar ele
registrate încasări minime la de fotbal la nivelul aşteptărilor în vinerea dinaintea meciului zultă dintr-un bilet medical de Mancei şi faţă de'secţie. ce ni s-a părut elocvent pentru trebuie subordonate leal scopu
meciurile de campionat; 2. suporterilor şi chiar ale orga cu Pik Sombor, ci chiar şi trimitere şi din propriile-i de După iscarea zgomotului su interesele sale. Avem Ia dis lămurirea acestui lucru, din lui ; cadre de specialişti există,
C.J E F.S avea fonduri dispo nului judeţean sportiv ? sîmbâtă, dar nu tn compania claraţii, personal a fost prezent, părător, produs de cei doi, s-a poziţie declaraţii conform căro dorinţa de a contribui şi în dar trebuie mobilizate la o ac
nibile pentru organizarea de Un caz recent, elocvent prin tovarăşului Tudor, Afirmaţia impreunâ cu alţi şase jucători luat măsura ca Szekely sâ fie ra după ora 20 ar fi ajuns aca acest mod la aşezarea proble
întreceri In cadrul calendaru este susţinută de declaraţiile (Albu, Guran. Iuncu, Ambruş, suspendat. Numai acum ! Dar, tivitate mai prodigioasă.
lui competiţional local din gravitatea lui, nu ne dă nici o celor doi şi de alte declaraţii Dinu, Molnar), la serviciul de să. in sinul familiei. Dar, luînd
posibilitate sâ răspundem pozi
planul de economii, pentru tiv la aceste întrebări. Dimpo ale martorilor. Intr-adevăr, ju chirurgie pentru consultaţii. Se cc e mai râu, nimeni nu pon de bune unele vorbe ale tovară
folosirea cărora a primit a trivă, el vine sâ pună într-o cătorul şi preşedintele au fost ştia de atunci câ jucătorului te preciza cine şi pe cît timp şilor Traian Crişan şi Remus N .R .: A rtic o lu l a fost în to c m it pc baza d e c la ra tii-
cordul Consiliului Naţional de lumină şi mai obscură aceste văzuţi impreunâ pînâ în jurul Szekely i s-a recomandat ver l-a suspendat. Cel puţin căpi Roşu, membri ui secţiei de fot loi date <lc lo xa râ şii A le xan dru 'i’utlor, .salariat la
Educaţie Fizică şi Sport; 3. relaţii. orei 19, în ziua de vineri 24 bal un repaus de 30 de zile. tanul echipei nu ştie precis. In T.C.H., preşedintele A.S. M ureşul Deva ; Szekcly lu -
Consiliul judeţean nu a permis octombrie 1969, la cofetărie, un bal, tovarăşul Biriş ni lc-a a Im, ju că to r la M ureşul Deva ; E m il lle ra ru . B e n ia m in
secţiei Mureşul organizarea pen Cititorii reţin, desigur, că în de au consumat cîte o prăjitură Totuşi, în pofida recomandări schimb se ştie foarte precis câ dus la cunoştinţă, cerîndu-nc B ura r, şef de sală la re sta u ra n tu l T ra n s ilv a n ia : V a-
tru câ aceasta „nu or fi avut ziarul nostru nr. 4611, din 30 şi o calea ! Fapta lor a fost lor medicale şi la rugămintea sc simte lipsa lui din echipă. De consemnarea lor în ziar cit mai silc Clicşcu : Udvur.v Ai.Ju, portar la echipa M ure
de unde suporta cheltuielile ne octombrie 1969, au apărut, pe prezentată denaturat ziarului, antrenorului şi a colegilor de e fapt, decizia de sancţionare nu urgent posibil. Iată insă câ cci şul ; A ris to tc l C liiţim ia : Eugen lancu, ju c ă to r la M u
cesare", dar asociaţia conform baza unei informaţii primite de pc baza unor relatări (nu con chipă, el a mai jucat următoa a emanat din plenul şedinţei dc doi tovarăşi (Crişan şi Roşu) au reşul Deva. Dc asemenea, au m ai fost luate în consi-
adreselor apare ca organiza ]a tovarăşul Mircea Biriş. pre statări personale !) care s-au (lerarc diagnosticele (pre zum tiv şi d e fin itiv ) date de
tor ?!; 4. Cu toate încasările (din şedintele C J.E.F.S., o notă cri dovedit exagerate faţă de rea rele meciuri. secţie, nu a fost adusă la cu susţinut in faţa noastră câ nu m edîcii <lr. Em il Palade şi dr. C ristia n Georgescu,
cupă şi de la înlîlnirilc inter tică şi o caricatură la adresa litate. Nu încercăm să-l absolvim noştinţa jucătorului în cauză, l-au văzut pc tovarăşul Tuilor precum şi d e c la ra ţiile to va ră şilo r M ircca B iriş, pre
naţionale), Consiliul judeţean nu jucătorului Szekcly Iuliu şi a Szekely a fost in local în cele pc jucător dc răspunderea cu- a echipei, a căpitanului ei, nu la restaurant, ci numai la co şedinte!* C .lfcK .S .. lo s if Ha Log h. m em bru al B iro u lu i
a putut acoperi cheltuielile tovarăşului Alexandru Tudor, două zile amintite, dar a men rc-i revine Nu afirmăm că a poartâ semnăturile legale ale exe cutiv al C o n s iliu lu i judeţean al sin dica telo r. Ion
pentru cazarea şi masa jucăto preşedintele A.S Mureşul. Du preşedintelui asociaţiei, sau sec fetărie, pînâ în jurul orei 19. Petririca. m em bru al C om isiei ju de ţe ne dc fotba l. T â -
rilor şi acordarea premiilor; â. ' pâ cele spuse de tovarăşul )3i- ţinut o ţinută decentă, fără să făcut bine mergînd la restau ţiei, a secretarului sau altui nicidecum noaptea, la Transil nase T ra n d a fir, preşedintele C o n s iliu lu i m u n ic ip a l De-
S-au cheltuit Insă, pentru fie riş, jucătorul Szckelv ar fi a fie in stare de ebrietate. Ca ju rant, pentru că la urma urinei for competent, ci doar două vania. în compania lui Szekely. xa al sin dica telo r. M ircea IM iron. vicepreşedinte al
care din cele două mese cu ju vut abateri de la disciplina ex- cător al echipei Mureşul, era şi e sportiv aflat in perioadă de iscălituri „pentru" ale unor Mai mult, tovarăşii susţin ca C.J.E. KS., T ra ia n C rişan. salaria t la C entrala m in e
re u rilo r neferoase Deva, Kcmus Koşu. fu n cţio n a r la
cătorii oaspeţi, cîte 5 000—6 000 trasportivâ. prin pierderea nop este şi acum retras din pro tratament. Dar declaraţiile ce membri ai secţiei ? I nici măcar nu l-ou informat pe
P T .T .K . N icolac Bulbucan. căp itan ul echipei M ure şul.