Page 31 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 31
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4772 © MARTI 12 MAI 1970 3
Prezenţă activă în miezul DIALOG CU CITI 'ORII
N elu-Iullan Ţiu — Hunedoa
I. M. — Urlcanl. In cazul în
problematicii vieţii care cererea de divorţ se în ra. 1. O şcoală care pregăteş
te şoleri profesionişti funcţio
temeiază pe motivele prevăzu
te la art. 613/1 din Codul de
procedură clvîfe — modificat nează şi în comuna Ilia. Ea a
de
partine de întreprinderea
prin decretul nr- 680 din 7 oc
transporturi auto care are se
colectivelor de muncă tombrie 1969 — taxa de tim diul în m unicipiul Deva. Din
bru este de 200 lei. La art.
cite slntom Informaţi, Sl auto
613/1 din Codul de procedură
civila se menţionează : ,.Dis bazele de transporturi auto
subordonate recrutează candi
poziţiile articolului 613, ali dat! pentru a urma cursurile
Subliniam necesitatea unei vedere, se poate Impune prin neatul 3 privitoare la termene acestei şcoli. Pentru a urma
obiectivităti Ireproşabile a ar activitatea ei publicistică e fi le de qîndire nu se aplică — aceste cursuri se cere să fiţi
(Urmare.; din pag. 1) ticolelor şi — completez — a cientă, prin influenta asupra preşedintele instanţei fixlnd absolvent a cel puţin 4 clase
oamenilor care scriu. Aceasta Întregului proces al muncii. termen pentru judecarea cere şi să nu aveţi nici un fel de
este o trăsătură caracteristică Oricum, la aspect este bine rii — în cazul în care d iv o r calificare. 2. Dreptul la conce
oamenii care au determinat un a Intreqii prese de parlid sau să ţinem, sfi fie îngrijită, aşe ţul este cerut pentru motivul diu îl puteti revendica numai
succes sau altul. Popularizarea de specialitate. Orice cores zată la locul ccl mai DOtrivit că solul pîrît : a) suferă de a- după ce îm pliniţi 11 luni ca
faptelor pozitive să nu se facă pondent sau colaborator e da -j totul să fie făcut cu mult licnatie mintală cronică sau de lendaristice de activitate in
însă într-un mod zqomotos sau tor să aborde2e problema de gust. debilitate mintală cronică, b) muncă. In cazul dumneavoas
spumos i totul să aibă ca bază spre care scrie de pe poziţie este declarat dispărut prin ho- tră vi 60 ia în consideraţie da
obiectivitatea, elementul fi principială, dezbărată de orice La finele concursului fle tărîre judecătorească d e fin iti ta de 3 decembrie 1969 3.
resc, real, metodele $î proce subiectivism sau idee precon care qazetă să-şi pontă dovedi vă...'' (în articolul respectiv se Capsulele pentru autositoano
deele folosite. Colectivul re cepută. Interesul qeneral tre activitatea $1 îndeosebi eficien mai menţionează şi alte motive le puteti schimha la magazi
dacţional î$î poate permite sfi buie să fie acela care primează, ta. Dar pînfi atunci intervine pe care nu le mai inserăm în- nele „Gospodina" din m un ici
publice şi scurte portrete sau iar cel personal încadrat, sub munca de îndrumare a organi t.vucîl nu vizează situaţia de piul Hunedoara sau Deva. 4.
fotoqrafll ale eroilor pozitivi", ordonat scopului colectiv, qe zaţiilor de partid, preocuparea scrisă de dumneavoastră). Pă Sediul Filialei „A uto m o bil
în care să relateze pe scurt neral. de a face din acest niiiloc al rerea noastră este să luaţi mai Club Román" se găseşte <n
meritele lor. Un mare aport îşi pot aduce activităţi! Dolîlice un factor intîi legătura cu un avocat. m unicipiul Deva. strada Dr.
In qeneral, qazeta de perete gazetele de perete în acţiunea mobilizator în marea intrecero Urmează să acţionaţi în baza Petru Groza nr. 16. 5. Aştep
trebuie să abordeze qenul pu de combatere a manifestărilor pentru realizarea exemplară a sfatului pe care o să-l prim iţi. tăm materialele promise, Dacă
blicaţie scurt î ştirea, nola, m i- sau încălcărilor disciplinei sarcinilor şi angajamentelor de Petru Topor — Bălata. M ă corespund pentru a vedea lu
croreportajul, epiqrama. In par muncii. Fără a se transforma Incinta noii mine Paroşeni a întrot în faza definitivării o dotă cu înălţarea turnurilor gurile în problema care vă in mina tiparului, o facem cu plă
tea satirică pe care am vedea-o în „v ln ă lo rl de qreseli". cores către fiecare colectiv de puţurilor central şi auxiliar şi montarea maşinilor moderne de extracţie. teresează s-au luat la In iţia ti cere.
Indispensabilă oricărei qazete pondenţii pot urmări şi biciui muncă. va organelor locale. Relaţii în Un grup do cetăţeni — To-
să se publice caricatura, m l- pe cel ce săvîrşesc fapte com această privinţă puteţi lua de meşti. CInd e vorba de în fru
crofoiletonul sau nota critică. promiţătoare, abateri de la pro la consiliul popular al comu museţarea comunei, toti local
Am am intit de qenul scurt de cedeele tehnice şl tehnoloqlco. nei pe raza căreia dom iciliaţi. nicii apţi de muncă trebuie
oarece. nu de puţine orî, ln - au atitudine retroqradă sau 18.30 Apolodor hm 239, (,,7 Noiembrie") ; O nunlă cum Vaier Mlhăcscu — Rfichito- să-şt aducă aportul la b u ra
tîlneştl la diferite qazete de xeproşabilă fată de tovarăşii cu reportaj TV.; CINEMA n-o moi lost („Republico") ; LU- va. A rhiva pe care o căutat! gospodărire a localităţii.
perete aşa-zise articole de a- care lucrează, manifestă ten 18.53 Anunţuri - publicitolo; PeNIi Angelica |l sultanul („Mun- se qăseste la întreprinderea de Vaselina Florea — Tomestl.
citaresc") ; lupii albi („Cultural");
19.00 Telejurnalul da leoră;
nallză. comentarii sau cronici dinţe individualiste, de chiul 19,20 La volan _ emiiiune pentru LONEA ; Mina cu briliante („Mi construcţii speciale Tq, Jiu, Judecătoria Deva a admis plîn-
conducătorii auto ;
ale unor evenimente interne si sau lipsă de qrî|ă fată de bunu 19,35 Atomul - aeeoita nceunoicu- DEVA : Domnişoara doctor (C<* norul") ; PETRILA : Valea păpu- şantierul nr. 3, comuna Iaşi, qerea dumneavoastră. In da'a
(„Muncitoresc") ; VULCAN :
• 'lor
internaţionale. Asemenea qe- rile materiale. Pentru comba ta „Datoclivul... otomle" nem otograful „P o trio ") i Căsătorie Parodisul îndrăgostiţilor („Munci judeţul Gorj. In scrisoarea pe de 21 Ianuarie 1970. prin sen-
(„A rio ") ;
prin inico pub licitate
nurl îşi au pretenţiile lor şl terea unor asemnea fenomene (Tehnica nucleară - mijloc de SIMERIA : M oi periculoase deelt toresc") ; ORAŞTlE ; Fraţii Koia- care o veţi adresa acestei în tinta civilă nr. 160. comple
orlctt te-al strădui să le în se recurqe la note critice, cari investigaţie) ; b o rb o ţii (,.M ureşul") ; HUNE mazov _ seria o lll-a („Potrlo") ; treprinderi e bine să Indicaţi tul de Judecată a hotărît ca
vrăjitoarelor
cadrezi In chenarul rezervat oe caturi, eplqrame sau alte oe- 20,10 „Burghezul gentilom*’ de Mo DOARA i Peretele Castelul con Mărturie („Flacăra") ; GEOAGIU- exact numele şi prenumele d v „ dv. să fiţi scutită de plata a-
BAI :
Anchetatorul din umbră ;
(„C onstructorul“ ] ;
liere - Ulm artistic|
fondul qazetei n-al să reuşeşti. îiu rl satirice. 21.30 Permcnenţo poeziei Iul Lu dam naţilor ( „ jid e ru rg iitu l“ ) I CA HAţEG : Comisarul X jî „Ponte- anul naşterii, luna şi ziua, în menzil.
D um itru Ctobanu — Petriln.
Iar de compromis nu e cazul. Ca m ijloc eficient a! muncii cian Bloga ; LAN : Fam llio noastră tră im tă rele albastre" („Popular"); BRADr ce form aţii de lucru ati acti
Băieţii în haine de piele („Steoua
(„11 Iu n ie ") ; TELIUC : Reîntoor-
Gazetei de perete I se solicită politice de masă qazeta de pe 1 8.0(3 Microavonpremlero ; 21,50 Telejurnalul de noopto; cerea pe păm int (,,Minerul**) ; rojle") ; GURABARZA • Noul Io- vat, în ce loc de muncă Si da 1. Vă puteţi cere pensionarea
22,05 Telegtoh. Norvegia. Film do
o activitate efervescentă, o rete poate ajuta la îmbunătă 18,05 Unlveriol-folroni Utero „Ja, cumentar i GHELAR : C opiii lui Don O ui- cotor („Minerul") ; IHA ; Prieteni că eventual maî reţineţi nu la data clnd îm pliniţi vîrsta
de 60 de ani. Meseria pe care
PETRO
participare efectivă la toate e- ţirea şl permanentizarea între- emisiune enciclopedică pan- 22.30 Muzlcoramo TV ; |otto („M ine ru l'*) ; fără voie fără grai („Lumina"). mele m aistrului sau şefului dv. o prestaţi acum se încadrează
Don
Juon
ŞANI :
venfmentele. Apare azi o edi qil activităţi pe această linie. Iru copilj 23.00 închiderea emlilunll. direct. In grupa a IlI-a de muncă- 2,
ţie cu aspecte pozitive, aspecte Ea poate publica despre efec Un grup de m uncitori — A ve ţt dreptul la un concediu
care peste două zile sînt de tele unei convorbiri, sem nifi Ghelar. Vă puteti adresa ma- de odihnă de 24 zile lucrătoa
păşite de altele, trebuie pro caţia unul simpozion, succesul qazînulul „Dioda", cu sediul re, luînd ca bază de calcul da
cedat imediat la înnoirea el. Sau unei brlqăzl artistice de agi în B-dul 1 Mal, m unicipiul Bu tele comunicate în scrisoare.
dacă se Impun unele măsuri taţie, despre conţinutul şt ce cureşti- Legea 26, cu p rivire la conce
menite să determine un succes, rinţele unul panou, qrafic. che 0 premieră de succes a estradei devene In privin ţa transportului am diul de odihnă al angajaţilor,
qazeta să-şi formuleze astfel nar sau unei lozinci. Bineînţeles, inform ai pe lo cţiitoru l secreta o gfisitl la biroul contabilitate,
de chemări şi de îndemnuri In fără analize pretenţioase sl co Din această coutâ, doeâ or fl tacolulul, deoarece fiecare număr ru lu i comitetului de partid de de la întreprinderea unde lu
Dacă or fl să pornim de la pretextul
cit să Impulsioneze noul. să a- m entarii Interminabile. T otul mitologic ol ofiţulul, consideraţiile Stăpfn) pe calităţile lor, slu)lndu-se fost vorbo de vechiul gen de spec In porte trebuie să fie un recital, la întreprinderea minieră H u craţi.
de elementele corocteHitlce ale ge
siqure succesul preconizat. A să se privească prin prisma pe marginea premierei Teatrului nului. ou reuşit să ne olers surpri tacole tip „ia'je". „revino" sau In flnol, sperăm că om reujit. Să nedoara. A m fost asigurat! că
ceasta. deoarece ea nu-s! va cerinţelor si po sibilităţilor re de est/odá din Dewo par a II u$or za unor Idei materializate Inedit. „comori*, om II încercat sâ-l ona- vedem ca va zice publicul*. lucrurile se vor îndrepta. N. PANAITESCU
de subliniat. Stabilim intil o ccor- Iotă pentru ce consldorăm acest lizâm altfel, stabilind criterii par- Regizorul Alexandru Bocăneţ t -
î\ ^ j l î n l niciodată misiunea ale ele qazetei, prin efectul donată ce incepe de undeva dintre spectoeol o performanţă pentru ca ţloJe flecarei scenete, bolet iau „Sp ectacolul in sine a constituit
dacă procedează numai la popu imediat ce trebuie să-l aibă lanţul de munţi ce separă Macedo re trebuie să rămlnem recunoscă cuplet, eo fl notaţiile de rlgoora pentru mine o pasiune nu numol
larizarea realizărilor şt nu şi la articolul publicat. nio de Thessoila pina la Cetatea pentru moterlalizorea unor Idei care A
Devei, trăgind apoi lingă ea o li mă preocupou mal demult, cl pen
determinarea lor. Şl pentru a Din preocupările noastre co nie dreaptă, pe core tncepl »6 în tru omogenlzoreo lor, intr*un tot
se situa la nivelu l real al ce tidiene leqate de activitatea şiri Istorioare, lobule, obiceiuri, mal perfect, fără stridenţe. Ştiam că cer întreprinderea de reţele
rinţelor flecare qazetă trebuie gazetelor să nu neqlilâm aspec oles obicolurl care, brodate pe mult gfndindu-mă Io un spectacol
cu multă mişcare, dar concesiile nu
Qherghelul fanteziei, lubllnloiă aee-
să atraaă In lu ru l el corespon tu l lor qrafic, tlnuta în care Ioţ 1 etern omenesc peste veacuri. ou ce căuta In artă. S-o muncit
denţi şl colaboratori de cele «le se prezintă. Nu e vorba Dar lucrurile nu ttau chior ost „Apollo la co-n marile teatro jl tot eo ocolo
am Intilnlt ţi marile satisfacţii. Cred
mal diverse profesii sl de la de a îln tl spre qazete m ultico iei. pentru că i „Apollo la Deva" că revista oeum, pusă din nou în electrice Deva
nu are decit o vagă legătură cu
toate locurile de muncă. A lo re sau monumentale care să mitologicul „Phoebui — Apollo“ ?! loto unei camere de luat vederi,
ceasta îi dă posibilitatea să fie retină atenlîa numai prin pre aproape de loc cu contemporonH ie poale filma fără nici o pro
«oi „Apollo 12“ eou »,13*. Există In blemă. Şl aito este cevo...*.
prezentă peste tot. să culeaqă zentare, ci de lu cru ri care nu Am fl vrut să facem loc In con
schimb alţi teel «I sed de Apollo
si să publice articole despre im plică cheltuieli sau eforturi mol mori iau mol miel — Apollo Po- oeordate Interpreţilor respectivi. De tinuare. In cadrul oceitol cronici, Angajează imediat:
întreaga qamă de fapte sau materiale mari. O qazetă. chiar oescu, Apollo Zullcl, Apollo In di tori realIsatorllor Iul. lor doefl In dota aceasta, „Apollo la Deva" nu cuvtnlulul chorva din Interpreţi. Cu
locul spiritului
onott, dldoctlcllt,
toate că eorilno căzuse de elteva
date. şl modestă din acest punct de vorţ, Apollo sacrificatul, Apollo în grosier, i-o rauţl» să I se substituie fi poate fl Judecat deelt ca un lot minute, In spatele ei, ajezaţl pe
cornoratul. Apollo,.. In fine cum omogen, In core. datorită unei ar • 1 TEHNICIAN AUTO
vrem să «punem, ce d-au dat In- neţea unei «orje, nu ne rămine de monii perfecte, diferenţa realizator- scaune, eu toţii tăcuţi, gustau din
t'lnlro pe scena acestui teotru cin- făcut deelt sâ îndoim oplautele. creator nu poale fi stabilită. Spec plin roadele unul efort încununat 9 2 REVIZOR! TEHNICI AUTO
tind, donstnd iou »punlnd, cu iau Fiindcă trecînd poito pretenţiile u- tacolul este o reuşită pentru că. in do victorii. Am considerat că tăce • 2 ZIDARI
oeeet
nel critici exigente faţă de
rile pol <1 mult mol evocotoore u-
fără muze. dospre păsurile şl olu
Toate forţele rile lor |l alo oltora. nou spectoeol (oeeosto nu înseam esenţă, fleearo Interpret o dat lo neorl daci» manifestările zgomotoa • 2 MUNCITORI NECAUFICATI
tul pentru reuşita Iul. Pentru o mal
se, Indiferent de tensiunile la core
nă totuşi că nu mal poete fl îm
Autor,
regizor, tconogrofl, core
bunătăţit), ;, Apoi Io Io Deva*
se
grafi «1, bineînţeles, actori |l bale prezintă eo o reufllă de gen. Spec buna exempllfioaro. Iotă fl părereo se petrec. Ar fl o Impietate sâ-l tul 6 1 TINICHIGIU
unoro dintre reallzotorl i
burăm.
rini «-ou hotârlt ifl renunţe Io toa tatorul pus foţfl In faţă cu ceea Scriitorul Bana Rădulescu, ou to Pentru informaţii suplimentare, solicitanţii se vor
rul scenariului i — „Apollo nu o ve
1 mobilizate în cîrnp cesul Ieftin ol tootrulul de revistă. ee ie petreee pe ecenă, nu ie lim muncit enorm pentru coeziunea spee- N. STANCIU adresa la întreprinderea de reţele electrice Deva,
te reţetele foelle oare garantau suc
nit chiar aso de ujor la Devo. S-a
str. George Enescu nr. 37-39, serviciul personal.
fe frustrat.
N. LEONARD
de semănat snprafete cuprinse
între 20 şl 25 hectare, însă lu
crarea este îngreunată de ex IWSWWj^ 1 ■
cesul de um iditate din sol. bl
noi depunem toată strădania
s-au însâmînţat 45 hectare cu ca să terminăm semănatul pî- U t CENTRALA CĂRBUNELUI PETROŞANI
porumb. Azi (luni), se mai în- nă la afirşliul acestei sâptâ- __________ _________________________ __ . _ ______________________ «
sămînţeaz.ă încă 55 de hectare, mini.
.nsttel 1ncît vom ajung© la 326 In toate comunele şl latele
hectare din cele 580 cît este organele locale de partid şl de
planul pe comună. La C.A.P. stat, consiliile de conducere,
din Sălaşu de Jos şi Rîu Alb, specialiştii, mecanizatorii şi Sint asigurate toate condiţiile
nînă miercuri se termină de cooperatori! şl-au concentrat
însâmîntal întreaga suprafaţă. e fo rtu rile şi şi-au mobilizat
In aceasta săptămînfi vom con toate forţele în cîmp, pentru
centra toat© forţele la C.A.P. executarea în ritm susţinut a
din Sălaşu de Sus şi Nucşoa lucrărilor agricole. Această
ra. unde mai sînt de semănat săptămînă trebuie să fie folo
115 şi lespectîv 85 hectare cu sită din plin pentru a se ter pentru prevenirea şi stingerea
porumb, pentru terminarea a mina semănatul porum bului în
cestei lucrări. toate un ităţile care au această
Cooperativele agricole din posibilitate şl pentru efectua Nr
comuna Baia de Criş, după cum rea lu cră rilo r de întreţinere a
ne-a informat tovarăşul Gheor- cu ltu rilo r pe suprafeţe cît mal
qhe Toma. secretarul com itetu mari. Să folosim din plin şl !n
lui comunal d© partid, în afa mod chibzuit tim pul de lucru, incendiilor
ră de cele din satele Cărâstău mijloacele mecanizate şl forţa
şi Rişculita. însămînţează u lti de muncă din flecare unitate la
mele suprafeţe cu porumb. In executarea în ritm susţinut a
unităţile amintite mal sus, sînt lu cră rilo r agricole de sezon l Centrola cărbunelui Petro este controlat felul in core incendiilor Io toote locurile
Vedere din centrul Devei Foto : N. GHENA şani are în subordinea sa 11 sint respectate prevederile de de muncă, îndeosebi la de
unităţi miniere, 4 de preparare p.c.l. la Instalaţiile electrice de pozitele de lemne, pentru a în
a cărbunelui, uzina de utilaj Iluminat şl forţă, ventilaţie şl arma pe toţi salorlaţil cu cu
minier, Institutul
de cercetări
încălzire, la Instalaţiile de ali
noştinţe solide pe linie de pre
Dinamică, intensitate şi sincro RADIO şl proiectări pentru huilă, mentare cu apă (hidranţl ex venire.
stafii de
teriori
şl Interiori,
baza de aprovizionare si trans
In general, în unităţile Cen
pompare etc.), dotareo tuturor
PROGRAMUL 1 : 6.05-9,30 M u ilcd port şi 3 grupuri şcolare mi obiectivelor cu mljlooce de tralei cărbunelui Petroşani se
niere. In funcţie de structura
fl a ctu a lită ţi ; 9.30 A tlas cultu'O l ; desfăşoară o activitate bună
10,30
10.10 Curs da limbo fnonceiâ pentru de organizare a centralei om primă Intervenţie (posturi de pe linie de prevenire a incen
nism în utilizarea capacităţii pion || orchestră da Gobrie! Faure; toare de organlzore a forma ale şi transportabile etc.), diilor. De aceea, în cursul a
Rodlo-fcoolo i
aplicat şi forme corespunză
11.Oi
Balodo
incendii,
stlngătoore manu
nului trecut nu au existat ca
popular« ;
11,20 Clnfeco |l jeturi
ţiilor civile de pompieri ş( a
zuri de incendii. Pe baza o-
11,45 Sloiul medicului i 12.00 Muilco
Uţoarâ ; 12,25 Ştiinţa la tl ; 12,30 comisiilor tehnice de prevenire Cu ocazia controalelor s-o cestel experienţe va trebui avut
Melodii populara; 13.00 Radlojurnol; şl stingere o Incendiilor. Co evidenţiat faptul că unele co
13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13,22 misia coordonatoare, la nive misii tehnice de p.c.i. şl for în vedere în permanenţă şl cu
laminoarelor to Camelia Iocob fi Alexandru Pin. lul centralei, este formală din maţii de pompieri depun efor cu stricteţe o normelor si In
Vă plac aceste melodii } | 13.45 Cin*
răspunderea
toată
aplicarea-
turi susţinute pentru îmbunătă
teo ; 14.00 Coleldoscop muilco! ; 14,40
specialişti în ca
12
membri,
Radio publicitate; 14,50 Mutică popu
lară ; 15,00 Radlo.ţeaalo ; 15,25 Corn* drul compartimentelor: cerce- ţirea continuă a activităţii, mă strucţiunilor Ministerului M ine
şl
rirea eficienţei acţiunilor
lor nr. 819/1968 pentru evita
poiltoru) săptămlnll - GăIo Bonok i tare-dezvoltare, producţie, me-
rea oricăror pericole de incen
brie anul trecut, p rivin d îm bu A lă tu ri de acestea se situea şi m ijlocii şl benzi, ne-au re 16,00 Radiojurnal ; 16,20 Interpreţi de cano-energetlc şl administrativ. măsurilor de prevenire a pe dii.
nătăţirea Indicilor de utilizare ză măsurile proprii pentru latat că, spr© deosebire de a odinioară. Teodor Zavaldoc i 16,30 Unităţile centralei noostre fiind ricolelor de Incendii. Aseme
Ce e nou in judeţul nostru 1 16.50
a agregatelor siderurgice. lichidarea cauzelor generatoa nul trecut, în lunile acestui Cintece ; 17.05 Rodloenddopedle pen* dispersate, unele la distanţe nea exemple bune sint la IOSIF LEDRER
— In ce mod s-a acţionai re de op riri accidentale, îndeo an nu au nimic de obiectat a Iru tineret ; 17,30 Mutică populară j apreciabile, membrii comisiei E.M. Lupenl, E.M. Loneo, membru tn comisia coordo
pentru a determina un aseme sebi a defecţiunilor electrice supra cantităţii şi sortim entu 18.10 Rodioslmpozlon 18.30 O melo coordonatoare au fost repar, E.M. Anlnoasa. Pe de natoare de p.c.l.
die pe odreja dv. ; 19,00 Gazeta ra
zează de fapt şi activitatea blu- nea progres ? şl mecanice, prin perfecţiona lui de blum uri si ţaql© furniza dio ; 19,30 Săplămino unul meloman; tiiaţl pe unităţi, II s-au stabi altă porte, comisiile tehnice de la C.C. Petroşani
m ingurilor, vedem că aceştia Adresăm întrebarea Ingine rea activităţii de întreţinere şl te de secţia bluminq-semifa- 20,05 Tableta de seorâ ; 20.10 365 de lit sarcini concrete pentru ur p.c.i. de la E.M. Vulcon, E.M.
evoluează tntr-o dinamică ac ru lu i loan M ih uţ, şeful secţiei reparaţii. A lte măsuri Interne bricate. Ritmicitatea aprovizio cîntece ; 20.20 Argheziană ; 20,25 Zece mărirea modulul cum sînt ap li Petri la, E.M. Paroşenl, I. M. Maior CORNELII! COiO CARU
preferate ; 21.00
Memoria
melodii
centuat ă — ne-a relatat tova blumlng-semifabricate. au vizat şi vizează încă îm bu nării a contribuit eficient la pomintului românesc ; 21.30 Solistul cate normele şi Instrucţiunile febea. E.M. Dilja desfăşoară
răşul Ionel Corpaci, şeful ser — De la bun început trebuie nătăţirea schemelor de lam ina obţinerea unor suhstantiale de serii — Klrll Semov ; 22,00 Radiojur o activitate slabă, nu acţio (Material scris la cererea
viciulu i normare al secţiei. să evidenţiez influenta hotă- re, a calibrârilor şl reqlăril păşiri de plan la toate lam i nal ; 22,20 Sport : 22,30 Concert de de prevenire şl stingere o nează pentru respectarea stric Centralei cărbunelui Pe
seoră ; 0,03-5,00 Estrado nocturnă.
Astfel, dacă în Ianuarie înre citoare a finalizării unor lu trenu rilo r de laminoare, p re noarele. Ele însumează In pre PROGRAMUL II : 6,00 Program mu* Incendiilor. In mod deosebit tă a normelor de prevenire a troşani).
gistram 265 tone de lam inate crări şi măsuri întreprinse de cum şl a disciplinei şt asisten zent 2 800 ton© laminate finite zlcol de dimineaţă ; 7,00 Rad!o|urnol;
pe ora efectivă de lucru, acum conducerea com binatului — tei tehnice la locurile He date peste prevederi. A ltfel 7.10 Program muilcoI de dimineaţă ;
6.10 Tot Inainto ; 8,25 Mori interpreţi
acest indice este de aproape ne-a declarat inginerul M ihuţ. muncă. spus, dinamica, intensitatea şi - Ernest Anjermet ; 8,55 Clntă Nelu
280 tone pe ora efectivă. Da In prim ul rlnd este vorba de La laminorul „750" se m ar sincronismul muncii la blum ln- Păun {I Sullon Poraschlv ; 9.10 Curs
torită sporirii indicelui Inten extinderea capacităţii de încăl chează, de asemenea, finaliza quri şi semifabricate şi-au pus de limbo franceză ; 9.30 Compozito
siv şi a duratei efectiv© de zire unde, o dată cu monta rea unor măsuri importante. puternic amprenta asupra ma rul )! cintecele sole. Achim Stolo ;
0,45 File de album — Verdl ;
11,00
funcţionare a laminoarelor, în rea unei noi macarale Tiegler, Este vorba în primul rind de terializării cu succes a opţiunii Noi formaţii la microfon ; 11,20 Arii
cele patru luni ale anului pro vom dispune de un potenţial executarea şl experimentarea siderurqîştilor hunedoreni pen din operele : 11,30 Au elntot pe sce
ducţia lunară a sporit cu a real de încălzire de aproape 3 unor lucrări pentru mărirea tru asigurarea cantitativă sl nele noastre : Helen Shapiro. Radmi-
1o Koroclald. Oemenlco Modugno jl
proape 14 000 tone blum uri şi milioane tone de otel lingou vitezei de laminare de la 2.8 calitativă a metalului necesar leny Eseudero ; 12,03 Avanpremieră
peste 5 000 tone tagle de re oe an. Tot In acest domeniu se la 3,3 metrt pe secundă şi ex economiei naţionale. cotidiană : 12.15 Piese Instrumentale ;
12.30 Emisiune muzicolâ de la Mos
laminare. remarcă corelarea judicioasă a perimentarea sistemului de ca Proqresele făcute în direclia cova ; 13.00 Concert de prin* ; 13 30
Indicele extensiv de utiliza încărcării lln g o u rilo r calde cu librare „cutie" pe trenul nr. 1. creşterii indicilor de utilizare Rodiomagozlnul femeilor ; 14,03 Mu*
re se prezintă, de asemenea, rele reci în cuptoare, trecerea Ne-a preocupat — şl constituie nu sînt însă socotite de colec zică populară ; 14.30 Muzicieni ro
mult îmbunătăţit, datorită în unei cantităţi mai mari de lin încă obiect de Intense căutări tiv ca un plafon. Dimpotrivă, mâni de atl despre muzicieni români
15.00
de ieri ; 14.55 Ştiinţa Io îl ;
principal reducerii numărului gou încălzit la cuptoarele — sincronizarea cit mal per la toate locurile de muncă — Poglnl din opera „Petro" de George • T -
si ponderii op ririlor acciden vechi, pe fluxul „1 300“ prin fectă a activităţii în fluxul blu- Incepinrl cu sectorul de încăl Slephânescu ; 15,20 Mutică ujooro ;
tale. Durata acestora s-a redus folosirea raţională a transier- mlngurl-semiîabrlcale. îndeo zire si terminînd cu ajustaje- 15,40 Radio publicitate ] 16,00 Radio
jurnal ; 16,20 Creoţla Iul Paul Con-
cu 63 pînă la 83 de ore pe lu c.arului. precum şi o mal bună sebi urmărim ca între ..1 300“ le — predomina convingerea staniinoicu ; 16.43 Arii din operete ;
nă fată de planificat, ceea ce alimentare cu lingouri de la şi „750" să realizăm un cu că sînt necesare noî şl intense 16,55 Sfatul medicului ţ 17,00 Caru
evidenţiază preocuparea susţi otelăria M artin nr. 2, cu care plaj tehnic şi tehnologic optim, acţiuni pentru ca marile aqre- selul melodiilor ; 17 35 Teatru radio
Ionic senei ; 16,00 Muzică populară :
nută a colectivului pentru asi stabilim zilnic planul pe s o rti pe măsura înaltului nivel teh qale denumite simbolic „1 300", 18 30 Curs de limba franceză ; 18 50
gurarea unor condiţii normale mente si linii de laminoare. nic al agregatelor şi calificării „I 000" si „750" să producă la Muzică simfonică ; 19,30 Ediţie radio
de funcţionare fără deranja Toate acestea au creat posibi oamenilor, care să permită cole mult mai înalte. Rezerve fonică Alexandru Odobescu ; 19,50
Noapte bună, copil
20 00 Dansuri
mente a aqreqatelor. litatea îm bunătăţirii debitului creşterea producţiei de semi le sînt identificate, modalităţile simfonice : 20,25 Comandontul de
Succesele obţinute pe linia orar dc lingou cald, ceea ce n fabricate- de valorificare sînt cunoscute. pionieri : 20.40 Liedul de la SehubeM
creşterii indicilor rle utilizare permis să se lucreze din plin. Ansamblul acestor preócu- Important este să se militeze Io Huno WoH: 21.05 Poginl din ope
a laminoarelor sînt evidente. Dn factor de primă importanţă pări s-a răsfrînt pozitiv asupra enerqic pentru ca producţia de re.: 21.20 Cîntecul din amurg - Jo-
seoh Hoydn : 22.00 Muzică simfonică:
Ele reprezintă un răspuns prac pentru creşterea productivităţii desfăşurării producţiei la toa blumuri si taqle de releminare 22.30 Cadran : 22,50 Coruri bărbă
tic dat de colectivele de la m i hlum inqurilor îl constituie tre te laminoarele. Inqinerii Vale să sporească mereu, în ritm ul teşti ; 23,05 Concertul pentru vioară (1
orchestră de Arnold Schonberg : 24,00
natori sarcinii trasate de ple cerea Ia linqouri mari, de 8,4— ria Martineac şi Ionel Marcu, alert impus de necesităţile şi —1.00 Clntâ Orchestra simfonică din Lecţie de cunoaştem a utilajului de stingere a incendiilor la E.M. Lupenl.
nara C.C. al P.C R- din decem 9.4 tone- şefii secţiilor laminoare „650" exigentele economia! naţionale. londra.