Page 36 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 36
Deschiderea celei MAROC 12 (Aqerpres). — EVtMMtNTtlE 01« ASIA lit « S T
Sub auspiciile Ministerului
Informaţiilor şi Ministerului
de-a XXIV-a sesiuni Culturii din Maroc s-a des ATLAS
chis in sala teatrului „Mo
„Săptămîna filmului româ
SOFIA 12 — Coresponden hamed al V-lea" din Rabat, Telegram a şefului Declaraţia Ministerului
*
nesc".
tul Aqerpres, Gheorqhe leva,
a C.A.E.R. transmite: Deleqalia de ac tări vor fi prezentate filmele guvernului sovietic Afacerilor Externe
In cadrul acestei manifes
tivişti aî Partidului Comunist
Român, condusă de Nicolae artistice: „Faust-XX", „Apoi. adresată lui Samdech
Mihai, membru al C.C al s-a născut leqenda", „Dumi IARNA
V A R Ş O V IA 12 — Corespon kiewicz. România — Ion PC.R ., prim-secretar al Co Norodom Sianuk ÎNDĂRĂTNICĂ
dentul Agerprcs, Iosif D u m i- Ghcorghe M au rei, Ungaria mitetului judeţean Brăila al nică la ora d", „S-a furat o al R. D. Vietnam
„Cine va deschide
bombă",
tra.şcu. Iransm ilc : Lu V arşo — Jeno Fock, Uniunea Sovie P C R., a fost primită marţi uşa“ şi „Neamul Şoimărcşti- M O S C O V A 12 (A qerpres).—
via s-a descins m arţi ccu de-a tică — Alexei Kosîqhm după-amiază dc către Stanko lor“. ..Uniunea Sovietică salută for Deşi in mojoritoteo ţâ
X X IX -a sesiune a Consiliului liste, de nsemcnca, prezentă Todorov, membru al Birou marea Frontului National Unit rilor europene primăvara
de A ju to r Feonomic Reciproc o delegaţie a R.S.F. Iugoslavia, lui Politic, secretar al Comi RRVXELLES 12 (Aqer al Cambodqici întărirea fron H A N O I 12 (AqerpresJ. — demonslrează că Stalcle Unile o introt în drepturile sole,
Delegaţiile celor opt slale so condusă de Aleksandar Gri i - tetului Central al Partidului pres). — Ansamblul folcloric tului unic anlumperialisl al M inisterul Afacerilor Externe şi administraţia de la Saiqon în unele părţi ole batonu
cialiste ta re participă la lu cicov. vicepreşedinte al X’eeei Comunist Bulqar. „ Muqurelul" din Craiora a popoarelor Indochino» şi măsu al Republicii Democrate V ie t continua să-şi intensifice a lui continent se pare că
cră rile sesiunii sint conduse Kxecutive Federale. La întrevedere. desfăşurată ciştiqat premiul I la Con rile adoptate in vederea or nam a dat publicităţii o decla gresiunea in Cambodgia. extin- ¡omo se hotărăşte greu
de p rim -m in is liii din Bulgaria In prim a şedinţă J. C.vran- Într-o atmosferă caldă, tovă cursul internaţional al qru- ganizării luptei forţelor patrio raţie în rare condamnă State zînd Şi perpeluînd războiul iu so-l părăsească. In ulti
— T o d o r Jîv k o w Cehoslovacia kiew jcz a prezentat un referat răşească, a fost )jrezent Ni purilor folclorice care a avut tice a le . Cambodqici im polriva le Unite şi administraţia dc la Indochina“ - \ mele 48 de ore. in regiu
— L u b o m îr Strougal. R.D. consacrat ap lică rii id eilor le colae Rlejan, ambasadorul loc în localitatea Marchenne intervenţiei americane“ . se Saiqon pentru trimiterea unor Poporul vietnamez şi quver- ţ nile de nord ale Portugo-
Germană — W iIIi Stoph. M o n niniste în colaborarea ţă rilo r român la Sofia. au Pont din Belqia. spune 1 nl i-o telegramă adre- trupe şi nave dc război spre nul R. D. Vietnam, se arată în liei o nins abundent, p ri
golia — Jum jaughiin Ţeden- socialiste. sală de şeful guvernului sovie Pnom Penh cu scopul dc a in- declaralie, cer in mod holărit lejuind mori dificultăţi
bal, Polonia — Jo/.ef C yran- L u c ră rile sesiunii continuă. tic, Alexei Kosîqhin. lui Sam icnsifica intervenţia în Cam- ca Statele Unite şî administra- \ traficului rutier intre pro
dech Norodom Sianuk. „Lupta Lmdgia.
ţia saiqoneză să pună capăt i- \ vinciile Guordo şi Co-
pe caro o duceţi împreună cu Rcfcrindu-so la „operaţiunea media! aclelor lor aqrcsive. i vilho.
A g ravarea situaţiei polriva agresorului, pentru li M ckon q" şi încercarea torte S.U.A., precum şi autorităţile ţ i tinuă sâ plouă, lucru ne
foitele palriotice ale tării îm-
In capitala ţării
con
lor maritime americano-saiqo-
dc la Saiqon şi Pnom Penh.
bertatea independenta şi neu
ne'z.e du a insului o blocadă
tralitatea Cambodqici. vor găsi de-a lungul coastei cambodqic- poartă răspunderea penlru loa- t obişnuit în oceasto pe
şi in v iilo r înţelegere şi sprijin rioada o onuluî.
ne. în declaraţie se spune • te consecinţele pe caro le pol i
In Uniunea Sovietică“ , se spu
din Orientul Apropiat ne în telegramă. „Accsle acte evlrcm de grave avea arcsto acţiuni. . ACCIDENTELE RUTIERE
Regiunea Takeo, „punctul fierbinte“ A tm osferă în cord ată I IN S.U.A.
sepii Tckoali. a anunţai că tru ,.relragerea imediată a tuturor
Trupe israeliene au pătruns pe pele israeliene au începui pre foitelor armate israeliene de al luptelor din Cambodgia la în tîln ire a preşe Departomentul securi
gătirile in vederea părăsirii re pe teritoriul libanez". tăţii circulaţiei din Statele
Unite o făcut cunoscut
giunii in care au pătruns.
teritoriul libanez Consiliul de Securitate a a- tărit. totodată, să-s i continue PNOM PENH 12 |Aqerpres). lea Ncak Lcunq. situată pc flu d intelui S.U.A. cu că in 1969 şi-ou pierdui
Consiliul de Securitate a ho-
Regiunea Takeo, situată la sud viul M ckonq. cu ajutorul unei
doplat apoi în unanimitate o lucrările, urmind a se întruni viaţa în accidente rutiere
BEIRUT 12 (Aqerpres). — Bagdad şi Amman s-a făcut cu rezoluţie interimară, propusă dc în lr-o nouă şedinţă marii la do Pnom Penh. a devenit adevărate armade constituite 54 895 de persoone. Din
Unităti motorizate israeliene, noscut că trupele irakiene sta Spania si Zamhia. rare cere ora 22.30 |ora Bucurrşliuhii). „punctul fierbinte" al operaţi din peste 130 de nave, a unui guvernatorii sta te lo r tre ocesteo, 9 800 ou fost
intens bombardament cu
ra-
sprijin ite dc artilerie şi avia ţionate în Iordania şi, respec unilor trupelor amoricano-sai- pietoni.
ţie, au pătruns marii diminea tiv. foitele iordaniene au des qoneze in Cambodgia. In peri ■ cheie şi a tancurilor amfibii.
por|ele patriotice,
relatează
ţa pe teritoriul libanez, desfă- chis locul im polriva poziţiilor întrunire de urgentă a Consiliului metrul regiunii menţionate au de (a ia|a locului coresponden
şurind opciatm ni in regiunile israeliene din Valea Iorda avui loc cele mai intense cioc am ericane ROBOTUL
A rk o u b şi M arjoyoim . situai« nului. Dc asemenea purtători de Miniştri Libanez niri dintre trupele inlerveutîo- tul agenţiei France Prcsse, s-au IMITA
repliat in jungla înconjurătoa
în sudul tării. de cuvînt ai unor orqanizalii niste şi forţele rezistentei re. cu copaci a căror înălţime
A nu ntin d pătrunderea unită palestiniene do guerilă au in populare depăşeşte adesea 100 de me W A S H IN G TO N 12 (Aqer
ţilor israeliene, un comunicat formai că um lătile lor au par In urma pătrunderii Irupe- soarea adresată Consiliului de Ciocniri de intensitate sim i tri. Părăsit de locuitorii săi. o Un robot core „se
oficial publicat la beirut a pre ticipat la lupla împotriva h ir lor israeliene pe teritoriul li Securitate se spune că forţele lară au lost semnalate şi in pres) — Preşedintele Nixon adaptează mediului în
cizat că armata libanc/ă a r i telor israeliene. banez. Consiliul de M in iştri al Israeliene au lansat ..o inva regiunea Kampol. situată in raşul este populai, in prezent, s-a in lîln it luni după-amiază la conjurător şi învoţă să se
numai de trupele americane şi
postai acestui atac- Luptele care s-au deslăşurat Libanului s-a inirunil. de ur- zie armală asupra sudului Li Golful Siam. undo unităţile a- saiqoneze. scrie coresponden Casa Albă cu guvernatorii sta comporte urmărindu-şi
telor americane, cu care a dis
mericanc şi saiqoneze au ata
In sprjjinul forţelor libane fn sudul Libanului au durat qentă. La sfîrşilul reuniunii, banului. acţiune ce constituie cai oraşul Kampot. cucerii de tul. cutai „politica Statelor Unite stăpinul" o fost realizat
ze, angajate in luptă cu un ită circa M ore. s-a anunţai la premierul Rashid Karamc a a- „o violare llagrantă a acordu forţele de rezistentă populară. ★ In Asia de sud-esl şi repercu de cercetătorul american
ţile israeliene, au intervenit a- Beirut, piccizindu-se ca unită nuntaf că Libanul a cerut con lui de armistiţiu libano-israe- Pe dc altă parl.e. menţionea Potrivit unor surse oficiale siunile acesteia asupra situa Amos Freedy de Io Uni
vocarea urgentă a Consiliului lian şi a Cartei Q.N.U.".
viatia şi trupe siriene — se a- ţile israeliene au început să sa ză corespondenţii agenţiilor de americane totalul trupelor ţiei interne". In cercurile apro versitatea California din
aunţă din Damasc. Totodată, la retragă de Securitate a) O.N.U. In scri
presă, unităţile americane şi S.U.A. angajate în Cambodgia piate Casei Albe se relevă că Los Angeles. Prezentín-l’
saiqoneze au cucerit localiIa- se ridică la 50 000 dc m ilitari tema principală a discuţiilor a du şi creaţio, Freedy şi-o
Rezoluţie interimară con sliluit-o amploarea pc care exprimot speranţa că in
încheierea lucrărilor Consiliului im p o lriva politicii A d m in istra venţia sa vo oveo o (orgă
au luat-o in S.U.A. protestele
a Consiliului de Securitate Acţiuni devastatoare ale ţiei. oplicobilitote. de la rea
lizarea unor braţe artifi
Agenţiile americane de pre cíale copabile să execute
Ministerial al Pieţei comune să informează că întîlnirea s-a aproape toate mişcările şi
N A Ţ IU N ILE UNITE 12 (A - mineala pe le rilo riu l Libanu armatei americane în Vietnam desfăşurat într-o almosieră în
qerpres). Consiliul de Securi lui. U Thanl a adăugat că un cordată. Intre vicepreşedintele operaţiile făcute de om.
tate s-a in lru n it marii la ora reprezentant m ilitar israclian BRUXELLES 12 (Aqerpres). Noua hotărîre reflectă cu H A N O I 12 (Aqerpres). — supra Vietnam ului de sud s a Spiro Aqnew. care a (ost pre pina io utilizarea ei in
17,.15 (ora Bucureşliului) într-o a informat po observatorii M in iştrii afacerilor externe ai pregnantă inegalitatea existen Comisia penlru anchetarea c ri ridicai la 1388 000 tone. zent. la discuţii, şi mai mu!|i cadrul misiunilor spo(iole
Şedinţă urgentă ca urmare a O .N U . că „acţiunea întreprin „celor şase", reuniţi la Bruxel tă în lrc ţările membre şi În Folosirea armelor chimico a quvernalori a avut loc un fără echipaj umon. „In
cererilor prezentate dc Liban să este îndreptată împotriva les în cadrul unei sesiuni de deosebi în cadrul organului c- melor de război comise de m i provocat devastarea a I 086 950 schimb dc replici dure. Citind misiunile spaţiale fără
litarii americani in Vietnam a
şî Israel. bazelor comandourilor palesti două zile. au holărit să redu vocutiv. căruia se încearcă a dat. publicităţii o declaraţie iu hcclaro de diferite culturi şi declaraţiile făcute ulterior de echipaj umon. spre alte
La începutul şedinţei, secre niene dc pe le rilo riul libanez". că numărul membrilor Comisiei i se conferi atribuţii suprana care se arată că în ultim ul livezi şi contaminarea a 312 800 guvernatorii David Carqo (sta planete, braţele artificiale
tarul qeneral a! O .N U ., IJ Reprezentantul Libanului. E C.E.C. - • orqanismul excculiv tionale. Astfel Franţa, R. F. timp trupele americano-saigo- persoane. tul N e"' M exico) şi Kcnnolh vor fi învăţate să fixeze
Thanl. a declarat că, po trivit douard Ghorra. a solicilat Con al Pielei comune — de la TI a Germaniei şi Ralia vor (i neze au lansat în Vietnamul In perioada 20 ianuarie 1969 Curtis (statul Mâine), agenţia un mecanism sau să re
io lo rm a liilo r prim ite din par siliului de Securitate să ceară la 9. Aceasiă dor i/ie a fus! reprezentate de cile doi mem de sud o scrie de oporafii de 30 aprilie 1970. avioanele S.U.A. LfPf relevă că viccpi eşedinloie colteze mostre de-i-saJ» «pe
tea comandantului observatori „retragerea imediată şi totală luală în . conformitate cu. pre bri, pe cînd cele trei tari mai „cură ţire", in cadrul cărora au au efectuai 17 360 zboruri dc ar fi prolcrat unele atacuri la bozo ontrenomeBtuluî
lor O .N U . rle la frontiera li- a trupelor israeliene şi să con vederile Tratatului de „fu z iu mici — Belgia. Olanda şi Lu fost ucise numeroase persoa recunoaştere asupra tuturor adresa conducerilor universi făcut Inointe de lansare
bano-isracliană. 'IO de tancuri damne accaslă agresiune". ne a executivelor" si va intra xemburgul — de cile un sin ne. majoritatea femei, bătrîni pro vinciilor R D. Vietnam. Dc tare americane, ccca ce Ta «au a comenzilor trans
israeliene au pălruns marii di- Reprezentantul Israelului, Jo- în vigoare dc la I iulie 1970. gur membru. si copii. Paralel cu aceasta au asemenea, au fost efectuate determinat pe guvernatorul mise de la sol", o afirmat
fost intensificate bombarda 937 aiacuri asupra reqiunilor Kcnnelh Curtis să declare că Freedy.
mentele de avialic. navale şi situate intre paralelele 17 şi 20. ,.Adminislra|ia trebuie să dea Dm punct de vedere
ale artileriei terestre. In pri Concomilent unilăti ale flotei dovadă de mai marc reţinere tehnic robotul este un
complex electronic cunos
a 7-a a S.U A. au tras 7 000 dc
BRUXELLES
mele 10 luni ale anului 1%9,
(Aqerpres).
12
Un plan de reconciliere naţională M arti au luat slirşil la B ruxel cantitatea dc bombe lansată a- obuze asupra acestei zone. in alirm atiile pe care le (ace". cut sub numele de con
sis
temul autonom de
les lucrările Consiliului M in is
terial al Pielei comune. S-a ho
lărit. ca la 30 iunie să aibă loc tra! (A.C.S.). Automatiza
rea este. în faza iniţială,
şedinţa de inaugurare a trata- un proces pasiv „dar,
livcto r dintre „cei şase" şi cele treptat, a orătot Freedy,
ţări candidate la
Pia
palru
in Sudan ţa comună (Marea Brilanie. şi comportarea manipu
robotul începe să imite
şi să execute operaţiile
Irlanda. Danemarca şi N o rve
gia)- latorului pînă ce învaţă
După cum a precizat Pierrc
Harmcl. ministrul de externe suficient pentru o acţiona
La două săplămîni după Desiqur o problemă urqonlă litare separatiste Anyanya In al Belgiei. Consiliul M inisterial autonom".
instalarea sa la conducerea o reprezintă normalizarea vieţii virm li-a noii politici. comile- a reglemenlat. prînlr-un acord,
Sudanului, in urma unei lo v i rurale şi dezvoltarea econo lele însărcinate cu securitalea trei din cele patru probleme
turi de stal, guvernul m ilitar mică a acestor regiuni. In pro pro vinciilor sudice Egualoria. înscrise pe ordinea de zi re RAID
a in iliat un plan de reglemen vincia Bahr El Ghazal a fost Bahr El Ghazal şi Nilul Su feritoare la poziţia comună a FRUCTUOS
tare a situaţiei in cele trei Drn- inaugural, deja un proiccl de perior sînl conduse de o fic ia li „celor şase“ în privinţa p ro
vineîî sudice, unde in ultim ii cullîvarc a orezului pe o su- tăţi civile care încearcă să re cedurii neqocierilor cu ţările
15 ani au avut loc tulburări populeze satele părăsite. La candidate. Poziţia definitivă va m ăt Poliţia federală ameri
continui. Prin declaraţia de la începui.. în aceste sale se în fi adoptată la viiloarea sesiune & Âd®lf cană o arestat luni 57
9 iunie I9G9, qencralul Gaalar fiinţează un post dc politie a Consiliului Ministerial, fixată de persoone in cadrul
AJ N um eirv a anunţai hotărî- Din presa sau armată, iar cînd securila- penlru 8 si 9 iunie. .Jn esenţă, unui raid prin cosele de
rea Consiliului Comandamen tca esî.o asigurată se deschid a precizat Pierrc Harmcl Con t e - w ? jocuri de noroc din De
tului Revoluţiei Sudaneze şcolile şi alte Instituţii uublire. siliul M inisterial va avea m i troit şi Flinl (stotul M i
de a acorda autonomie reaiuni- străină In felul acesla. în orovincia siunea de a duce tratativele chigan), o anunţat direc
lor sudice ale Sudanului si de r.guatoria. anterior centrul tu l pulînd îm pulcrnici Comisia torul F B I., Edgar Hoover.
a decreta o amnistii' qenerală. burărilor. au foşl repopulate. in C.E.E cu soluţionarea anum i In codrul raidului, execu
A fost elaborai, totodată, un ultim ul timp 'IO de localităţi. tor chestiuni1'. Aşadar, ..cei şa tat simultan în 58 de
plan de dezvoltare a zonei su prafată de 800 acri, iar anul Pe de altă parte, cursa aeriană se" vor fi reprezentaţi la Irata- localuri o căror „cifră de
dice şi a (ost în lim la l un m i viito r urmează să se cultive. şăplămînală ii readuce în tară liv r de exponenţii autorizaţi ai afoceri" se ridică zilnic
nister penlru problemele aces al|i 700 acri. Prioritatea o pe şudanezii originari din sud guvernelor statelor membre şi VIETNAMUL DE SUD - O unitate a F.N.L. electuind un contraatac asupra avioanelor •a 250 milioone dolari, ou
teia, condus de Josrph Garanq, are. totuşi, în momentul de rare se refugiaseră în statele nu de un organ supranational, inamice, in partea de nord a provinciei Ouang Tri, fost confiscóte, de ase
originar din sud. Printre altele, fa|ă asigurarea extinderii te ri vecine. Unii îşi reiau vechile în speţă Comisia C.E.E. menea, sume marî de
noul organ a prcqătil terenul toriului in rare autorilalca lor slujbe. îar alţii sînl reoar- bani şi (Jrhivele ocestoro.
penlru recrutarea în adminis centrală exercită controlul n- ti/a li de consiliile munîcioale pentru o servi Io stabili
traţie a unui număr sporit de (ecliv. avind în vedere că une în diverse domenii de activî- în care cei trei membri ai fa Bahrcin, din Golful Persic, sa
exocla o activităţii
rea
cetăţeni proveniţi din cele trei le zone se află încă sub. con lale. miliei compozitorului, cărora devină stat independent şl şi aportenen|ei lor.
provincii din sud. trolul forţelor organizaţiei m i .FINANCIAL TIMES“ autorităţile Ic interzisese să suveran. liber de a hotărî
părăsească Grecia, au reuşit singur asupra relaţiilor sale Persoanele arestate ou
fost puse sub acuzare
<ă plece in strămălale. cu alte state. Această reco
mandare a fost făculă în ra- pentru „conspiraţie si
La sediul P.C.F. s-a anun vcrnului peruvian in proble porlul prezentat secretarului violore a normelor fede
ţat că la 15 mai va avea loc me politice şi economice de qeneral al O.N.U., U Thant. rale privind orgonizarea
la Paris o reuniune urgentă interes reciproc. de către V iu o n o Winspearo ofocer/lor si subvenţiona
a partidelor comuniste din In clădirea ambasadei Guicciardi. directorul general rea ilegală a organiza
ţările Europei occidentale. Uniunii Sovietice din al O ficiului european al O.N.U,
Mai mulţi senatori comu ţiilor criminale". F.B.|. o
Participanţii la întilnlre vor nişti au adresat preşedinte Vicna a avut loc marţi din Geneva, o r c . Io cererea
examina o serie dc iniţiative cea de-a şaptea reu niu guvernelor M arii Britani) şi anunţat că olte nouă per
lui Consiliului de M in iştri al
in vederea unor acţiuni mai ne dc lucru sovielo-a- Iranului a condus luna Irecu* soone ou fost puse sub
Italici. Mariano Rumor, o in
ample de solidaritate cu po mericană in problema lă o misiune in Bahrcin. urmărire. sub aceeosi
poarele Vietnam ului, Cam- terpelare prin care c tr gu lim itării cursei înarmă ♦ 0 4
vernului să dea asigurări Se
bodqtei şi Laosului, îm potri rilor slraloqice. Anul viitor, americanii vor oemoţie.
va agresiunii americane, pen natului că la sesiunea Consi Cele două delegaţii au trebui să declare sumele dc
tru pace Reuniunea a (ost liulu i NATO , care va avea fost. conduse de Vladim ir hani pe care le posedă la
convocată la iniţiativa P. C. loc la Roma în zilele de 26 Seinionov (U.RS.S.l şi băncile din străinătate. A- LUP DOMESTIC
şi 27 mai. m iniştrii iialieni
Francez şi a P. C. Italian. crastă hotărîre a fost anunţa
vor exprima dezacordul lor Gcrard Smilh |S.U A.).
faţă de intervenţia săvirşilă Următoarea în lîlu ire va tă dc Randolph W. Tlno'ver, Anul trecui. Io vila
După cum informează zia do Stalcle Unite in Asia do avea loc vineri la sediul directorul serviciilor de im
rul L'Humanltc. de la înce sud-esl. ambasadei americane. pozite. cu prilejul unui dis Valentinei Minalrova din
putul anului şi pînă la ju m ă curs pronunţat la U niversita opropiere de Kursk
♦ O *
tatea lunii aprilie au aderat Violente incidente s-au de tea Mia mi. (U R.S S.) a început să
la P. C. Francez 25 mii de clanşat la Augusta, statul a Agenţia T A S S anunţă Problema sumelor de bani vino un pui de lup. C in e
oameni ai muncii manuali şi merican Georgia, in timp ce că in Uniunea Sovietică a pe care unii americani le po
intelectuali. Un număr de 7 poliţia încerca să disperseze fost lansai marţi satelitul a r sedă la băncile din slrăinăla- le care păzea vila nu
federalii de partid şi-au spo mai multe mii dc tineri ne- tificial al Pămintului „Cos- lc este pc cale dc a deveni numai că nu l-o alungat,
rit efectivele cu 10 la sula qrl care participau la o de mos-344‘‘ în scopul continuă „un subiccl dc îngrijorare dor o început să se
faţă de anul trecut, m enţio monstraţie- Palru negri au rii cercetării spaţiului cnsmjc. ciescîndă". căci anonimatul jooce cu vizitotorul venit
nează ziarul. fost ucişi. îar alţi 20 răniţi. Aparaiura ştiinţifică dc la pe ta re îl asigură conturile
C uvernalorul statului Geor bordul salclilulu i funcţionea de la aceste bănci permite a dm pădure $i sa - i lose
♦ O * mericanilor atîl sustragerea o porte din mîncoreo sa
La invitaţia guvernului pe-< gia. Leşter Maddox. a trimis ză normal. dc la impozite cîl şi practi
ruvian. la Lima a sosit ErT la Augusta l 000 de membri carea unor aclivilăţi ilegale, Văzind această prietenie
vard Kardeli, membru al aî Gărzii naţionale. Consiliul dc Securitate a cum sini traficul cu stupe neobişnuită, stăpîniî cline-
Lucrările pe şantierul complexului olimpic din Munchen sint in toi. Terminarea sălii Consiliului Federaţiei al aprobat luni, in unanimitate, fiante şi comerţul ilegal cu lui au odoptol puiul de
sporturilor este planificată pentru 15 august a c., ea puţind găzdui în 1972 întrecerile de gim R.S.F. Iugoslavia- Soţia şi cei doi copii ai recomandarea ca teritoriul aur. lup pe core l-ou botezot
nastică şî de handbal. Sala are o capacitate de 7 000 locuri şi 4 000 locuri in picioare. Stadio In cursul vizilci. rclaica/ă compozitorului grec M ikis Dingo. Acum cl ore 11
nul olimpic va putea găzdui circa 80 000 de spectatori, care vor putea asista la întreceri de agenţia Taniuq, oaspetele iu Theodorakis. care a fost re
goslav va ti prim it
de pre
cent eliberai din închisoare
atletism, la deschiderea si închiderea jocurilor olimpice, precum şî la alte evenimente sportive luni şi este foarte prie
şedintele Perului. Juan V e şi a plecat in Franţa, au a- C U R I E R tenos.
ce ie vor disputa aici. lasco Alvarado. şi va purla jnns luni seara la Paris. Nu
In loto : Vedere panoramică a şantierului, In prim plan - dreapta - viitoarea sala a
convorbiri cu membri aî qu- se cunosc încă îm prejurările
sporturilor ; stingă — sus - viitorul stadion olimpic.
Redacţia |l administraţia liaiutui i Deva, str. Dr. Petru Gioia, nr. 35. Teleloan« i 12317 fi 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44065