Page 35 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 35
DRUMUL SOCIALISMULUI <$ Nr. 4773 £ MIERCURI 13 MAI 1970 3
RADIO A
PROGRAMUL 1 : 6.05-9.30 Mutică ÎNTREPRINDEREA de
|l actuolHâtl ; 9,30 Viata corţilor ;
10.10 Curs de limbo germană ; 10.30
Vreau să Jtiu ' 11.05 Muj.co ujoa
ro ; 11.20 Pol/ ivjm Cormcn ; 11.45 Sfa
tul medicului ; 12.00 Solipi ai lea-
trelor de eiuodo din Constanta }l PROSPECŢIUNI Şl EXPLOA
REMARCABIL SUCCES tului, obţinind colificorco Split intre selecţionatele Galaţi : 12 25 Ştimţo la n ; 12.J0
ROMÂNESC IN FINALA pentru turneul interzonal Braziliei s¡ Itoliei. Lo ca Melodii populQro ; 13.00 Radiojurnal;
1J.1C Avanpremieră eotidionâ :
13,22
ol campionatului mondial. pătul unui joc spectaculos
TURNEULUI ZONAL Melodii dc E11v Romon ; 13.45 Mu
A treia jucătoare colifico- $î echilibiot. core o nece tică populară : 1 4,(J0 Coie dosrop
FEMININ OE ŞAH DIN muiicol : 14,40 Radio publeuoto ; TĂRI GEOLOGICE ORAVIŢA,
to este valoroasa solusto sitat două prelungiri, 14.50 Nasicmole lolclorlco j 15.00 Re-
IUGOSLAVIA maghiară Mono Ivonka boschetbalişii' brazilieni d'o jcoolo : 15.-30 Competitorul lâplo-
au terminal învinqători minil _ 0elo Bono : 16.00 Rodioju»
BELGRAD 12 (Ager- CAMPIONATELE cu scorul dc 94-93. In nai : 16 20 Munco populo'o : 16.30
preş). - Turneul zonal fe MONDIALE MASCULINE urma acestei victorii, e- Coniultai'O ¡urid'Cd : 16.40 Snlectiuni s tr. Cloşca, nr. 29 judeţul C araş-Severln
d>n ope»ern romăncjli ; 17 05 Antcno
minin de şoh de la Vrn- DE BASCHET chipo Braziliei este proc- linereiului | 17,30 Munco populară :
jocko Bonjo s-a incheiot tic calificară in turneul 10 03 Şninin tehnică : 10.30 O mc
lod'C pc crlreio dv. :
19,00 Gaieta
cu un remorcobil succes BELGRAD 12 (Ager. finnl al competiţiei. In /adio ; ,o.30 Săptomino unul mclo angajează de urgen|ă :
ol reprezentantelor Româ pres). — Ceo mai impor codrul aceleiaşi grupe. mo" : 20.05 Tablcio de jeoro ; 20.10
niei, Ehsabeta Polihronio- tantă partidă dm ziuo o Coreea de sud a dispus 365 de cinioce ; 20.20 Arghci'ono ;
21.00
20,25 Zece melodii preferate :
de şi Gertrude Boumstark. douo o campionatelor cu 97-88 (49-50) de e Vocile O'lei modeme : 21.20 Toi>gourl
core au terminat pe pri mondmie masculine rle celebre I 21 30 Moment poetic ; 2! 35 9 M INERI
mele locuri ale elosomen- boschet s-a disputot la chipa Canadei Solista s«»u - Nano Mouskouri : 22.0C
Rodiojumol i 22,20 Spo/i : 22.30 Per»- $ A JU TO RI M INERI
1 r u magnetofonul dv ; 23.00 ConceM
rle mutică ujoa'â I 0.03-5 00 Esirodo
no'turno 0 V A G O N ET A R I (m uncitori recalificaţi) pentru
PROGRAMUL I! : 6.00 P-og-om mu- secţia S asca-M o n lan â, judeţul C araş-Severin
VICTORIE DIFICILA JOC DE VERIFICARE AL ncal rle dlmmeoto : 7,00 Rod<ojumol:
A FORMAŢIEI ECHIPEI BRAZILIEI 7,13 Progrom inuilcal de dimineaţă
(continuare) : 0.10 Tot inomlo : 8 25
URUGUAYULUI LA LEON Mari lnrerp/e\i — Emesi Ansermet : Form ele de a n g a ja re se întocm esc la sediul
0 50 Clnin Adrlonn Comja ji Mie Co secţiei
rocu ; 0,10 Curs dc limbo germană :
QUITO 12 (Agerpres). 9 30 P-elucrâri co/nle ; 9 45 Matineu
Selecţionata de fotbal CIUDAD DE MEXICO de ope'd : 11.00 Cinieec dc d/agos # S alarizarea grupa A
o Uruguoyuluî şi-a con 12 (Agerpres). - Fotbaliş te jl ¡ocu'l popuiore • 11 10 Almo.
tinuat seria meciurilor de tii brozilicni au părăsit noh muxical I 12.03 • Avanpremieră co- Se acordă spor de şantier 30 la sută, cazare
prînx :
hdionâ ;
Concert
de
12.15
verificare in vederea tur pentru citeva zile cartierul 13,30 -Unda veselă (reluore) : 14.03 150 lei, sau în cazul câ sînt grupe de 30 de m unci
neului finol ol campiona general de Io Guadola- Munco populară : 14 30 Melodiile o- tori la distanţe mai mici transportuJ se face la dom i
tului mondiol. jucînd la jara. plecînd Io Guono- not>mpiu'io' ; 14.55 Siiinţo Io ii : ciliu de către întreprindere.
15 00 Golerio morilor cintâ'eU de o
Quito cu formoţio locală juato, unul dintre cele mai peră ; 15,30 Muncă uşoară : 15,40 Ro-
Deportivo. Fotbaliştii uru pitoreşti oraşe mexicane dlo publicitate : 16 00 Radiojurnal :
16 20 Acluolllateo muticolâ 1 16.55 O AN G A JA M Şl B R IG Ă ZI (echipe) com plete în
guayen! ou obţinut o vic De aici ei se vor îndrepta Sfotul medicului : 17 00 Oospcl' ai condiţiile art. 16/2 sau 16 din C o d u l M uncii.
torie dificilă cu scorul de Festivalului „Cerbul de our" ; 17.35
spre orosul Leon unde. Teoi'ii rodiefanic serial ; 10 00 Muji
2 - 1, ceea ce l - o făcut d c uruguayene. pe care om că populoră 1 18 30 Curs de limba Se asigură m asa contra cost la cantin ă, cazare
comentatorul ziarului „El opreciot-o totdeauna, mi duminică, vor intîlni în. germană : 18,50 Recitaluri de operă:
Tinerii plaslicieni din oraşul Haţeg desfăşoară o rodnică Tiempo" să remorce : ,.A- s-a părut astăzi nesigură, tr-un joc de verificare o 19 30 Merld<ono lirice : 19 50 Noonle pentru nefam ilişli la dorm itoarele secţiei.
20.00 Muileă vocolâ :
bună. copil I !
activitate artistica în cercul plastic al scolii generale parareo solidă o echipei iar otocul nesincronizat". selecţionată locală. 20.15 Teotru rod'ofonie : 22 00 lucron
Foto : I. LEHOCZKY de Alfred Alessandreieu : 22.32 Jorr : Informaţii suplim entare se prim esc la telefon
23.03 Discuri rare : 23.30 Sonolo nr.
2 op. 26 în Do mo Ior oonlru violon 10 6-107-108, interior 96 - O raviţa.
cel >i pion de Georgc Enejcu : 24.00
1.00 Concertul corului Ro diote I evi ji u
n i 1.
Castelul condam CINEMA turol") ; IO N EA ; M ine <u b ri
E lljo be to
PENI :
cu
Crăciun
(„M u n c iio re ic '1) ; Lupii albi („C ui*
PAROŞENI ;
liante („M in e ru l") ;
DEVA D om nijooro doctor (Ci* O ti nu tocm ai norocooiă (,,E-
nergio") ; PETRIIA : Contesa Co
n om alogiolul „P o lrio ") ; Cosotoile sei - seriile M l („M uncitoresc“ ) ;
prin m ito p ub licitole („A u a ") ; VULCAN : Paradisul indrogost<(i*
U R IC AN I :
In gala de luni scara, dc la re nu există şi cruzimea re creionează o Ircscă dc valoare S IM E ftlA : M oi p e iicu lo o io docil lor („M uncitoresc“ ) ; („7 N oiem MURIM CHIMICI ORÂjjTIf
(„M u ro ju l“ ) ;
HUNE
VA place Brabm t ?
b o 'b o p i
cinematograful ..Patria'1, regi instalată efemer pe tronul des indiscutabilă. Aproape toii e DOARA t Peretele vrăjitoarelor brie” ) ; ORAŞTfE : Fraţii Koromo-
zorul M iliai lacob a prezentat tinului îşi gustă din plin pu roii întruchipează nişte reale l. jC e ru tru c lo ru r) ; C o ilo lu l con* iov - seria a l i l a („P o lria ") ;
lilm ul „Castelul condamnaţi* terea. Primele jertfe apar. In prezente cinematografice. V ic d om natiler („S id e ru ig is iu l") ; CA* M ărturia („F la că ra ") ; GEO AG IU-
BAI :
HA|EG :
G a lile o G o lile i ;
LAN : Vadul iodului (,,11 Iu n ie ");
lor", realizare de prestigiu primul rind, oslatecu prinşi tor Rubenqiuc. în rolul căpi IEL1UC : Reintoorcereo pe pâ* Visul d-lui Gentil („P o p u la r") ;
a cinemaloqraliei româneşti- de bitlcristi şi Incluşi in cas tanului Vasiliu. Peler Paulho- m. 'n l („M in e ru l") ; GHILAR : Co* BRAD ; B ă ie ţii In haine de piele
Autorul. ale cărui 1 t;qă- tul. agăţaţi ca triste, rirapcluri lor în rolul sublocotenentului p ■ ii lui Don Q uijolte („M in e ru l") ; („S te o u o ro»ie"J ; GURABARZA t
PETROŞANT - Don Juon târo voie
luri sînt slrîns legate de ce ale provocării la toate feres român trimis să-şî indcplineas- („7 N oiem brie") ; O nunta cum Tigrul („M in e ru l") ; IL1A : Cind execută la maşini-unelte de înaltă tehnicitate,
tatea Devei, arata ră această trele şi crenelurile cclălii. A- (ă misiunea periculoasă de
peliculă ii aparţine în aceeaşi distrugere a generatorului c- n a mai (o ii („R e p u b lica ") ; IU * io aud d opatele („lu m in a ").
măsură lui şi publicului din 1 cc ir ic din castel. Gcorge «Mi- pentru toate unităţile economice şi industriale
sală. Este ..filmul nostru". M u l hăită, plin de candori, soldat
te cadre au fost trase la Cas O REALIZA RE DE PRES al unui război pe care nu l-a
telul Corvineslilor şi la Deva. TIG IU A C IN EM A T O înţeles niciodată. Irina Găr- din judeţul nostru următoarele operaţii:
u r j/în d u -se aproape de finitiv G R A FIEI RO M A N EŞTI riesiu. impresionantă prin ca
obişnuitul plaiou de filmare. lităţile lineare, dar pline dc La şezătoare
Dar pelicula mai poale fi ..a R EG IZ O R U L Şl O PERA - semnificaţie. în rolul linerei Mărturii ale & lucrări de danturat prin frezare, roţi dinţate cilindrice cu dinţii drepţi şi în
noastră" si pentru alte consi TO R U L-ŞEF ÎN M IJLO deportate-os'atecc şi. în fine, Tinerii artişti amatori din
derente. In prim ul rind, pen C U L PU B LIC U LU I HU- l:ory Eteric, ce realizează rolul i satul Bfăjcnl valorifică o clinaţi de la modul 1 la 16, cu diam etru intre 240 la 0 1600 mm.
tru că filmul ..Castelul con unui general german cu toată hărniciei j frumoasă tradiţie locală: şc-
dam naţilor” vizează tragismul N ED O R EA N profunzimea şi calităţile unui zătoarca moţească. Ctntece* 6 lucrări de slrungârie la strung C aru sel de 0 1000 mm.
plenar şi grav al unei victo rii actor de mare anvergură. Con lor din frunză şl fluier, ghi
patetice, dar scump plălite. iar firmarea reuşitei întregului citorilor şl proverbelor le«au O lucrări de strungărie pentru strung Rangheţ 0 400X1000 mm.
în al doilea rind. pentru că re poi soldaţii- companiei coman film este reflectată în im agi tinereşti adăugat frumuseţi noi, des-
flectă ţesătura unor destine o date de căpitanul Vasiliu in nile operatorului O vidiu Golo | prinse din nemuritoarele • lucrări de aşchiere la şeping 400X700 mm.
meneşti, comune tuturor. atac. rind pe rind. înlănţuiţi in gan. acelaşi fin analist al obi- ' versuri eoşbuciene. Desfăşu
Filmul debutează prinlr-un aceeaşi iunie răsucită de via e d iv u lu i din ,,Moara cu no In „Luna muncii pahioli- ; rată pc fundalul Intim al 9 lucrări de m aşini de alezat Bohrwerk de 0 80 la 100 mm.
final, fnlr-un orăşel cehoslovac. tă. la cahestanul destinului. Si. roc" şi „Pădurea spinzurati- ce”. Itnerlt de pe întreg cu- ! interioarelor moţeşti — cu
ştirea capitulării Germaniei na in line. cei din castel, condam lor". care realizează Si de da prinsul judeţului au partl* : ştergare, urcioare şl scoar • lucrări pentru m aşini de rabolat cu dim ensiunile 1000X3000 mm.
ziste surprinde o companie de naţii istoriei, unul după altul, ta aceasta imagini dc mare cipat la executarea unor î ţe alese — fn cîntecul fu
ostaşi români, comandată de se prăbuşesc sub apoteoza de valoare picturală, fnvestigînd importante lucrări edilitar- i sului. at calerulul şl-al an Execută in trim estrele III şi IV 1970 reductoare de turaţie cu roţi m elcate cu
căpitanul Vasiliu. bucuria de zolantă şi degradantă a morţii, penetrant lete de oameni $i gospodăreşti dc inlrumuse- ! drelelor. şezătoarea moţeas
clanşează gama celor mai va- nedemne. peisaje, ealeulind pînă la m ili tare a oraşelor, comunelor j că realizată cu concursul rapoarte de reducere 1 : 15 ; 1 : 25 ; 1 :3 0 ; 1 : 50 ; pentru puteri între 0,64 kW
¿rialc sentimente- De la emo|ia metru efectul surpriză al ima şi satelor. S-au distins în ; profesorilor şl învăţătorilor pînă la 14 kW.
paralizantă la deconectarea ex Castelul este cucerit, bucu ginii. el reuşeşte bă sublinieze lullana Crăciun. Cornel Mi-
plozivă. de la incertitudinea ria rcnasie şi se remsialcază. forţa dramatică a tabloului, ri- mod deosebit tinerii din o- i )tc(. Viorica Micu şi Clatidia IN A C ELA ŞI TIMP FA B R IC A C H IM IC A O RA ŞTIE
provocată de vestea îndelung O b u c u re lentă, fără efuziuni, riitînd cadrul la înălţimea e x raşelc Văii Jiului, care au i Groşii, s-a bucurat de o cal
aşteptată, ia spontanul necon străjuită de urmele proaspete presiei artistice. lucrat )a amenajarea parcu- | dă primire din partea local
trolat al adopţiunii primului ale unor stilpi şi morminte in „Castelul condamnaţilor" se rilor, demolarea unor clă* ! nicilor. A N G A J E A Z Ă
zvon. In accaslă clipă, viito rul care plăci si cruci amintesc înscrie alaiuri de ..Pădurea diri vechi, au plantat pesic « In uKimelc duminici, şeză
detronează prezentul şi prim e vieţi şi năzuinţe căzute pe al spînzuratilor" şi „Prea mie toarea moţească de la Blă
le fragmente de qînduri opti- tarul de jcrtlă a marilor idea pentru un război a lil de ma 5 000 arbori şt arbuşti orna- ! jenl a fost găzduită în satele muncitori calificaţi in meseriile de :
misle încep să prindă perspec luri. Iar ca un acord grav. in re". in albumul enciclopedic al mentali, cei din municipiul ! Plai şi Crîş. unde s-a înche-
tivă. Din nefericire, totul arc: scripţia — 0 M A I 1945 — de cinematografiei noastre naţio Hunedoara, prin continua- i J lat în hore şi jocuri dc prin • STRUNGARI 9FREZORI 9 RECTIFICATORI de categoriile lll-IV-V-VI.
o scurtă durată, fiindcă prima pe mormînlu! sublocotenentu nale. la capitolul m ărturisiri | partea locului.
7,1 dc pace, printr-nn paradox, lui (excelent interpretat de ca lor dureroase despre oameni si rea acţiunilor de colectare :
ire actorul Peler Paulhofer) — a metalelor vechi, din Geoa- i
începe cu— războiul ! Sau mai fapte, care au îinpînzit alta
hinc-zis. cu continuarea lui p i marchează tragic adevăratul rele de pioasă aducere aminte giu. la plantarea saklmilor I
pă la cucerirea definitivă a u sfirşit al film ului şi războiului ale eroilor celor două războaie. şi a pomilor fructiferi pe o j
nui castel rămas ocupat de c i in esenţă. suprafaţă dc 12 ha. elevii j
tire un cuib de biUerişti. ce Dacă scenariul este debito N. LEONARD
vor să-şi continue existenta si rul unor hinqimi Şi diluări ale şcolilor generale din Blăjenl j Sarcinile încredinţate comisiilor tehnice de prevenire şi
nistră. cu disperarea unor nau momentelor de viată. acest şi Bucureşci, care au plantai !
fragiaţi. fapt se riatoreste în primul o suprafaţă dc 13 ha in fond !
Ocupanţii nu mai au nimic d^ rind subieclului. care refuză Cei doj realizatori principali comuna).
posibilitatea m arilor ro n te n -
pierdut, cel mult bilanţul unei ai film ului au (ost primiţi cu
tralii. In schimb, s u b lilila lra
vieţi ticăloşite. In începutul rcin- analizei şi a investigaţiei psi deosebită căldură de publicul AUREL ŢIBEA ; stingere a incendiilor de ia unităţile subordonate
cleşlării, sentimentul de cruţa hologice asupra personajelor din Hunedoara şi Orăşlie.
Centralei cărbunelui Petroşani pe perioada sezonului
MIJLOACELE CIRCULANTE
cald vor fi in totalitate îndeplinite
lui in care fondurile din dotarea analizeze cu mult simt de
unor unităţi economice se răspundere aceste însemnate In otenţia consiliului de od-
(Urm c/c dm uog 1 ) „împotmolesc''. Desigur. pen rezerve de creştere a eficien ministroţie ol Centralei cărbu acumulatoare etc. Se vo ve- diilor cu muncitorii în zilele Cu sprijinul consiliului de
tru a se putea lua cele mai ţei economice care se pierd nelui Petroşoni stă, pe lingă rifîco modul in core se păs cînd se prelucrează normele de administraţie ol Centralei cor-
eficiente măsuri care să con prin slaba gestionare a fondu trează materialele uşor infla- tehnico securităţii muncii. bunelui Pelroşoni şi ol Grupu
multiplele probleme legate de mobile, cum or fi corbiduf, di-
.Com odă” , pentru rare nu a ducă la accelerarea vitezei de rilor de producţie. -minerit, şi grijo pentru aporo- In scopul comboterii celor lui judeţean de pompieri Devo,
fost asigurală desfacerea, a roiatie a mijloacelor circulan C om ilelclc de direcţie cadre reo obiectivelor conlro incen nomîto, carburanţii şi lubri- mai frecvente couze de pro comisiile tehnice vor întreprin
determinai, prin sLocarc, să se te este necesară o analiză te le de specialişti l.rclune să ia diilor. In vedereo înlăturării fionţii. La aceste locuri de ducere o incendiilor, precum şi de şi alte forme eficiente de
Imobilizeze peste un milion de meinică si mult mai amănun toate măsurile pcnl.ru lichida munco nu se vo admite nici o pentru populorizoreo respec propagandă, pentru co in ex
18.00 M i c i o o v a n p t e n u e r o ' ii lai lei la întreprinderea ..Marmu ţită la nivelul fiecărei între rea im obilizărilor financiare si surprizelor de oceoslă natură, abofere de Io normele de pre tării regulilor de înlăturare o
18. OS Ei-Terra *70 - «m iiiune-cen comisia de prevenire şi stin venire şî Stingere o incendiilor. ocestoro, de combatere a ne ploatările miniere şi Io obiec
cu /| pentru ţcolor! ; ra" Sinioria şi I.I.L. Brad. prinderi şi în cadrul acesteia prevenirea lor. prinlr-o mai gere o incendiilor, constituită tivele subordonate să nu se
18,30 A e lu o lilo le o m uiicolo ; Este de semnalai faplul că la nivelul fiecărei faze din bună aprovizionare si dim en Io nivel de centrală, a întocmit, Pentru o se puica interveni glijenţelor, în incinto fiecărei
18.55 A nunţuri — p ub licito le ; şi livrările masive făculr» — ciclul reproducţiei. sionare a stocurilor, asigurarea cu sprijinul Grupului judeteon operativ Io localizoreo si stin unităţi se vo omenojo o fo- producă nici un incendiu.
19,00 Telejurnalul de teoro ; in qcnera) din lipsă de rîfm irî- Accelerarea vitezei de rota ritm icităţii producţiei Şi liv ră de pompieri Devo, un omplu gerea unor eventuale incendii, togozelâ, unde se vor consem
19,20 C abinetul economic Tv ; rilor. asigurarea desfacerii si comisiile tehnice vor ocordo na periodic aspectele neqotive Maior CORNEUU COJOCARU
late în producţie — numai in ţie a mijloacelor circuíanle pion de măsuri, cu sorcini
19,45 Plimbore pe Lotru. ultimele /¡le ale trimestrului are o deosebită importanţă folosirea cil mai completă a un sprijin susţinut Io instruireo şi pozitive evidenţiote pe o-
Reportoj Tv. ; concrete, ce urmeozo so fie formaţiilor civile de pompieri, ceaslă linie în sectorul respec ALEXANDRU RICZA
au dclerminat ncîncasarea in pentru creşterea eficientei e- capacităţilor de producţie si aplicate în sezonul cald pen
80,10 Tele-cinemateca „1 Vitei- a forţei dc muncă. Toate aces verifidndu-se modul în core tiv. Pentru populorizoreo In inspector principal cu probleme
Ioni". Un film de Federico tegrală a producţiei pînă ta ronomice. Reproducţia socia- tru evitarea incendiilor. servanţii participă la şedinţele strucţiunilor de prevenire o in
FelHrvi ; sfîrşîiul perioadei şi astfel s-au lislă lărqită aic nevoie de cîl tea vor duce la accelerarea v i Măsurile propuse pentru o- cendiilor emise de Ministerul de prevenire şl stingere a
22,00 Telejurnalul de noople ; imobilizat allo fonduri în pro mai multe fonduri de produc tezei de roiatie a mijloacelor ceasta perioodo ou fost difu de pregătire teoretice şi prac Minelor cu ordinul nr. 819/ incendiilor la Centrala
tice. Membrii comisiilor vor ur
cărbunelui Petroşani
22,15 M a ia totundâ. duse expediate şi neîncasate ţie. fonduri care se pol obţine circulante, la eliberarea de zate din timp comisiilor de mări totodată felul în care şe 1968, lo exploatările miniere
C. Dobrogeanu-Gherea ţi lo In valoare de 21 milioane lei şi prin lichidarea im obilizări fonduri financiare care să asi prevenire şi stingere o incen fii de secţii, ateliere, depozite Vulcan şi Petrilo se vo organi {M a teria l pu blicat la cererea
cul Iul in Culturo romoneas* la Combinatul siderurgic H une lor si scurtarea la minimum a gure realizarea unui volum de diilor constituite în fiecare uni etc., execută instructajele de za un concurs pe tema „Cine
co ; doara 30 milioane lei la Uzina r id u lu i aprovizjonare-oroduc- producţie si acumulări supli tate. Astfel, fiecore comisie vo ştie, ciştigo". C en tra lei că rb u n elu i
P etroşan i)
22.35 Im o g in i lonere... ; „V ic to ria ” Călan şi 200 000 lei lic-desfacere. In industria iu- mentare. ceea cc va constitui trebui să verifice întregul sis prevenire şi stingere a incen-
23.00 închiderea em isiuni!. la I.I.L. Orâslie. dcţului nostru lucrează cadre un cîstiq atît pentru întrep rin tem de alimentare Cu opâ din
Prin exemplele prezentate de specialişti cu multă expe derile respective cit şi pentru incinto şi apropierea obiective
am arătat in mare fazele c îd u - rienţă. Este de datoria lor să economia naţionala. lor. urmorindu-se în mod spe-
ciof storeo reţelelor de apă
Jo hidranţîî interiori şi exteriori,
precum şi la bazinele de opă
De asemenea, se vor verifica
„R ăzbunătorul“ Şi-a „z u g ră v it“ amănunţit sistemele de funcţi
onare a rompelor de alîmen-
Cind dumneolji, Emil lozor, obrazul tore de Io sursele naturale
dir. Orâştie, voia să beo, nu-i (riuri, pîroie etc.). Se vor foce
stătea în cale nimeni. Pa controale la locurile de munco
timă rea beţia osta. Dar cum Ce să se dezmintă el. Vei- unde sînt folosite sisteme de
orice învăţ ore 5> dezvăţ... Lo bă. Gheorghe Tibehu, croiul Tot n-au avut sile Aivo, în ale meseriei ? încălzire cu sobe metalice, de
zor o ajuns să confirme pro de dubă din Brad zicea de Cum o zugrăvit otiţio mii de zidărie, teracotă sou sobe elec
verbul. Ultima dotă o „Dozat” spre ei că-s nişte „papă-lopte” . ce face cu banii metri patroţi de pereţi, de ce trice. core se vor scoate dm
în răzbunător. Pentru co ne nişte... More lucru să agăţi o nu s'-ar „zugrăvi” şi obrazul ? folosinţă imediat ce timpul vo
vasta nu i o moi doi nici bău fată. „Docă nu pricepe de Că daco aveau. îi cheltuiau Drept pentru core o trecut la permite ; se vo controla inte
tură, nici bani, şi-o răzbunat vorbă, o iei de mină. Trebuie moi cu folos. Doar de-oio ou „cestiune” . A dat decenţa $1 riorul depozitelor de lemne şi
amorul pe spotele ei. Ce anu să se oprească'', îşi zicea el. muncit pentru ei Cum însă buno-cuvim(o de-o porte şi. cherestea, urmorindu-se în
me o fost in stare so*i rosteos- concentrindu-şi „experienţa" în ou vrut ..so se distreze” , si cu gesturi şi cuvinte tri principal curăţireo acestora de
că gura, nu ne îngăduim o re citevo vorbe. Dor, de*o vreme, viale - ce nu pot fi re rumeguş şi deşeuri. Interes de
experienţo nu moi prinde Cind cum borbul nu se joacă decîl
produce şi nici o cohfico. A pe bani, Vosile Hoomea, Con dole din motive lesne de în osebit se va ocordo instola-
focul-o „in urgenţă” judecă o prins-o pe Steluţa C. de mî- stantin Musteoţo. Dumitru Ape- ţeles - o încercot so acos ţiilor electrice de forţă şi lu
torul, citind articolul 2. litera no şi şi-o odus-o alături, par trichioaie şî Corol Musteoţo. teze femei şi o minoră de... mină existente, core se vor ve
o. conform căruia ..răzbunăto că o fost electrocutat si in loc 6 oni. Nu-i de mirore. deci, rifica Deriodic numai de per
să ajungă în solo cinemoio- angajaţi lo I.M. Tebeo înşe-
rul” bote... in retragere. că dm holul blocului M 3 din sonalul autorizat. Se vo urmă
grofului „Steouo roşie" s-o po lindu-se lo jocul de noroc, au Devo pe core-1 zugrăveo in
menit cu nişte zile... de lo ju pierdut fiecore citc 1000 dc lei numele Trustului dc construc ri storeo de funcţionore o in-
Crai de dubă decător citire. Dovodă că ase - contra chilonţă - pentru co ţii, a ajuns. . la penitenciar. stolotiilor de venhlolic dc Io
car
lămpăni, depozitele de
menea acostări au cam apus
Sînt şi oomeni timizi, core in şi că „eroii de dubă” or cam asemenea opucoluri se ., sanc O „zugrăveală” core-l corn buranţi, atelierele de reparot
foto unei fete se pierd, nu trebui să-şi bage mintile-n ţionează. Docă tot n-ou ovut scoole din... voro şi, n-or li utilaj minier şi dc vulcanizare, Şeful formaţiei civile de pompieri de la E.M. Lupeni, Mihail Moisescu, explică cum tre
sînt în store so scooto o vor- cop ce foce cu bonii... rău, din nărov. vopsitorie, stoţiile de incorcot buie acţionat stingâtorul carosabil în caz de incendiu.