Page 38 - Drumul_socialismului_1971_12

B
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 265 & SIMBATA 11 DECEMBRIE 1971

P A R T ID ■ V IA T A D E P A R T ID
Exemplu de dăruire şi corectitudine

Exigenţă şi răspundere sporită înaltul titlu de comunist presupune Sînt oameni pentru care clua Aşa, de exemplu, fn acest an

de muncA depăşeşte o zl lumi­ de pe cele 80 hectare cultivate
nă, treburile cerlnd ca progra­ cu grlu In brigada pe care o
mul eft se prelungească ptnă conduce losif Vlaicu, s-a obţi­
din partea tuturor comuniştilor aprecierea obiectivă a rezultate­ seara la ore tlrzll. Despre unul din C.A.P., media fiind de pe­
nut cea mal mare producţie
dLn aceşti oameni ne-am pro­
ste 2 600 kg la hectar, cu peste
pus lă scriem In rlndurile de
faţă. G00 kg mal mult faţă de pro­
Deşi oe găsim Intr-o perioa­ ducţia planificată. La orz depă­
Colectivele de muncă din co­ aceste lucruri. După cita $tlm. dă mat puţin febrilă muncii pe şirea a fost mal mare cu 1 ono
muna Băita, în frunte cu co­ această metodă eficienta de e­ ogoare. In cooperativele agrico­ kg la hectar peste producţia
stabilită. Depăşiri faţă dc pro­
muniştii, au depăşit sarcinile de ducare prin muncă si pentru lor, spirit critic, combativitate le elnt de rezolvat o sumede­ ducţiile planificate s-au mal ob­
nie de probleme. In seara clnd
plan aferente perioadei ce a muncă a elevilor lasă mult de l-am propus să stăm de vorbă, ţinut şl la cartofi — cu 3 000
trecut din acrest an la princi­ dorit în satele comunei Bălţa, Plenara Comitatului comunal Iostf Vlalcu, brigadier la bri­ kg, Iar la porumb — cu 800 kg
la hectar. Producţii superioare
palii indicatori, dfnd peste plan deoarece înşişi cel care trebu­ ce se caracterizează prlntr-un gada a doua de cfmp a C.A.P. s-au obţinui gl la restul cultu­
lila, a Lntlrelat aproape o oră.
24 000 tone calcar., BOL) tone le- ie să 9 aplice nu o cunosc pe de partid Brănlşca a constituit puternic spirit autocritic, mun­ Clnd a Intrat pe uşa sediului rilor. brigadierului
Dar activitatea
raslt si' mozaic, aju executat în deplin. cadrul unor discuţii care au a­ citoresc. C.A.P., respira adînc. Venise Ia losif Vlalcu nu se rezumă nu­
bordat, 1d majoritatea lor, re­
fugă.
plus 1‘52 ml lucrări miniere, Activitatea cooperativei de zultatele bune obţinute de către In acelaşi mod a fost abor­ — Vă rog aă ml scuzaţi, am mai la rezolvarea treburilor In
obţinînd economii la preţul de consum, aşa după cum se sub­ ţăranii cooperatori în muncă, dată şi munca politico-ideolo- fost Ia comitetul comunal de brigada a Il-a. In zilele „dc
vlrf“ a dat ajutor şi cooperato­
cost în valoare de peste 1.3 linia atît In darea de seamă eforturile ce le-au permis ter­ gică si cultural educativă des­ partid. Ştiţi, duminică avem a­ rilor din brigăzile din Cules, şl
dunarea generală de dare dc
Bacca. Ajutorul a constat in c-
milioane lei. A$a după cum se cîl şi Jn cuvîntul participanţi­ făşurată la căminul cultural şl seamă a comitetului dc partid fectuarea unor lucrări tntirzla-
minarea la timp a campaniilor
Tlnăra frezoare Samflora BAI-
sublinia si In darea de seamă agricole din primăvară şi toam­ de către organizaţia de tineret. ţat, de Ia U.U.M. Petroşani, e- pa C.A.P. tc cu oameni din brigada sa.
De eub braţ. comunistul şl
a completului.' comunal de lor la discuţii, este apreciată nă (clnd s-au situat pe primul In darea de seamă, biroul co­ xecutînd operaţia de frezare secretarul comitetului de partid Prezenţa activă a comunistu­ s-a reuşit ca lucrarea să se ter­
partid, rezultatele sini legate ca bună. Cu excepţia satului loc). S-a evidenţiat cu acest mitetului comunal de partid a­ a unei ecllse de Ia transpor­ nj C.A.P. nia o lăsat un dosar lui Vlalcu tn viaţa unităţii se mine. Comunistul losif vlalcu
organic de crederea competen­ S3liste, unde magazinul se tot prilej că aceste rezultate sînt trăgea atentia asupra lipsurilor torul T.R. 2. voluminos pe birou, apoi l-a a fost prezent In flecare zl ţa
aşezat la locul potrivit In fl-
ţei organizaţiilor de partid în Închide şi Iar se deschide, ce­ rodul preocupărilor de zj cu existente în aceste sectoare. LI Foto: ION LEONARD şet. executarea acestei lucrări de In­
teres obştesc.
conducerea aclivjtaiii de pro­ lelalte unltatl sînt bine apro­ zl ale membrilor cooperatori şi s-a cerut chiar tovarăşilor Mir- Discutam cu brigadierul de­ Nu de mult comunistul losif
Vlalcu şi-a asumat o altă sar­
ducţie, a aportzulul fiecărui co­ vizionate, cetăţenii găsind cele mecanizatorilor în frunte cu cea lacob — directorul cămi­ spre sarcinile cu care este con­ A FI C O M U N IS T cină — aceea de a se ocupa
fruntată unitatea şl brigada pe
necesare. Dar. trebuie scoase în
munist în partu. Pe lingă aces­ nului cultural, si losif Cismaş care o conduce, despre satis­ de construirea unul solar pc o
te aprecieri ‘.trebuie scos în evidentă — tovarăşul Paul Ţu- comuniştii, al activităţii politi- — secretarul organizaţiei co­ facţiile şl împlinirile In activita­ S E O M E N IE suprafaţă de un hectar, obiec­
tea sa de cooperator. Aflăm că
tiv pe care este ferm hotărlt
evidentă făptui că realizările munale U.T.G, să răspundă tn de aproape douăzeci de ani Io- să-I finalizeze fn bune condiţii.
puteau t\ si mal bune dacă e- plenară Jn faţa comitetului de „Video-film"... slf Vlalcu e trup şl suflet pen­ Intre treburile cotidiene lega­
tru muncă, pentru brigada pe
cclsta o preocupare mal mare ADUN ARI ALE ACTIVELOR DE PARTID partid pentru Inactivitatea de care o conduce, pentru bunul te de activitatea de producţie,
din partea organizaţiilor de care au dat dovadă. Răspunsu­ filmează mers al Întregii activităţi din simte şl In alte locuri. In ca­ comunistul Vlalcu tşl găseşte
timp şl pentru munca 6a de
partid si de roasă $i conduce­ că le-a trecut cu vederea — co-ldeologice si educative des­ rile însă au fost caracterizate C.A.P. drul şedinţelor consiliului de secretar al comitetului de par­
conducere el la poziţie critică
Comunistul losif Vlalcu nu a
rilor unltătaloip în organizarea manifestările de căpătuială pe făşurată de către organizaţiile de acelaşi subiectivism care în­ VULCAN. Clneclubul din dat nlctodată înapoi In faţa faţă de neajunsurile constatate. tid nl C.A.P. Ctnd nu are timp
SI coordonarea activităţii de care unii vînzâlorl şi gestio­ de partid din cadrul unităţilor seamnă evitarea cu bună şti­ oraşul Vulcan şi-a reorga­ greutăţilor, acceptlnd să lucre­ Nu o dată a putut fl auzit cri- ziua, rezolvă acest© treburi sea­
ra. Participă la toate şedinţele
ticlnd pe acel care nu-şl duc
producţie. nari le mal practică. Aceste as­ agricole (Călin Barbu — ingi­ inţă a unor relatări concrete. nizat de cxirînd activitatea, ze acolo unde treaba mergea la îndeplinire sarcinile, pe cel de organizaţie din flecare bri­
defectuos. Aşa se face că de
De$i darea «de seamă a scos pecte se cunosc destul de bine, nerul G.A.P, Boz, Petru Mot, „Nu am luat măsurile pentru şi-a adoptat un nume nou doisprezece ant el este briga­ care nu păstrează In bună stare gadă, vine întotdeauna cu pro­
în evidentă o serie de lipsuri, dar comitetul comunal de par­ preşedintele C A.P. Brănişca, A- ca această activitate să se des­ „Vidco-iîlm", a cooptat noi ] dier de ctmp. Peste tot unde bunurile şl atelajele brigăzi!, puneri importante pentru Îm­
bunătăţirea muncii. In cel zece
combătind cu tArle pe cel care
care vizau direct întreaga tid, consiliul popular nu au lu­ ron Albu, secretarul organiza­ făşoare fructuos. Nu am reuşit membri, numărul lor total j a muncit a avut de Învăţat, a încearcă să „ciupească*4 din a­ 2ni de clnd îndeplineşte mun­
fost convins că nici o muncă
muncă desfăşurată de comuniş­ at măsurile corespunzătoare. ţiei de bază — brigada Rovi­ să antrenez toti Intelectualii..." fiind de 20. In aceste zile, nu se poate duce la bun sfîr- verea obştească. ca de secretar, de organizaţie
tii din aiteitte sectoare ae na, Miron Cri$an, secretarul co­ — (Mircea lacob). „Prin pleca­ regizorul Carol Simonls şl o- j sit fărA cunoştinţe profesiona­ 5o mal poate vorbi despre sau dc comitet de partid, cl a
acumulat o experienţă bogată
activitate, in cuvîntul lor, par­ Comuniştii din comună şl mitetului de partid G.A.P. Boz). rea locţiitorului secretarului peratorul de Imagine Petre le temeinice. Dar, comunistul meritele brigadierului losif Vlal­ pc caro şl-o valorifică dtn plin,
Vlalcu a deprins repede aceste
cu şl atunci clnd ne referim
ticipanţii la discuţii au căutat satele învecinate nu au luat la Dacă în sectorul agricol, ac­ comitetului comunal U.T.C. Bolţă, ceilalţi membri al cl- cunoştinţe. Cumuttndu-te cu dă­ in propunerile ce te-a prezen­ Comuniştii Şl cooperatorii din
llia se pot mlndrl cA nu
In
9ă motiveze aceste neajunsuri. timp o atitudine severă fată de tivitatea se desfăşoară în con­ n-am mai făcut nimic... Sub În­ neclubulu! lucrează la trans­ ruirea. cinstea şl corectitudinea tat tn cadrul adunării generale fruntea lor un om care ae com­
aceste aspecte, s-au mulţumit
a cooperatorilor. La una dtn
sa. satisfacţiile muncii s-au a­
Mal mult o parte din vorbitori să facă observaţii în timp ce diţii bune, nu acelaşi lucru se drumarea organizaţiei de partid punerea pe peliculă a schi­ rătat repede. In primul rînd. adunări a propus amenajarea portă tn chip comunist, un e­
s-au referit numai la realizări persoane necinstite băgau tot întîmplă în alte domenii. Pe ra­ să mai activăm comitelui comu­ ţei „Căţeaua", de Slmlon brigada pe care o conduce ilc unul dig de protecţie pe o dis­ xemplu de dăruire In muncă
şl corectitudine In viaţa de z(
tantă de peste soo de metri,
de/$l acestea au fost enunţate mal adînc mîna In buzunarul za comunei mai funcţionează o nal U.T.C. Meieu stau de vorbă Pop, care înfăţişează o sec- ! dţlva ani e fruntaşă pe C.A.P. tmpotrlva Inundaţiilor terenuri­ cu zl.
Există aici o bună organizare a
în darea de seamă, râmînînd oamenilor. ,,Von) lua măsuri", carieră, îşi are sediul coope­ cu membrii comitetului, dar el venţă autentică din timpul i muncii, lucrările agricole se e- lor agricole din brlgAzile de MIRON TIC
în suspensie dezbaterea si re- spun tovarăşii din cadrul coo­ rativa de consum. In dorea de nu fac nimic* (losif Cismaş). celui de al doilea război j TectueazA la timp şl dc calita­ clmp. N-a fost o lucrare uşoa­ corespondent
ră, dar cu eforturi susţinute
zofvarea unoir neajunsuri care seamă se reliefa că planul de După cum se observă, cei doi mondial. ! te, Iar recoltele cresc an de an.
au repercusiuni directe asupra perativei de consum, dar clnd? producţie al carierei pe 11 luni tovarăşi, cu sarcini directe,
activităţii din diferite sectoare Credem că a sosit timpul ca nu a fost îndeplinit, la fel cum principale în sectorul muncii
productive. organul comunal de partid, îm­ nu s-au realizat nici unii Indi­ de propagandă si cultural-edu-
— Avem roallzărl bune. Nu preună cu cooperativa de con­ catori de plan în cooperaţie. cative din comună nu au cău­ r- Realizarea
primim sprijinirii corespunzător sum, să la măsuri corespunză­ Există gestionari care ignoră tat nici un moment să găseas­
din partea întreprinderii de toare. normele elementare ale bunei că modalităţile de lucru adec­
prospecţiuni el explorări geolo­ Plenara activului de partid deserviri a consumatorilor, vate specificului localităţii, efi­ Programul de educaţie socialistă in acţiune integrală
gice Deva — spunea Nicodin din comuna Bâila a scos în e- păstrării mărfurilor şi igienei ciente. In plus, găsesc pe alţii
Stoia, şeful raionului de explo­ videnlâ progresul calitativ ca-, în mogazine. Cel vizaţi nu au „ţapi Ispăşitori". Pe bună drep­
rări Troiţa. Cam atît despre în­ re s-a produs în stilul de mun­ tratat cu obiectivitate deficien­ tate primarul comunei, tovară­ a investiţiilor
treaga activitate a exiploralori- că al biroului, al organizaţii­ tele căulînd să le muşamalize- şul Alexandru Olaru, alirma: (Urmare din pag. 1) comuniştii — remarca Nico- Căminul 9
lor din această zonă. Prea pu­ lor de partid. Trebuie însă ca ze. Astfel, tovarăşul Traian „Sînlem de rîsul tuluror cu lae Hanciu, secrelarul comi­
ţin tovarăşul Stoia a vorbit acesta să-şi orienteze mai e- Josan, şeful carierei, a trecut problemele şi activitatea tine­ tră a realizai peste plan o tetului de partid în 6ecţia (Urmare din pag. 1)
despre cazurile de Indisciplină licient munca pe linia ridicării exirem de repede peste capito­ valoare de I 200 000 lei. Pînă mecanică. înfăptuitorii — în­ cultural - instituţie
care se manifestă în sector, dar nivelului general al cunoaşterii lul „nereallzări* arătînd (cum retului". In afara acestui co­ la sfîrsilul anului vom ajun­ tregul colectiv. Succesul a- nizeze temeinio munca, să fo­
mai rău este faptul că o bună si educaliei socialiste a mase­ a fost posibil acesl lucru?!) că munist însă nici unul dintre ge la un plus de 4 milioane partine tuturor, pentru că ab­ educativă losească dîn plin dotarea teh­
parte din acestea le fac înşişi lor. Invălămîntul de partid, aşa „rezuMatele14 (care? nerealî- participanţii la discuţii nu au leî. negaţia, efortul şi dăruirea au (Urmare din pag. 1) nică, forţa de mancă şi tim­
căutat să combată subiectivis­
membrii de partid. Şi atunci se după cum s-a recunoscut în zările?) au fost posibile numai — Dinamizatorii au fost fost unanime. pul de lucra. Asemenea sar­
pune întrebarea i Ge exemplu cadrul plenarei, nu în toate ca­ datorită îmbunătăţirii muncii mul stărilor de fapt relatate satului Pelreni), dlsculau tex­ cini 6taa şi In fata T.G.M.M.
s-a
de cei în cauză. Fiecare
dau comuniştii în activitatea zurile a fost organizat cum de paritd în sinul organiza­ mulţumii să se mindreascâ cu tul brigăzii artistice din Pe- i Petroşani, şantier care este
lor? — tolerînd o serie de trebuie Se aşteaptă, de aseme­ ţiei noastre. Ce a generat a- Zece zile trenî. ' dator să recupereze restante­
abateri pe care In unele cazuri nea, si un sprijin mal eficient ecastă afirmaţie, care a fost su­ rezultatele sale. Această at­ — E prea puţin combativ, \ le mari acumulate pe 11 luni
le camuflează, pentru a nu fi din partea organelor judeţene. portul el ? Tovarăşul Josan n-a mosferă de automultumire ge­ Cînd noua conslructie ~ stalate. Şi totul a durat 10 remarca directorul căminului ^ si să execute plnă la finele
cunoscute de organele de par­ Ne referim în primul rînd la oferit o explicaţie. Cert este nerată de rezultatele pozitive hala malriterie-sculărie a fost zile. Doar zece zile. La ca­ cultural. Textul de brigadă , anului totalitatea, lucrărilor
tid comunale. aciivişlji din cadrul Comitetu­ că a constituit o dovadă de se dovedeşte însă, aşa cum a­ dată In folosinţă si maşinile pătul lor, oamenii erau mul­ trebuie să satirizeze Ia o- 1 prevăzute In plan.
Ne aşteptam din partea to­ falsă obiecllvitate In aceeaşi răta tovarăşul N I c o 1 a e puteau fi transferate din ve­ ţumiţi şi obosiţi. Dor nu s-au bîect, să spună lipsurilor pe ^ Eforturile colectivelor de
varăşului Viorel Groza, direc­ lui Judeţean al U.T.C. care în postură s-a aflat şi preşedinte­ Ceauşescu, secretarul general chiul atelier, conducerea sec­ odihnii. O nouă chemare, pe nume şi să determine înlă- i constructori trebuie să se con­
torul Şcolii generale din satul ultimele luni nu s-au făcut le cooperativei de consum al partidului nostru, extrem de ţiei a apelat la comunişti, la care o aşteptau, de altfel, le turarca lor. Trebuie să-l îm- T cretizeze nu numai în valori
.şi procente globale ci în pri­
Hărtăganl — secretarul orga­ prezenţi In rîndul tinerilor din Brănişca, Miron Betea. Acesta dăunătoare, aduce marj preju­ întregul colectiv de muncă: solicita încă o dovadă de ab­ bunătătim. ca să începem \ mul rînd In respectarea ter­
nizaţiei de bază din sat, să Bâila. Şi pentru îmbunătăţirea recomanda printr-o formulă, dicii înaltului titlu de comu­ neîntîrziat repetiţiile. De i
ridice In fata plenarei unele activităţii culturale si sociale de care uneori nu tine seamă, nist. „Vă cerem să ne ajutaţi. Vă negaţie, de dăruire în muncă: fapt, la toate brigăzile defi- ’ menelor de predare a obiecti­
velor. Or, nici aici rezultatele
probleme mal concrete. Dtnsul raa| sînt multe de făcut. Pro­ ca toii ,,lucrătorii din comerţ Planul de măsuri adoptat cerem chiar un «fort în plus. „Să recuperăm timpul pier­ nitivăm textele şi doclan- ) nu sînt pe măsura posibilită­
s-a limitat numai la acelea ca­ punerile privind terminarea pi­ să dea dovadă de o atitudine considerăm că va contribui în Transferarea şi instalarea u- dui. Să nu sufere planul". Şi şăm repetiţiile. ţilor. După 1! luni, planul a­
re s-au rezolvat, fără a Insista eţei de alimente, organizarea civilizată fată de cumpărători" perioada care urmează prin at­ lilajului necesită timp, şi a­ au recuperat timpul. Planul Preocuparea pentru confe- \ nual al punerilor în funcţiune
asupra celor care nu au pri­ unui club pentru tineret, pava- pentru ca în final să conchidă: mosfera de emulaţie, de muncă cesta va afecta pionul. Cu cît n-a suferit. A fost mare e- rirea unui caracter puter- i este realizat pe judeţ numai
mit încă o soluţionare. Practi­ rea centrului localităţii si alte ,,In această perioadă eu perso­ intensă pe care o va genera la vom fi moi operativi, cu atît forlul ? Poate. Dar oamenii nu nic educativ al întregii ac- ’ în proporţie de 73,4 la sută. cu
ca elevilor din H5r|âgani nu nal n-am făcut toiul. Am avut educarea socialistă a tuturor ne vom putea reîncadra moi vorbesc despre asta Spun tivităti se face simlită $i în evidente restante la CC. Pe­
trebuie făcută numai în labo­ obiective se aşteaptă să fie abateri de la lege". Era de aş­ membrilor de partid, a tinere­ repede în sarcinile de plan". doar : „Am făcut ceva pentru manifestările artislice. La \ troşani, C.M.N. Deva. I. M.
ratoare, după cum arâla di­ rezolvate cu succes de edilii teptat ca aceste abateri să fie tului, )a ridicarea conşliinlei întregul colectiv de la scu- fabrică, dar de fapt am făcut căminul cultural de centru. 1 Hunedoara, U.W.M.R. Simerio,
rectorul şcolii, cl trebuie lega­ comunei. aduse la cunoştinţa plenarei cu lor. lărie a răspuns ca un sihgur pentru noi Şi mal mare dra­ corul abordează un reperlo- J Regionala de căi feraie Deva
tă mal slrîns de producţie. Dar, toată obiectivitatea, cu since­ om. Mulţi n-au mai tinut sea­ gul să munceşti In noua ha­ nu adecvat — .Glorios par- \ sî Consiliul popular Judeţean.
nu s-a pomenii nimic despre C. DUMITRU ritatea specifica comunistului M. BODEA ma de orarul obişnuit de lă*. tid" şi „Te cînt partid" de l Şantierele trebuie să-şi con­
muncă. Efortul a fost mare şi Poate fi, oare, o mai fru­ Mircea Neagu, „Hategana" centreze cu prioritate forţele
unanim. Circa “0 de utilaje moasă dovadă de demnitate de Gheorghe Şoîma, „La o- ' la lucrările cu condiţii de a
glindă" de Timoteî Popovicî; \
mari au fost transferate şi in­ muncitorească ? fi terminate la toate obiecti­
formaţia de teatru pune tn . vele cu scadenfa In 1971, in
scenă „Mireasa cu maşină", ’ aceeaşi măsură alît Ia obiec­
Şcoaiă a educaţiei operativelor agricole de pro- . tivele productive cît şi la lo­
piesă inspirata din viata co- \
ductie, grupul vocal aie un ’ cuinţe, cămine, cantine, şcoli
şi alte construcţii socîal-cul-
Dobîndirea personalităţii co­ locurilor tehnologice pe fie­ repertoriu folcloric, ca de \ turale.
muniste nu se poate realiza care operator in parte. Acum altfel si taraful. Strădanii si- i Acţiuni ferme si preocupări
fără o şcoală de acliuni în şcoala de educaţie dă rezul­ milarc depun şi formaţiile ' stăruitoare se cer desfăşurate
care să se clădească trainic tate deosebite. La „extempo­ de teatru si dansuri de la \ pentru pregătirea optimă a in­
demnitatea şi curajul, deprin­ ralul" din ullima vreme, cele Tîmpa şî cen de teatru de la i vestiţiilor pe 1972. In cel cle-nl
derea de a trăi în slujba in­ mai frumoase ►ezultale le-au Pelreni. doilea an al cincinalului, tre­
tereselor colective. Asemenea demonslrat Viorel Rusu, Grl- Conducerea căminului cui- \ buie finalizate şi puse in
şcoli de educaţie comunistă qore Antonie, Traian Moises- tural din Băda acordă o a- 1 funcţiune mari obiective in­
ne stau la îndemlnă, le for­ cu, Constantin Ţîrlea, Leorean tentie diferenţială si bine do- , dustriale şi importante edificii
măm singuri — spunea ingi­ zată tuturor laturilor activi- î sociel-culturale.
Mariş, Silviu Rădulescu, Au­ lăiilor. Rămlne doar ca, prin ţ
nerul Virgil Pănoiu. In sec­ întreaga acţiune de finali­
ţia oxizi de fier s-a format rel Mihut, Aron Mihut, Enea aceeaşi preocupare, prin spri- . zare a investiţiilor pe 1971 şi
jinul primit din partea Inie- ’
o scoală de educaţie privind Dârăbant, Iordan Luca, Adam lectualilor comunei, toate ac- \ pregătirea celor din anul vi­
grija deosebită pentru avutul Aleonescu, Ioan Nieolae şi ţiunlle planificate să prindă , ilor, trebuie să polarizeze in­
obştesc, adică pentru întreţi­ Ioan Susan. viată, sâ-şî aducă astfel con- ’ tegral competenta şi respon­
nerea utilajelor si menţinerea E, credem, un po.s modest, trîbutia U întărirea muncii y sabilitatea tuturor conduceri­
lor în perfectă stare de cură­ dar sigur, spre împlinirea li­ de educaţie socialistă, de e- . lor si organizaţiilor de partid
ţenie. Acţiunea a constat în nul tel nobil al întregului co­ mancipare spirituală a să- * de la uniiătile beneficiare şi
repartizarea utilajelor Şl a lectiv al fabricii. şantiere, abnegaţia şi dărui­
Fabrica de produse lactate Llvezcni, tenilor. \
rea miilor de constructori hu-
nedoreni.
Dimensiunile măsurilor s! ale ideologic, indicaţia de a îmbu­ ta devenirea ci în stadiul ac­ nere — că şi în condiţiile so­ Este necesar, totodată, să se ţiile spirituale, ideologice din­ pentru lichidarea tuturor feno­ denţi, că studiul filozofiei, nl
indicaţiilor cuprinse în progra­ nătăţi neconlenil activitatea din iuai, d$a incit sa reprezinte un cialismului există şi se dezvol­ dezbată — într-un mod critic tre membrii societăţii. „Pornind menelor negative din viata materialismului istoric $i al eco­
mul de educaţie marxisl-leni- domeniul şliintelor sociale. sistem unilar de categorii, te­ tă contradicţii, oă — dacă nu $i autocritic — toate neajun­ de la premisa că modul de via­ ideologică şi culturală, pentru nomiei politice este mai ane­
nislă a comuniştilor, a tuturor In legătură cu aceasta se ze si legi — singura concepţie sini sesizate şi înţelese la timp surile, tot ceea ce apare nega­ ţă socială determină modul de promovarea cu loată consec­ voios i se Înţeleg mai greoi te­
membrilor societăţii noastre, u- impune — cred — să ne spo­ Ştiinţifică despre lume a parii- şi nu se acţionează în mod con­ tiv în practica de zi cu zi şi gindire al oamenilor, raportu­ venta a tuturor mijloacelor e­ zele teoretice şi modul cum ele
doptate de recenta plenară a rim îndeosebi exigenta lată de dclor comuniste si muncitoreşti. ştient pentru depăşirea lor — care ar putea frîna transpune­ rile dintre el, nivelul conşti­ ducative de mare eficientă. se reflectă sau sînt confirmate
C C, al P C R. stnt Incomensu­ acele părţi ale ştiinţelor socia­ Vorbind despre legile inate- ele pot deveni antagoniste, pol rea In viată a măsurilor meni­ inţei lor, Irebule — sublinia to­ Lucrătorii din domeniul ideo­ de practică. Şl poate că, in
rabile. In ele este concretizată le care fac obieclul economiei rialisl-dialectice, se impune, cu duce la ciocniri". Rezultă din te să rezolve problema contra­ varăşul Nieolae Ceauşescu — logic, îndeosebi cel care se o­ toaie acestea, există un dram
Si prefigurată înlreaga activi­ politice, materialismului dialec­ ţoală stringenta, să le cunoaş­ expunere, tot atît de pregnant, dicţiilor. să dăm loată atenţia perfecţio­ cupă de predarea ştiinţelor so­ de adevăr. Dar trebuie să-l re­
tate ideologică de viitor a par­ tic $! Istoric. Aceasta pentru tem acţiunea lor In viata prac­ modul realist, fundamentat pe Un all exemplu de abordare nării continue a cadrului so­ ciale, au datoria de a desprin­ cunoaştem numai în cazul cînd
tidului nostru, tot palmaresul că, alaiuri de celelalte ştiin­ tică, în aclivitalea efectivă a învăţătura marxist-leninistâ, de realistă, Ia un grad superior de cial tn care tşl duc viaţa şl se de toate concluziile ce derivă predarea acestor discipline nu
educativ al poporului către te­ ţe — şi poate mai mult declt perioadei la care ne referim. rezolvare de către partidul nos­ combativitate marxlst-lenlnlsta manlicstă pe planul societăţii din recomandarea de a face to­ se face înţeleasă, numai ctnd
lurile sale, către viata şl lup­ ele — cele enunţate contribu­ tul pentru ridicarea conţinutu­ predarea lor se face Insensibil,
ta Iui de viilor, în care este ie în măsură hotăriloare la for­ lui predării şt seminarizării a­ abstract sau fără putere de
integrat cu toată fiinţa, cu lot marea unei concepţii ştiinţifice cestor ştiinle, în scopul creşte­ convingere.
potenţialul material şi spiritu­ despre lume si viată, ajută la rii Influentei lor în procesul de De atei concluzia că efortu­
al de care dispune. Înţelegerea corectă, in adevăra­ formare şi dezvoltare a conşti­ rile noastre trebuie să se ma­
In acest grandios program, tul sens al cuvîntuluî, a feno­ inţei socialiste. Ne simţim obli­ terializeze Intr-o permanentă
lmliat de tovarăşul Nieolae menelor naturii şl societăţii în gaţi să renunţăm cu desăvlrşi- strădanie de a uza numai do
Ceauşescu, este prevăzută — legătura lor cauzală, in toată re la modul abstract şl îngust mijloace şi procedee didactice
în toată plenitudinea ei — no­ complexitatea lor. al predării materialismului dia­ eficiente i o predare clara,
ua opţiune morală a omului, ac­ Cunoscînd rolul Important al lectic şi istoric, al problemelor, cursivă, cu multe investigaţii
ţiunile multiple şl de largă materialismului dialectic mar­ tezelor sl Ideilor cuprinse In în sfera practicii, uzlnd de c-
perspectivă menite să dea un xist în formarea concepţiei ma- lecţiile de economie politică şi ccemple convingătoare şi de
curs larg iniţiativei creatoare a terielist-stiintifice despre lume, în celelalte discipline compo­ material didactic actual, o semi­
inteligentei umane, să sporeas­ va trebui să uzăm de forme si nente, astfel ca să asigurăm o narizare bina conturată în ca­
că forţa transformatoare a po­ procedee cîl mai plastice — şi prezentare teoretică şi practi­ re să realizăm aprofundarea
liticii revoluţionare a partidu­ în acelaşi timp eficiente — că a acestora în strînsS legă­
lui nostru comunist, politică de pentru a-1 înţelege temeinic tură cu principiile fundamenta­ cunoştinţelor predate. Aceasta
înălţare a constructorului so­ conţinutul, sensul. In abordarea le ale politicii partidului, a îşi are valabilitatea şl în alte
cietăţii socialiste pe culmile teoretică a acestui obiect tre­ Dacă, de exemplu, ne relerim tru a deosebirilor dinlre oraş a unei probleme importante ca­ oamenii muncii dla ţara noas­ activităţii sale cotldlena şl de cazuri. Am în vedere învătă-
demnilătii. cinstei şi ononrel. buie să vizăm cunoaşterea, în la legea unilătii $i luptei con­ si sat, a contradicţiei dintre re face obiectul materialismu­ tră*. perspectivă, cu problemele teo­ mJÎTvta'l politic, reţeaua de şcoli
Dimensiunile acestui program toată profunzimea a raportului trariilor, lege care dezvăluie iz­ muncitori şi ţărani, asa ca ele lui istoric ni-l dă secretarul Din lucrările plenarei rezultă retice şl practice ate lumii de toate gradele In care se
înglobează o mare şi profundă dinlre materie şi conştiinţă, a vorul Inlern al mişcării, forţa sa nu se adtncească, dimpotri­ general al partidului nostru în că mai există încă Ia noi unele contemporane. predau ştiinţele sociale.
lecţie de etică revoluţionară, legilor celor mai generale ale motrice a dezvoltării din na­ vă, să li se estompeze lot ce­ tratarea raporlului dintre exis­ probleme sociale care nu şi-au Firul călăuzitor al activită­ Avem, după toate convinge­
în care spiritul novator, intran­ mişcării şi dezvoltării naturii tură, societate şi gindire, o pu­ ea ce le poate genera latura tenta materială si constiinlă, la găsit pe deplin rezolvarea şi ţii didactice trebuie să-l consti­ rile, mari posibilităţi de afir­
sigenta si combativitatea, prin­ şi societăţii. Toate acestea, por­ tem — la fel ca şi pe celelal­ antagonistă. primatul condiţiilor vieţii ma­ rii se impun măsuri de perfec­ tuie preocuparea pentru a asi­ mare pe acest tărîra. Dar a-
cipialitatea si consecventa co­ nind de la faptul că materia­ te — discula în slrînsă legătu­ Studiul temei rcleritoare la teriale asupra conştiinţei. ţionare a organizării societăţii, gura poziţia militantă a ştiin­ vera si obligaţia de a ne per­
munistă ocupă locuri de prim lismul dialectic esle concepţia ră cu realităţile noastre, cu dez­ această lege a dioleclicii mar­ Este ştiut că latura determi­ a raporturilor socialiste de pro­ ţelor sociale. Aceasta în primul fecţiona activitatea, de a rea­
r;mg. Fiecare idee înseamnă un despre Jumo a clasei muncitoa­ voltarea reală şi efectivă a so- xiste — dacă o actualizăm şi nantă a v ielii sociale esle pro­ ducţie si a relaţiilor dintre oa­ rînd pentru că. prin natura lor. liza mereu ceea ce numim au -
îndemn spre o activilale mai re, (\ partidului ci revoluţionar, ciclătii socialisto în tura noas­ o exemplificăm cu aspecte co­ cesul producţiei bunurilor ma­ meni. astfel ca, peste tot, să ole s-au afirmat si se afirmă todepâşîre, printr-un studiu
fructuoasă, de loială dăruire parte integrantă a marxismului, tră. In această privinţă, un e- tidiene româneşti — trebuie teriale şi că acesteia din urmă se respecte cu maximă consec­ printr-un profund spirit revo­ multilateral şi sistematic al în­
pentru aprofundarea studiului buy.a filozofică a acestuia. xeniplu strălucit de înţelegere sa aibă ca rezultai cunoaşterea îi sînt proprii două feluri de ventă principiile echităţii so­ luţionar, prinlr-o puternică po­ tregii literaturi de specialitate
politicii partidului şi stalului Sub]iniindu-i conţinutul său si de clarificare a situaţiei îl ansamblului de măsuri politice relaţii : c) raporturile oameni­ ciale, ziţie combativă fată de concep­ şi de specialităţi Înrudite, stu­
noslru, in scopul cunoaşterii le- malorialist, iolura sa profund desprindem din expunerea to­ şi economice adoptate dc partid lor cu nii, li rai, care se exprimă Au fost criticate apoi nea­ ţiile idealiste, Iraţionaliste din
meinice a conţinutului si sen­ şliinlilicu, trebuie să-i remar­ varăşului Nieolae Ceauşescu la şi guvern pentru înlăturarea a în forţele de producţie, in prin­ junsurile ce s-au manifeslat in gindire, teorie şi practică si diu în care locul central s.i-1
sului ei, cu ţoale implicaţiile şi căm biruinţa, victoria asupra recenta plenară a C.C. al toi ce ar putea adinei contra­ cipal în uneltele de producţie domeniul ideologic, lipsa de ponlru că au coa mai mare for­ ocupe documentele partidului
( dintele ce decurg din acestea. materialismului idealist, asupra PC.R Este magistral analiztdă dicţiile şi ponlru a crea cadrul Si b) relaţiile de producţie ca­ preocupare pentru a situa ni­ ţă de c o n v in g e r e $i de influen­ nostru, hotăririle $i toate cele­
Din contextul expunerii sc- tuturor curentelor $i concepţii­ Si definită aici problema con- unor relalii de colaborare şi a­ re corespund treptei de dez­ velul acestei activităţi la iiuil- ţare p o z i i i v i n procesului edu- lalte indicaţii referitoare la a­
crelaruliii general al partidului lor care l-au precedai. Va tre­ iradictiilor, dacă acestea ar mai Jutor reciproc, unei activităţi voltare a forLclor de producţie. limea cerinţelor societăţii noas- raliv în a n i v i i a i o a de formare ceste probleme
la plenara C C. al P C.R. din bui sil nc rezervăm suficient exista în socialism şi cum se jn care ambianta, tendinla către In complexul relaţiilor sociale ire. Evocînd aceste neajunsuri, a unei r n n ^ - - > 11 i şliintîfire de­
noiembrie a.c., reţinem rn loal-i Iuţiip pentru a demonstra ascen­ manifestă — antagonist sau ne- progres general, spiritul nova­ se disting relaţiile de producţie în ptenură s-a reafirmat, în ţoa­ spre natură şi societate. f, SIRBU
răspunderea ce ne-o incumbă siunea. drumul parcurs de filo­ anlagonist. „Viala a demonstrat tor, să . constituie trăsături do­ ca relaţii materiale care deter­ lă plenitudinea, fermitatea cu Esle îidrjiă al că nu rareori Institutul de subingineri
calitatea de lucrători pe lăţim zofia materialist dialectică pînă □ u o dală — se arată în expu­ minante ale luptei si muncii. mină, inir-un fel sau altul, rela­ care partidul noslru acţionează se afirmă, de călre unii stu­ Hunedoara