Page 41 - Drumul_socialismului_1971_12

înapoierea in Capitală a delegaţiei

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V Ă !
P.C.R. care a participat

!a Congresul a! V a!

Stmbltă seara, s-a înapoiat Comitetului Executiv al C.G. Voltec, Ioslf Banc, Miron Con­
în Capitală delegaţia Partidului al P C.R., şi Mlhal Marin, am­ stantinescu, Ion Ionilă, Vasile
Comunist Român, condusă de basadorul Republicii Socialiste Patillnet, Ion Stânescu, Mihai
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, România la Varşovia. Marinescu, Ion Pâţan, de
secretar general al Partidului La sosire, pe aeroportul O- membrj ai C.C. al P.C.R., ai
Comunist Român, care a par­ topenl, delegaţia a fost lntim- Consiliului de Stat şi ei gu­
ticipat la lucrările celui de-al pinată de tovarăşii Ion Gheor- vernului, conducători dc insti­
Vl-lea Congres al Partidului ghe Maurer, Emil Bodnaraş, tuţii centrale Şi organizaţii
Muncitoresc Unit Polonez. Manea Mănescu, Gheorghe Pa­ obşteşti.
Din delegaţie au făcut parte, nă, Gheorghe Rădulescu, Vir- Erau de fată Edward Rokickl,
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, gil Trofin, Ilie Verdet, Maxim Însărcinatul cu afaceri ari-in-
Berghianu, Florian Dănălache,
membru al Comitetului Execu­ Emil Drâgânescu, Janos Faze- terim al R.P. Polone In Bu­
tiv, al Prezidiului Permanent, kas, Petre Lupu, Dumitru Popa, cureşti, şi membri al amba­
secretar al G.C. al P.C.R., Miu Dumitru Popescu, Leonte Rău- sadei.
Dobrescu, membru supleant al tu, Gheorghe Stoica, Ştefan (Agerpres)
ANUL XXIII. Nr. 5 266 DUMINICA 12 DECEMBRIE 1971 4 PAOINI - 30 BANI
Plecarea din Varşovia

Kimni uimmiummm rînmi mmmniivumiînmiîuifii nimmiiuinuHHiuiuuuiui imiuiiiiuir^ La plecarea din Varşovia, roului Politic, secretar al C.C.
FESTIVALU L delegaţia a fost condusă la al P M.U.P., Ryszard Frelek,
membru al Secretariatului C.C.
aeroport de tovarăşii Edward
CINCINAIUl EDIFICĂRII Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Jaromir Oche-
duszko, ambasadorul Republi­
al P.M.U.P., Piotr Jaroszewicz,
8 # membru al Biroului Politic al cii Populare Polone la Bucu­
reşti.
C.C. al P.M.U.P., preşedintele
FILMULUI Consiliului de Miniştri, Hen- Erau prezenţi membri ai am­
ryk Jablonski, membru al Bi­
MULTILATERALE A PATRIEI roului Politic al C. C. al basadei României la Varşovia.
ro­
Conducătorii de partid
P.M.U.P., Franciszek Szlachcic,
mâni şi polonezi s-au întreţi­
LA SA TE membru al Biroului Politic, se­ nut cordial. înainte de plecare,
cretar al C.C. al P.M.U.P., Jo- ei şi-au strtns călduros mîiniie.
zef Tejchme, membru al Bi­ (Agerpres)
1 £3 7 comune se pre-
Pe harta judeţului se profilează noi oraşe
Prof. EMERtC NOROVITZ 1 gafesc sa devinâ
director al întreprinderii care 15 515 din fondurile sta­ ţă 250-300 de noi centre ur- jg ÎN PAGINA A IV-A
cinematografice o ra ş e ; efi rînd pe ilnd au apărut tului.
Hunedoara.Deva alte oraşe şl cartiere noi, bane. Din judeţul nostru se m
dovezi ale progresului şi ci­ Toate oraşele existente a­ pregătesc să devină oraşe § Vizita tovarăşului N IC O L A E CEAUŞESCU
vilizaţiei. De la Uricanl şi cum îşi completează zestrea actualele comune Ilia, Dobra, ==
Programul activităţilor cul­ | B fn 1973 se fermi- pînă la Lonea s-au înşirat urbanistică atît cu locuinţe Geoagiu, Sarmlzegetusa, Pui, §§
turale din perioada de Iarnă ca nişte salbe preţioase zeci cît şi cu alte construcţii so- Ghelar şl Bala de Criş. Dar |§ Onoarea şl mlndrla In mun­ fn noi c a rtiere din V arşovia
Înscrie Iacii o manifestare | na acţiunea de sis- Si sute de blocuri cu apar­ cial-culturale. Pe harta jude­ este numai o primă selecţie § că, înalta conştiinţa socialii-
tă, abnegaţia şl clnitea slnt
Îndrăgită, devenita tradiţio­ tamente sl magazine. In a- ţului se profilează însă si care va M continuată şi corn- M atributele Întregului colectiv
nală In rlndurlle locuitorilor | tem atizare a locali­ ceşll ani a apărut Hunedoa­ chipurile unor oraşe mari pletată pe parcurs. In une- || al F.C. Orftştle. Un exponent
satelor, aceea a „Pestlvalulul ra nouă, oraşul nou din Câ- După cum se ştie, conduce­ le dintre localităţile amintite = al colectivului este şl opera­ Spectacol de gală consacrat
lilmulul la sate". MII de Iu­ tă ţilo r rurale; lan, cartiere noi la Deva, rea partidului a iniţiat un există şi se creează în con- '= torul Grlgorc Şendrescu, din
secţia de mase plastice — e-
bitori ai celei de a 7-a arte la Brad şi în alte localităţi. amplu program pentru siste­ tlnuare importante elemente [ xemplti viu al corectltudlnlt
vor lua loc azi fn sălile de O dată cu ele s-au înălţat matizarea localităţilor rurale urbane. La Dobra se con- ji§ profesionale. Foto: V. ONOIU
spectacole ale căminelor cul­ | în cinci ani se şcoli Si spitale, au fost con­ şl ştergerea treptată a deo­ struieşte o piaţă şi primul = aniversării U.N.I.C.E.F.
turale, dornici să cunoască, struite lăcaşuri de cultură, sebirilor dintre sat şi oraş. bloc ’ de locuinţe pentru In- §§
să recepteze creaţiile artis­ străzi şi trotuare. Cincinalul încă din anul 1968 şi In telectualu satului, Comuna H Pe scena Operei Române a National al Organizaţiei Pio­
tice şi mesajul de Idei trans­ | construiesc 19 765 Irecut a însemnat pentru Ju­ judeţul nostru se lucrează IU& are deja mai multe M avut loc, slmbătă după-araia- nierilor, a 9nblinlat largul «-
mis de noile opere cinema- deţul Hunedoara un adevărat intens pentru definitivarea blocuri de locuinţe şi alte = ză, spectacolul de gală consa­ cou pe care sărbătorirea unal
tograllce. In această Iarnă, I de apartam ente noi record In ce priveşte urba­ problemelor privitoare la sis- construcţii ca la oraş. Dar, p crat aniversării a 25 de ani de sfert de secol de ia Înfiinţarea
festivalul se va desfăşura In­ nizarea şi volumul construc­ - tematîzarea localităţilor. In poate că nu-i momentul po- g la crearea Fondului Naţiunilor Fondului Naţiunilor Unite
tre 12 decembrie 1971 şl 31 j§ Parcă văd şi acum titlurile ţiilor social-culturale. Re­ legătură cu această impor­ trivit să intrăm In amănunte f§ Unite pentru Copii — UNICEF. pentru Copii 1-e avut In ţara
lucru este însă incontestabil. || | i ii comunist
ianuarie 1972, In 162 comu­ % sub care ziarele noastre a- produc cu satisfacţie clteva tantă problemă, tovarăşul Ioan şi să facem anticipări. Un §| Au participat membri ai gu­ noastră, reafirmfnd hotărfrea
Constantinescu, arhitectul şef
ne şi sate ale Judetulnl nos­ = nunţau veşti despre construi- rîndurl dinlr-o interesantă vernului, conducători ai unor forului naţional UNICEF de
tru. g rea oraşului Uricanl. Pentru monografie: „Pentru îmbu­ al judeţului, ne-a spus că Paralel cu dezvoltarea ora- M înstitaţîi centrale, ai unor or­ a-şl bduce o contribuţie acti­
Acţiune cu largi rezonan­ f§ vremea respectiva erau nou- nătăţirea condiţiilor de locuit pînă în 1973 se va termi­ şelor existente, tn acest f| I ^ de omenie ganizaţii de masă şi obşteşti, vă la dezvoltarea şl educarea
te In mase, /(Pestlvalul fil­ p taţi Impresionante. Noul oraş statul a cheltuit aproape un na acţiunea de sistematizare cincinal se pun baze pen- =* s t P ■ personalităţi ale vieţii noas­ copiilor din Întreaga Inme în
a comunelor. Tot în actua­
tru încă 7
oraşe noi, baze g
mului la sate* Îşi propune = depăşea mult, ca valoare, tot miliard de lei, bani cu ca­ lul cincinal se întocmesc «- tre culturale şl artistice, un spiritul păcii, colaborării şl în­
să sporească contribuţia fil­ §§ ce acumulase mai bun Va- re s-au construit 18 766 «- care vor fi completate în 1 = numeros public. ţelegerii Intre popoare, la cul­
mului la ridicarea nivelului f§ lea Jiului In domeniul urba- partamente noi. 67,2 la su­ dIţii noi pentru schitele de anii următori. Pe harta ]u- n De asemenea, au luat parte tivarea solidarităţii tinerel ge­
general al cunoaşterii şl e­ m nistic şi arhitectural. Pentru tă din populaţia judeţului sistematizare din mediul ur­ detulul se vor profila deci s membri ai corpului diplomatic. neraţii In lupta pentru promo­
ducaţiei socialiste a maselor, H prima oară blocurile de lo­ locuieşte In municipii şi o­ ban. Prin aceste acţiuni se încă 7 siluete de centre ur- g I n P ftG IN A A lll-ă Intr-o alocuţiune rostită cu varea progresului social.
profilează
viitorul oraşelor
la popularizarea prin film a g cuinţe Încercau să se la la raşe". şi satelor, se stabileşte în bane. expresii de valoare ale g acest prilej, preşedintele Co­ A urmat spectacolul de gală.
Spectacolul s-a bucurat de
progresului multilateral. Im- jg
politicii partidului şl statu­ = întrecere cu înălţimea mun- Cu asemenea niveluri şi rea­ linii mari unde şi ce trebuie preună cu alte realizări preş- || mitetului National Român pen­
un frumos aucces,
publicul
lui nostru, la educarea ti­ | tilor, vrlnd parcă să anun- lizări s-a intrat în cincinalul făcut pentru ridicarea gradu­ tigioase ele vor modifica fa- g Caleidoscop tru UNICEF, Virgiliu Radu- răsplătind cu vU aplauia pe
nerei generaţii. H te că a început era marilor 1971-1975, etapă importantă lui de urbanizare atît de ne­ vorabil actualul procent, ca- ^
Precedate de expuneri sus­ p construcţii din această ţară. pentru progresul economic şi lian, preşedintele Consiliului interpreţi. /.
ţinute de activişti de partid, H Au trecut de atunci două social al judeţului nostru, al cesar. re caracterizează gradul su- g
de stat, activişti culturali, pe H decenii i 20 de ani de pro- înlregii tari. In aceşti 5 ani Aşa cum a arătat tovară­ perîor de urbanizare a me- §
teme privind principalele co­ î§f funde schimbări. Despre o- se construiesc aproape 20 000 şul Nicolae Ceauşescu, în leagurilor hunedorene,
ordonate ■ ale-politicii externe §§ raşul Uricani s-a vorbit din următorii 15-20 de ani, pe
a partidului şi statului nos­ K ce în ce mal puţin, pentru de apartamente noi dintre cuprinsul tării vor lua fiin­ P. CIMPEANU î În fiecare zi din viaţa de pionier
tru In numeroase localităţi
se vor organiza proiecţii ale HfmmiiiînmiuuifmiHirttfnnmiiHWimnnmunjttnnjniuumimmnimnimiîiiîHîmiiMimrniniuirii
unor lilme documentare, de­
spre vizite ate conducerii o faptă demnă le un viilor comunis
de partid şi de stat in frun­
te cu tovarăşul Nicolae ■
Ceauşescu in diferite state
ale lumii, precum şi docu­ CU PLANUL ANUAL INDEPUNIŢ La acest sfîrşit de an ca­ cresc în mijlocul unor oa­ perspective, dintre care mul­
mentarele realizate cu pri­ lendaristic, an plin de sem­ meni a căror viată este pli­ te a-au conturat deja i sta­
lejul intliDlrltor tovarăşu­ nificaţii, an de pornire In­ nă de dăruire şi bilanţ bo­ bilirea unor fronturi, «cotoa­
lui Nicolae Ceauşescu cu tr-un cincinal istoric, an mar­ gat de fapte comuniste, nu re şl tabere de muncă cu ca­
muncitori, ţărani, Intelec­ 24 milioane lei producţie suplimentară cat şi de prezenţa tot mai îndeamnă la fapte teşite din racter permanent, preluarea
tuali şi vizite de lucru in activă a purtătorilor cravate­ comun, la fapte eroice ne­ şl îngrijirea unor perouh, '
judeţele ţării. Se intenţionea­ lor roşii în viaţa soclal-poll- apărat. Dimpotrivă, Jzvorlnd spatii de Joacă, terenuri de
ză, de asemenea, prezenta­ în industria locală tică a ţării, din Valea Jiu­ din legâmîntul pionierilor, sport, monumente Istorice fl
rea unor creaţii prestigioa­ lui a pornit o Înflăcărată cumulînd sau slntettzlnd în­ ale naturii, eprljtnlrea unor y
se ale cinematografiei roma­ DEVA. Colectivele de salariaţi din in­ m inalizate In planul de stal se menţionea­ chemare pionierească. Rrln datoririle pioniereşti, chema­ grădiniţe (reparatul JucSrl-*
neşti, spectatorii avind oca­ dustria locală a Judeţului Hunedoara ra­ ză depăşirea sarcinilor la mobilă a i 1 m i­ maturitatea şl sensurile ei rea îndeamnă la o compor­ llor, daruri lucrate în acti­
zia de a viziona filmul „Mi- portează realizarea sarcinilor de plan la lion Iei şl la prefabricate din beton armai adinei, prin faptul că Izvo­ tare corecta în şcoală, faml- vitatea da cerc etc.) p «prt)l-
hal Viteazul". Vom Înfăţişa principalii Indicatori pe anul 1971. cu 2 200 mc. răşte din îndemnul secreta­ nlrea uner bătrînl, Invalizi,
publicului o serie de filme Astfel, pînă Ia finele anului se prelimi- Datorită măsurilor tehnlco organlzalorlce rului general al partidului a­ pensionari, a unor mame cu
realizate de studiourile noas­ luate pentru pregătirea producţiei pe a­ dresat tuturor comuniştilor, mal mulţi copil mici (supra­
tre, care reflectă momente nă depăşirea prevederilor la producţia glo­ nul viitor, industria locată a realizat fn din dorinţa pionierilor de Iniţiativă vegherea copiilor, sprijin în
Importante din lupta Parti­ bală cu 24 milioane lei, la producţia mar­ ultim ele luni nivelul lunar de producţie a-şt contura de pe acum gospodărie, efectuarea cum­
dului Comunist Român, a fă ai 27 milioane lei, la producţia marfă planificat în trim estrul 1 1972, ceea ce profilul moral-poUtlc al co­ pionierească părăturilor din plată ate.),
poporului, pentru drepturi şl vtndută şl încasată cu 22 milioane lei, Iar constituie o garanţie a îndeplinirii exem ­ muniştilor de omenie, din îngrijirea bunului obşteăc,
libertăţi democratice, pentru livrările către comerţul socialist cu 1 mi­ plare a sarcinilor de plan fn cel de-al doi­ dezideratele plenarei C.C. al sporirea vigilentei faţă de
eliberarea ţării de sub Ju­ lion lei. Dintre principalele produse no­ lea an al cincinalului. P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 persoanele şi actele de ne­
gul fascist, chipuri de eroi — chemarea rostită vibrant lle şl societate, la însuşirea cinste (vor lua fiinţă cercu­
comunişti, ai luptei pentru de o pionieră cu ochi de temeinică a cunoştinţelor rile prietenilor pompierilor,
viitorul luminos al patriei cărbune aprins la întîlnirea şcolare şl îndeplinirea exem­ al vînStorilor de munte, mi­
noastre dragi Ne referim la activelor pioniereşti cu to­ plară a sarcinilor de organi­ liţienilor), Iniţiativa aceasta
„Serata" regizoarei Malvina varăşii Ioachim Moga, prim- zaţie, la participare activă, va cumula, în viitor, şl ce­
Ursianu, ta filmul „Facerea Aplicarea acordului global— pîrgbie SQcretar al Comitetului Ju­ conştientă la viata şi eveni­ lelalte acţiuni de tradiţie In
lumii*', realizat de cineaştii deţean Hunedoara al P.GR., mentele soctal-politlce, la Judeţul Hunedoara : „Erois­
noştri in cinstea celei de-a şi Virgiliu Radulian, preşe­ contribuţii permanente ale mul cotidian* (cunoaşterea
50-a aniversări a Partidului dintele Consiliului Naţional pionierilor — pe măsura pu­ faptelor de muncă, a bi­
Comunist Român. Pe afişul al Organizaţiei pionierilor, terilor lor — la înfrumuse­ ruinţelor în producţie, a u­
festivalului flgnrează la loc nu este o simplă chemare. ţarea şcoli!, localităţii, ju­ nor oameni şl fqpte deose­
de frunte filmul documentar eficientă de sporire a recoltelor Ea este şl poate deveni un deţului, a patriei socialiste
prin
întîlnlrl, vizite,
bite
de lung metraj „Baladă pen­ crez, un drum pieptiş spre Nu întîmplător grupele, excursii), „Pe aici au tre­
tru cel căzuţi", amplă cro­ înălţimile desăvîrşirii ca om, detaşamentele şi unităţile ca­ cut pionierii* (Intervenţia
nică cinematografică şl o­ un Itinerar de viaţă al cărui re au răspuns deja la a­ promptă a pionierilor pentru
magiu adus comuniştilor şl In contextul măsurilor adop­ ultim popas, pregătit încă de ceasta anemare şl-au pro­ remedierea unor neajunsuri
antifasciştilor români care au că intensă de lămurire şi ex­ planificarea diferenţiată a la vîrsta cravatei roşii, se pus să analizeze periodic în Intllnlle în şcoală sau locali­
luptat Împotriva fascismului, tate la s/îrşitul anului trecui plicare în rtndul ţăranilor coo­ producţiei în funcţie de ferti­ va face în ziua primirii car­ adunări modul In care a tate ; deranjamente, dezordi­
pentru libertate, in Îndepăr­ de către conducerea partidului peratori, pe bază de calcule litatea terenului Şi solul sau netului de membru al par­ prins viată chemarea, să-şl ne, pericolul deteriorării u­
tatele meleaguri ale pămln- nostru pentru îmbunătăţirea concrete, a avantajelor plătii hibridul cultivat, la o partici­ tidului. stabilească noi sarcini şl o- nor utilaje şl bunuri etc.),
Deva. Toamnă ttrzle. organizării, planificării şl con­ In acord global. pa ie permanentă a cooperato- blectlve, cerinţe noi şl spo­
Fotot I. LZCIV ducerii agriculturii — care au Ca $1 In alte cooperative a­ Să săvlrşeştl zilnic în antl rite pentru flecare pionier
(Continuore In pag. a 2-a) drept scop fructificarea cu efi­ gricole, datorită acţiunilor co­ ION MUNTEANU plonteriel o faptă demnă de în parte. Praf. GLIGOR HA ŞA >
cacitate cft mai ridicată a po­ mune desfăşurate de organiza­ preşedinte un viitor comunist nu este Acţiunea declanşată de a- preşedintele Consiliului
tenţialului uman şi material ţia de partid, de consiliul de MiHAi CAZACINCU prea greu, ntcl prea mult, ceagtă mobilizatoare şl no­ judeţean Hunedoara
inginer şef
existent în această ramură de C.A.P. Dobra dar nlct uşor şi nici puţin bilă chemare deschide pen­ ol Organiioţiei pionierilor
Ziua tipografilor bază a economiei naţionale şi nu este. Chemarea fiilor de tru dezvoltarea mişcării pio­
creşterea contribuţiei el la for­
care
mineri al Văii Jiului,
niereşti din judeţ nebânulte
marea venitului naţional şi la Din experienţa (Continuare In pag. o 2-a) (Continuare fn p a g. a 2-a)
ridicarea nivelului de trai al
. } * 18 e5te COnaemi'at de Istorie ca unul din anii tn care s-au poporului un loc de seamă
desfăşurat puternice acţiuni revoluţionare aie clasei muncitoare In C.A.P. Dobra
aproape toate centrete Industriale aie (âr||. Intre acestea, se în­ îl ocupă indicaţia dată cu pri­
scrie |1 marea grevă a tipografilor de ia 13 decembrie. vire la aplicarea unui nou Lucrările comisiilor permanente ale
In acele mari şl puternice bâtAlll, muncitorii tipografi s-au sistem de retribuire a mun­
evidenţiat prlntr-un profund spirit revoluţionar, de luptători hotă- conducere şi de cadrele teh­ Pentru lucrătorii din agricultură, lecţii T.V.
rlţ» să-şl apere drepturile cu preţul oricărui sacrificiu. Prezenta cii, respectiv a plăţii în acord nice, am reuşit ca la C.A.P.
tor in mijlocul şl pe frontul luptei, Intr-un mod alit de evident a global. Subliniind importanta Marii Adunări Naţionale In sptîjinul cursurilor de specialişti din M.A.LA.S.A.,
făcut să le rămtnă numele scria cu majuscule In paginile Istoriei şi necesitatea creşterii cointe­ Dobra să obţinem rezultate
iar 13 decembrie. să devină sărbătoarea lor, In semn de apreciere bune ca urmare a aplicării a­ instruire şî perfecţionare a institute de cercetări, din
a tot ce el au adus bogatei Istorii a poporului şl naţiunii noastre resării materiale a coopera­ In cadrul unei şedinţe co­ In continuare, în şedinţe se­ lucrătorilor din agricultură, învâţămîntul superior şi din
de-a lungul anilor. torilor în sporirea producţiei cordului global. In cele ce ur­ mune a comisiilor permanente parate, comisiile examinează Televiziunea Română, In co­ unităţile fruntaşe, după o te­
Pentru lipsa de drepturi şl pentru tratamentul Inuman din agricole, In expunerea cu mează vom arăta cum s-a pro­ ale Marii Adunări Naţionnle, şi dezbat, potrivit competenţei laborare cu Ministerul Agri­
partea patronilor» muncitorii de la tipografiile „Sfetea" şl „Mtner- cedat practic la plata muncii tovarăşul Maxim Berghianu, matică stabilită de ministerul
v.i- au declarat grevă. .In sprijinul lor, se aflau şl alţi muncitori privire la îmbunătăţirea orga­ lor, secţiunile Planului de dez­ culturii, Industriei Alimenta­ de resort, profilată pe patru
din Capitală: metalurglştl, lucrători rtc la confecţii, de Ia Regie, nizării, planificării şi conduce­ în acord global la cultura po­ preşedintele Comitetului de voltare economico-socîală a re, Silviculturii şî Apelor şi cicluri :
fabrica de chibrituri etc. Acţiunea acestora a avut un puternic rumbului. Stat al Planificării, şî tovară­ Republicii Socialiste România Uniunea Naţională a Coope­
răsunet şi in celelalte centre din ţară. Era o acţiune comună, ha- rii agriculturii făcută de se­ — organizarea producţiei
zală pe unitatea de interese, pe scopurile comune ale oamenilor cretarul general a) partidului, După cum bine se ştie, in- şul Florea Dumîtrescu, minis­ şi Bugetul de stat pe anul rativelor Agricole de Produc­ şi a muncii;
muncii de pretutindeni. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, troducera noului sistem de îe- trul finanţelor, au expus mo­ 1972. ţie, organizează în perioada — cultura cerealelor şi
Mulţimea încolonată, care a apărut din toate părţile Bucu- la şedinţa de lucru oe ia tribuire este posibilă numai In dul în care se prelimina în­ De asemenea, tn faţa comi­ decembrie o.c. — martie 1972 plantelor tehnice ;
reşliulul la sediul sindicatelor, nu cunoştea Intenţiile şl măsurile condiţiile calculării valorii ma­ deplinirea planului de dezvol­
luate de guvern. Erau coloane compuse din muncitori, femei, ti­ C.C. al P.C.R. din 23 noiem­ tare economico-socinlă a Re­ siilor permanente ale Marii un ciclu de emisiuni-lecţii. — legumicultura, viticultu­
neri şl vlrstnlcl, oameni dc diferite meserii, care-şl revendicau brie 1970 se arată că: „In noperei cerute de realizarea Adunări Naţionale, tovarăşul care vor fi difuzate sâptăml- ră, pomicultura j
drepturile fireşti. In pia|a Teatrului Naţional, au fost Intlmpinaţl condiţiile noii forme de or­ fiecărui produs, exprimat în publicii Socialiste România şi Ştefan Arsene, vicepreşedinte
de focul armelor mlnulle dc soldaţii cărora, In mod Intenţionat, execuţia bugetului de stat pe nai în zilele de luni şi joi, — creşterea animalelor.
li s-a (lat băutură. Fără nici o somaţie, din ordinul generalului ganizare a muncii este nece­ lone sau hectolitri. Este de anul 1971, precum şî princi­ al Comitetului de Stat pentru riupă-amîază, Intre orele Prima lecţie, pentru lucră­
iMârglneanu — copoi tnveterat al Iul Brătianu, şoful guvernului de sara introducerea acordului la sine înţeles deci că pro- Preturi, a expus proiectul de torii din agricultură, se va
atunci — s-a tras In muncitori. cedîndu-se în acest fel nu se palele prevederi din proiectul lege cu privire Io regimul pre­ 16,00—17,00. transmite Irv 2iua de 13 de­
Iată ce consemna, intre altele, a doua zl, un document al vre­ global, calculat pe bază de Planului şi Bugetului de stal Lecţiile vor fi susţinute de
mii, care se referea la asasinatul sAvtrşIt de regimul burghezo- norme, similar celui folosit în limitează ciluşi de puţin posi­ pe anul 1972. turilor şi tarifelor, după care cembrie a.c.
moşlrresc tn acel 13 decembrie: „S-a tras cu mitraliera In mun­ construcţii şi în alte ramuri bilitatea de cîştig a cooperato­ s-a trecut la discuţia pe arti­
citori... O crimă nemaipomenită a săvirşit stăpinirca Împotriva ate economiei. Prin aceasta, c- rilor ; dimpotrivă, cu cit pro­ Au participat membrii Co­ cole a textelor proiectului.
muncitorimii bucurcştcne. Străzile Bucurcştiutui au fost stropite misiei economico-financiare, ai
cu singe muncitoresc şl acoperite eu cadavrele tovarăşilor noştri". chipa sau brigada, fiecare lu­ ducţia este mai mare, forma­ Membrii Comisiei pentru a- ratura In creştere uşoară,
A fost o crimă de mari proporţii In care, mal mult de 100 de crător vor fi retribuit» in ra­ ţia de lucru şi iiecare compo­ Comisiei pentru industrie, con­ qricultură şi silvicultură şî ai minimele fiind cuprinse Intre
muncitori au fost omoriţi, circa 200 au (ost răniţi, iar 500 arestatl. port direct cu eforturile făcu- nent al eî au posibilitatea să strucţii Şi transporturi, ai Co­ Comisiei juridice, în cadrul minus S şl minus 3 grade, Iar
Cauza pentru care tipografii, alături de toţi confraţii lor din misiei pentru »agricultură şi VREMEA maximele Intre minus 2 ai 2
fabrici, uzine, de pe ogoare, au luptat In acel decembrie 1918 n le, cu rezultatele dobîndite In obţină o retribuire la un lucrărilor din ultimele zile, au grade.
rămas aceeaşi, a rămas obiectivul principal al luptelor dc mai tir - produclie, ceea ce va spori nivel mai ridicat, în raport silvicultură, ai Comisiei pen­ dezbătut proiectul de lege a
zlu, ptnă In ziua însorită de august 1944, cind întregul popor rostea direct cu eforturile depuse tru consiliile populare şi ad­ viei şi vinului, precum şi pro­
răspicat cuvlntu! „Victorie:1. răspunderea şi interesul pen- ministraţia dc stat, ai Comisiei PENTRU 24 ORE PENTRU URMĂTOARELE
La această mare victorie, tipografii şi-au adus din plin contri­ iru executarea corespunzătoa­ pentru executarea ireproşabilă iectul dc lege pentru organi­ DOUA ZILE
buţia. Încă din primele zile ale victoriei, chemările partidului că­ re a luiuror lucrărilor in ve­ a lucrărilor agricole. Desigur, juridice, ai Comisiei pentru zarea producerii şi folosirii ra­ Vreme rece, eu cerul mai
tre popor îşi găseau locul dc frunte in coloanele ziarelor, aşezate aplicarea acordului global obli­ sănătate, muncă şi asigurări ţionale a resurselor de nutre­ mult noros. Vor cădea preci­ Vreme închisă, cu cerul mal
de mllnllc tipografilor vrednici. derea obţinerii de producţii cît pitaţii sub formă do ninsori, mult noros. Vor cădea preci­
mai mari". Trecerea la aplica­ gă la o temeinică organizare sociale, precum şi ai Comisiei ţuri, care au fost supuse dis­ care local sc vor transforma pitaţii sub formă de ninsoare,
lapoviţă şl ploaie. VIntul va
(Continuare în pag. a 2-a) rea noului sistem de retribui­ a muncii, la folosirea unor pentru învăţămînt, ştiinţă şi cuţiei publice. In lapovlţă. VIntul va nufla sufla potrivit din aud-veat.
potrivit din nord-vejt. Tempe­
re a muncii a necesitat o mun­ norme bine fundamentate, la cultoiă. Lucrările comisiilor continuă.