Page 42 - Drumul_socialismului_1971_12

2 D R U M U L SO C IA LISM U LU I • Nr. 5 2 6 6 O D U M IN IC A 12 DECEMBRIE 1971

V IÂ ţ A D E P A R T ID mVIA T A D E P A R T ID
B in e o r g a n i z a t e , a c ţ iu n ile d e
ă FI C O M U N IS T

D E O M E N IE v | ■ ■ ■ v l ^
UN U I MOBILIZATOR Ml m u n c a p a t r i o t i c a s e b u c u r a

la afarft de b isturiu, c h iru r­
gu l T iberlu DBmsOây de la d e o la r g ă p a r t ic ip a r e
S p italul u n ificat din B rad tă i­
SI 0 S C M E M l A şt pen elul. P re zen tarea u n o r
n u ieşte cu to t a tlta pricep ere
reu şite tab lo u ri In c a d ra i E x­ Qom una B urjuc este fo r­ D e-a lungul a n ilo r ei au
poziţiei da p leto ră a m edici­ Peste 200 de cetăţeni, a vin -
lor, org anizată anu l trecu t la m ată din şase sate. In anul d u -i fn fru n te pe deputaţii particip at in num ăr m are la
C luj, două expoziţii p erso nale pe care tl vom încheia in V io re l A rdeleanu , A dam toate acţiun ile ce au fost
Gazeta de perele da da mina Lonea — organ al comi­ deschise la case orăşenească organizate. Recent, şi ei au
tetului de ipartid $1 al com itetului sindicalului — îşi are un de cu ltu ră din B rad , slnt d o ­ curtnd, in fiecare dintre a- M oisii, V iorica Poienar fi m uncit m ai bine de 2 000 de
loc cit se poate de potrivit.* tn sala de apel. Pe aici se pe­ vezi IncontestabU e ale unei cestea s-a m uncit cu m ultă Nicolae Toderan, au efec­ ore la ridicarea u n u i pod,
reala p asiu n i.
pentru
hărnicie f i pasiune
De ce n u ana
rinda zilnic m ajoritatea oam enilor care lucrează In adlncnrl, Începu t aceste rfn d o rl cu des­ a le face m ai frum oase, a le tu at aici m ai bine de 1600 a l treilea obiectiv realizat
toţi salariaţii minei, puţind Jua Întotdeauna la cunoştinţă de­ crierea u n o r fap te de m uncă gospodări m ai bine, pentru ore de m uncă patriotică. recent tn comună, ln mod
spre noutăţile care apar la gazetă şi care le slnt util În ­ Plenara Com! totalul comu­ plloato anal trecut cîtorva din vU ta com un istulu i ? P e n ­ în tă rire a continuă a bazei deosebit s-au evid en ţiat de­
tru că Io tab lo u rile sale etau
dreptar In muncă, în întreaga activitate. Pentru că ia ga­ nal de partid Turdaş s-e con­ m em bri cooperatori care au expuse sub fo rm a culo rilo r vil lor economice f i social-cul- p u taţii i A lexa M a rif, Pavel
zeta de perete slnt publicate problem ele cele mal actuale tu rat ca o amplă trecere In refuzat să lucreze Ia C.A.P. optim ism ul şl căld u ra cu caro Din experienţa M anea, A ugustin Ig re ţ ţi
care preocupă mina, care-I interesează pe oam enii el. „N-aş revistă a rezultatelor bune ob­ au avut efectele scontate. In ch iru rg u l lşl în g rijeşte p a c i­ turale. C om itetul de partid, Jrina Igreţ.
alto
en ţii, lşl d esfăşo ară, cu
vrea să supraapreciez activitatea gazetei noastre de perete — ţinută da cooperativele agri­ acest an şl-au luat porţie şl cu vinte, profesia. consiliul popular com una)
ne spunea tovarăşul Andrei Colda, secretarul com itetului cola de producţia de pe raza cel care In alţi ani nu lucrau. D ar, să vedem cum ara tă şl au dobtndit o bună expe­ consiliilor populare N u m ă ru l m are de obiecti­
de partid pe exploatare — dar ea ne ajută m ult dn munca comune), dar şl a posibilităţi­ (Rezultatul ? Depăşiri consisten­ o zl din activ itatea sa, u n a rien ţă in m obilizarea cetă­ ve realizate pe raza com unei
politică de masă pe care o desfăşurăm. A vem un colectiv lor neexţplorate încă. S-au În ­ te obţinute în toate dom enii­ din zilele care se num ese, la ­ ţe n ilo r la acţiuni. B izu in - B u rju c, volu m ul m are de
p id ar, obişnuite. O ra 8,00i v i­
de redacţie bun, condus cu competenţă de inginerul Petru registrat (n anul care ea în ­ le şl m ulţum irea Justificată a zitarea bolnavilor p e care II d u s e pe cei m ai harnici fi lu crări, im presionantul vo­
Bălănescu. Ediţiile apar lunar, iar cu anum ite prileju ri se cheia progresa In toata latu ­ fiecărui cooperate , arăta In a re In Îngrijire. O rele 10,00: o destoinici cetăţeni fi depu­ A l doilea obiectiv este in lu m de ore de m uncă pa­
publică ediţii speciale, îngrijite, apreciate de salariaţi. Ca­ rile m uncii. Toate cooperati­ cuvîntul său Paraschiva Cis- Interv enţie ch iru rg icală In sala ta ţi, pe p re fe d in ţii com ite­ fază avansată de execuţie triotică pe ffirfm u l în tă ririi
de op eraţii. In tre 11,00—13,00 i
litatea cărbunelui, normele de protecţia muncii, Introduce­ vele agTicole de producţie maş, Ingineră la C.A.P. Spini. aco rd area de consultaţii in te lo r de cetăţeni, sub în ­ tot la G lod ghilefti. Este vor­ fi în fru m u seţării satelor de­
drum area f i cu s p rijin u l or­
rea tehnicii noi In abataje, evidenţierea rezultatelor bune şl-eu realizat şl depăşit îndl- D in dezbaterile plenarei policlinică. O rele 13,15: din g an izaţiilo r de p artid , locui­ ba de electrificarea satului, m onstrează o dată in plus
şi a autorilor lor, ca şl criticarea rBm lnerilor In urmă «lnt eatorli de plan. com uniştii au s-au desprins Insă conturate nou tn sp ital, p en tru ap li­ to rii satelor com unei au în ­ lucrare ce se va încheia pt­ că atunci d n d acţiun ile stnt
carea cela! d c-al doilea p an ­
doar clteva din problem ele mai Im portante ale minei, care fost m obilizaţi şl, la rlndul lor, cu m ult simţ crltlo şl auto- sam en t p acien tu lu i V eselie fă p tu it lu crări m ulte fi fru ­ nă la sflrşitul anului. La a­ bine organizate deputaţii
fac adesea obiectul unor articole la gazeta noastră de pa­ au m obilizat cooperatorii la cTitlo şl unele problem e răm a­ S abin, din com un a H ălm aglu, moase, ia r altele sfnft in ceste lu crări, cetăţenii au e­ stnt In iţia to rii fi cataliza­
iete". CB gazeta de perete este un preţios sprijin In activi­ înfăptu lrlla Ia cara a-a ajuns. se nerezolvate. Deşi s-au În ­ Judeţul A rad. (In u rm ă cu cl­ curs de fin alizare. T re i din­ fectuat peste 100 zile de to rii acţiu n ilo r se află me­
teva rlle V. S. fusese ad u s la
tatea com itetului de partid o dovedesc rezultatele bune În ­ S-a obţinut astfel 1a* Q.A.P. cercat preocupări pe linia sp ital cu o rntnâ sm ulsă, a ­ tre acestea constituie pe m uncă patriotică, au procu­ reu in fru n te a cetăţenilor,
flat In sta re de com ă. In u r ­
registrate In ultim ul timp la mina Lonea, atlt In munca poli- Turdaş o producţie de 4 500 kg muncit cultural-educatlve, a­ m a tra tam en tu lu i ap licat, n- bună dreptate m tn d rla să­ ra t pe plan local ISO sttlpi, rezu ltatele stnt bune, are de
tico-ideologică cit şi In sporirea producţiei de cărbune. porum b la hectai, 20 500 kg ceasta a rămas pe planul doi, cum pacientul se sim te m al ten ilo r. Este vorba despre au realizat econom ii de pe­ ciftigat num ai comuna, to ţi
ste 20 000 lei.
cartofi, 45 000 kg varză de pe Iar In ceea ce priveşte acti­ bine). L a • orele 14,00, p ro g ra ­ locu itorii ei.
cel 80 de ari, au fost realiza­ vitatea desfăşurată de organi­ m ul de serviciu s-a term in at. podul de la O o d g h ile fti, a- N ici sătenii din satul T ă - l
f,, zaţiile U.T.G., fem ei, sindicat N u : P en tru ch iru rg ul T iberlu jla t in fază de finisare. tă ră fti nu stnt m ai prejos. OH. I. NEGREA
.•>*■*>* * » r ’T C I C r\ C B C D C T C te şl depăşite efectivele de a-
G AZE :TELE DE PERETE caz au obtlnut 2 570 kg grtu au scăpat adesea de sub con­
nlm ale j cooperatorii din Prl-
trolul organizaţiei de partid.
•' • ' ■ ' >i. •/ • Vv\v la hectar, 23 520 kg sfeclă şl De aici, o prezentă sporadică T > )& '
f f f § H i C O N C U R S 3 040 kg porumb boabe. Cel m unei şi desigur realizări sub Profesie . î l FACEM TO TUL PENTRU 1 ASIGURA
şl puţin eficientă în viata co­
din Spini lşl privesc compa­
rativ realizările. Faţă de 1 700 lim ita posibilităţilor ' In m ulte
kg grlu planificat, la heţtar, com partim ente de acţiune.
Cu prilejul trecerii la program ul redus de lucru de 0 au obţinut 2 265 kg, 2 263 kg M ajo ritatea participanţilor
ore în subteran, ia gazeta de perete a E.M . Lonea a fost porumb faţă de 2 000 planifi­ la discuţii s-en referit la par­ IIMH1 AIE S IlH IL liS 11 W
scoasă o ediţie specială care cheamă pe toţi cei ce lucrează cate, 13 330 kg cartofi faţă de ticiparea cu totul nesatisfăcB- Ş i
ia front să-şi m obilizeze Întreaga pricepere şi capacitate de 10 000, 23 330 kg sfeclă faţă toare a tinerilor la munca In m< .
muncă Incit sarcinile de producţie să fie îndeplinite exem ­ da 20 000 planificate. C.A.P., la golurile din educa­
plar In continuare, cu respectarea strictă a prevederilor pla­ Prin acţiuni patriotica, va­ ţie de care se fac vinovaţi atlt i S ilim B R U H R l ’i a Wm
nului, a normelor de protecţie a m uncii. Totodată, unele ar­ loarea lucrărilor efectuate In părinţii cît şl şcoala, organi­ m mm
ticole conţin Instrucţiuni necesare şl utile privitoare la comună a-a ridicat la 667 500 zaţiile U.T.C. R eferirile se a­ umanism
programull de lucru de 0 ore, lnceplnd de la servirea mesei laf, iar contribuţiile cetăţeni­ dresau tinerilor elevi şl stu­
la cantină şl plnă la orarul autobuzelor, instrucţiuni cu­ lor au fost da peste 300 lei pe denţi. care In tim pul vacantei Aportul întreprinderilor la creşterea
prinse şi In foile volante ce au fost Inm înate fiecărui mun­ cap de locuitor. de vară nu şi-au ajutat părin­ D om sttdy p ro g ram u l con tinuă.
A In trat In serviciul de gard ă
citor din subteran. N u-i mai puţin adevărat că activitatea ţi! cooperatori. p tn ă In dim ineaţa u rm ăto are.
gazetei de perfete, ca şl a celei satirice, este Îndrum ată Rezultatele confirm ă creşte­ Desigur, nu e străină de o A poi, va începe pro gram ul
consecvent şl autoritar de com itetul de partid pe exploata­ rea calitativă a organizaţiei asemenea atitudine desfăşura­ norm al al altei zile do activi­ venitului naţional să se concretizeze
ta te . P e acest p arcu rs — o
re, chiar de secretarul său, Andrei Colda, care-şi face de comunale de partid, participa­ rea defectuoasă a activităţii no apte albă î N u e sin gură...
m ulte ori tim p să citească articolele Înainte de apariţie, să rea mal activă a fiecăruia din cultural-educatlve din comu­ C om unistul D om sody nu le
dea unele indicaţii. cei 180 de membri de partid nă. „La căminul cultural din ţin e m in te pe toate, ln cel 16
ani de activ itate au fo9t d es­
U n capitol la care m ina Lonea are deficienţe este fluc­ din comună la viaţa colecti­ Turdaş, nu s-a făcut nici o tule, ln u rm ăto rii ani vor veni
tuaţia fo rţei de muncă. Un m are num ăr de oameni se anga­ vă, ridicarea prestigiului per­ activitate. Uşa e închisă de altele. L a fel şl cu In terv en ­ într-un volum sporit de beneficii
sonal ca şl al organizaţiei co­
jează, un m are num ăr de oameni pleacă. Com itetul de par­ munale. Efectul s-a resim ţit tn cile ori te duci. La bibliotecă ţiile ch iru rg icale. Ştie d o ar că
n u m ăru l lo r treb u ie să fl tre ­
tid, conducerea exploatării s-au preocupat de acest feno­ participarea mal organizată la tovarăşa stă acolo, dar nu are cu t de o m ic, ex act nu p oate
men. i-au descoperit cauzele şi acum se preocupă pentru muncă, grija mal stăruitoare cititori. Doar nu-i Pricazul sp une. Sarcina trasată de partid în a consum urilor de m ateriale, tria uşoară Deva', Gh/dAL pro­
rezolvarea problem ei. Printre form ele care combat fluctua­ fată de m uncile obşteşti, faţă mal m are ca <nol. Şi noi pu­ D acă am a ră ta t etapele u net acest cincinal de a spori vo­ se observă că unităţile cu duse Industriale Hunedoara.
ţia , satirizfndu-I diferitele aspecte, parale] cu caricaturizarea de avutul colectiv. „Rezultate­ tem face ceva", rem arca In zllo de m u ncă, se euvln re le ­ lumul producţiei prin ridica­ beneficii suplim entare sînt Aspecte negative care au di­
vate şl cele clteva etape, de
celor m ai diverse m anifestări de indisciplină a muncii şl le de acum au fost pregătite cuvîntul său, cu destulă amă­ ptnă acum , ale vieţii m edicu­ rea productivităţii muncii cu tocmai acelea care au rezu l­ m inuat eficienţa au existat şl
a -yleţii sociale, se Înscrie gazeta satirică a minei, intitu­ răciune, Ion Podeanu, secreta­ lui. In 1955 term in ă facu ltatea cheltuieli m inim e şi ln con­ tate bune şi pe dlnla reducerii In unele unităţi — G.B.I.L. D e­
lată „In ţepii arid u lu i". Aici, ediţiile nu apar la anum ite Încă din prim ăvară, arăta loan rul organizaţiei de partid de de m edicină din T Irgu M ureş diţii de calitate superioară, costurilor de fabricaţie şl a va, I.P.B. Deva, Q.G. Petro­
6i oslo rep artiza t să
lucreze
Drăgan, secretarul organizaţiei
date ale Junii, ci ori de cile ori este cazul. Periodic, In de partid de la C.A.P. Pricaz. la C.A.P. Turdaş. Comunistul in aşa-zlsul o raş al flăcărilor vizează realizarea unor bene­ consumurilor de m ateriale. şani, U. V. Călan — care, de$)
ţepii ariciului se află nem otivaţil, Intr-un clasament sui-ge- De atunci, biroul organizaţiei Toan Drăgan caută cauzele a- veşnice — C ălan. E ste În a r­ ficii cît mai m ari, ceea ce Iată deci încă un argument au realizat planul de bene­
m at cu un b ag aj de cu n o ş­
neris. „M ulte lucruri a Îndreptat ariciul nostru — ne spu­ de bază a urm ărit repartizarea cestel s itu a ţii: „Trebuia mai tin ţe şl cu u n Ju răm ln t de are o im portanţă covlrşitoare în plus pentru susţinerea te­ ficii, livrează unele produse
nea sfrungarul loan Bucluman, secretarul com itetului U.T.C. m uncii pe brigăzi, pe oameni, m ultă muncă, efort, fiindcă ti­ ered in ţă al m eseriei pe care pentru dezvoltarea continuă zei potrivit căreia cuantum ul de calitate - necorespunzătoa­
pe m ină. Cei care au sim ţit o dată ţepii iul aspri n-au mal neri slnt deslul. A lipsit Insă nu-l va Încălca nicio dată. La a economiei naţionale. In a­ eficienţei economice se hotă­ re refuzate de beneficiari, de­
reeditat „Isprăvile* anterioare". acum am cules îoadele şi fie ­ preocuparea organizaţiei de C ălan, tim p de S ani — fie că cest context, obţinerea unui răşte in secţiile de producţie, păşesc consumurile de m ate­
a locuit In sta ţio n a r sau Intr-o
care e m ulţum it. Pentru o nor­
A m văzut zilele trecute la gazeta satirică a m inei Lo­ mă s-au prim it 5 kg de gTtu, partid, a cadrelor didactice, a locuinţă m al com odă, fie că a volum sporit de beneficii con­ la Jocurile de muncă, de că­ riale si celelalte cheltuieli,
av u t sau nu cele treb u in cio a­
nea o caricatură Ingenioasă : o poartă de fotbal In care In ­ 4 kg porumb. 1 kg cartoîl şl intelectualilor*. se ex ercitării profesiei — a stituie o sarcină de m are im ­ tre fiecare salariat. De aceea, nu folosesc ia Întreaga capa­
casa goluri din producţie Ionel Dim a — goal-keep-erul echi­ 10 lei". „Tovarăşul Drăgan a- Fiecare din Intervenţiile par­ m u n cit eu d ăru ire p en tru o a­ portanţă pentiu fiecare colec­ este momentul să se înţelea­ citate utilajele, m aşinile $1 In ­
pei Parlngul din localitate, participantă la campionatul ju ­ rfita că slnt unele femei care ticipanţilor la discuţii s-a de­ m eni şl a fost Înd răg it de o a­ tiv de muncă, întruclt pe a­ gă de către conducerile în­ stalaţiile, forţa da muncă şt
deţean, seria .V a le a Jiului". Deşi este căsătorit şi are trei .s-au dom nit", nu mal vin să finit ca o dorinţă profundă a m eni. In 1960 este chem at la ceastă cale se asigură spori­ treprinderilor că activitatea tim pul de lucru.
copii, Ionel Dim a Ignorează munca, absentează nem otivat, lucreze. N u le-aş spune mai tuturor com uniştilor de a Ik D eva, ia r din anu l 1963, d u p ă rea venitului naţional, se nici unei unităţi economice A portul fiecărei întreprfn-'
sub paravanul fotbalului, trăind, îm preună cu fam ilia, pe m ult declt că eu, lucrlnd 30 chida răm lnerile In urmă sem­ ce lşl Ia specializarea la B ueu- creează resurse pentru pro­ nu poate fi apreciată pozitiv deri la creşterea v en ltu lu k n a -
rcştl, sc m ută la B rad.
spatele socrului său, manifestă tendinţă de parazitism. zile pe lună, am atins salariul nalate, de a depune eforturi A şadar, de m ai bine de opt gresul economiei şi ridicarea numai pe baza rezultatelor ge­ ţional trebuie să se concre­
Deoarece munca de la om la om şi repetatele sancţiuni au soţului meu, care e angajat susţinute pentru o activitate ani ch iru rg u l s-a sta to rn icit nivelului de trai al poporului. nerale ale Întreprinderii, ci tizeze lntr-un volum sporit de
fost In van pentru Ionel Dim a, conducerea exploatării î-a în industrie. Atunci de ce constantă, complexă, Ia în ăl­ p rin tre m oţi şl se p are că tr ă ­ Colectivele de muncă din trebuie să se acţioneze cu ho- beneficii. Acest deziderat ca­
desfăcut contractul de muncă. După insistenţe şi promisiuni să-mi fie ruşine să muncesc ?* ţimea cerinţelor şi posibilită­ să tu rile d u re, d a r de un unităţile economice ale ju ­ tărîie ca in fiecare secţie şi pătă m aterializare faptică nu­
solemne, el a fost reprim it la lucru, dar nu şi-a schimbat — a intervenit Doina Costea, ţilor. „Sîntem hotărîţl cu toţii pro fu nd um anism , ate feţei deţului Hunedoara au abor­ ia fiecare loc de muncă să mai prin punerea Integrală în
năravul, continuă să facă absenţe nem otivate, deşi campio­ cooperatoare la Pricaz. „Disci­ să manifestăm un interes si sale, le-a îm p ru m u ta t de la dat cu toată răspunderea a­ existe un spirit de maxim ă valoare a rezervelor de creş­
natul judeţean de fotbal s-a term inat de m ult. „A riciul" l-a plina m em brilor de partid se mal mare In rem edierea defi­ aceşti lo cuitori al T ării de ceste im peiative deosebit de exigenţă faţă de gospodărirea tere a eficientei, acţionlnd cu
luat In prim ire ca pe atlţia alţii, ca şl pe m aistrul miner cienţelor semnalate — arăta P iatră . Şl este firesc să se In- actuale ale economiei naţio­ m ateriilor prime, m aterialelor, hotărîre pentru a Înlătura la
Gheorghe Do robi, care are aceleaşi preocupări ca Ionel transm ite sl celorlalţi coope­ In Încheiere Constantin Flo- tlm plo aşa I D oar ln flecare zl nale, astfel că plnă In pre­ com bustibilului, energiei. tim p neajunsurile ce apar pe
se Intilneşte m edicul cu m oţii.
Dima, m ai puţin fotbalul. ratori. La noi. la Pricaz, a e- rescii, secretarul Com itetului P e el şl pe băleşlt din Îm p re­ zent s-au realizat peste pre­ Fructificarea tuturor rezer­ parcursul executării planului.
Caricaturi şl epigrame, desene şl anunţuri scurte Iau Rlstat o preocupare susţinută comunal de partid Turdaş — ju rim i 11 în g rijeşte el zilnic vederi, pe ansamblul judeţu­ velor de sporire a beneficiilor Este necesar ca organele de
atitudine Îm potriva neregulilor de tot felul, se ancorează •pentru m obilizarea la muncă, cu d em nitate, cu dăru ire şl lui, benefici] ln valoare de 81 şi a rentabilităţii constituie conducere din întreprinderi să
puternic In realitate, miitÂtează pentru operativitate şl e fi­ vom căuta, apllclnd !n prac­ p asiun e, ln slu jb a vieţii şl m ilioane lei, cifră care con­ o chestiune fundam entală a m obilizeze şi să cointereseze
cientă In muncă, pentru ordine şl disciplină, pentru ade­ pentru întreţinerea culturilor tică tot ceea ce conducerea săn ătăţii lor lşl pu ne c h iru r­ semnează realizarea şi depăşi­ economiei fiecărei unităţi. A ­ toţi salariaţii la acţiunea de
văr si echitate socială, ajutlnd efectiv munca politică de şi recoltarea cu mină de 3u- de partid cere de la noi, co­ gul în tre ag a sa cap acitate de rea angajam entului anual la cum, aproape la finele anului, creştere a eficientei economi­
masă şi activitatea productivă a m inei. Rolul şi Im portanţa c;u proprie. Ca urm are a a­ muniştii, să facem ca munca profesie şl de om enie, în tre ­ acest indicator. Contribuţii această cerinţă este un dezi­ ce, să manifeste înaltă răspun­
gazetelor de perete şl ale celor satirice ies mai m ult In plicării acordului global, coo­ gul m ăn un chi de v alenţe co ­ deosebite la acest im portant derat de stringentă actualita­ dere si exigenţă faţă de gos­
evidenţă, se m aterializează mai m ult in fapte acolo unde organizaţiei să atingă ştacheta m uniste. succes al economiei hunedo- te, în special la unităţile ca­
oiganele şi organizaţiile de partid le îndrum a consecvent, peratorii slnt foarte m ulţum ii! celor mai Înalte exigenţe". rene au avut, prin rezulta­ re plnă acum n-au realizat in­ podărirea bunurilor încredin­
competent şi autoritar. de depăşirile înregistrate. IONEL RECEANU tele valoroase obţinute, colec­ tegral beneficiile prevăzute In ţate de stat spre adm inistra­
DUMITRU GHEONEA „M ăsurile de sancţionare a- ILEANA LASCU corespondent tivele de la C S . Hunedoara, re, în aşa fel înctt cu chel­
U .V . Călan, Centrala cărbu­ plan : întreprinderea de in­ tuielile m inim e să se obţină
nelui Petroşani, Fabrica chi­ dustrializare a cărnii Deva,
mică Orăşţle, întreprinderea „V id ra" Orăşlie, întreprinde­ beneficii m axim e.
de prefabricate din beton De­ rea de transporturi auto De­ ZEVEDEI ŞTEF
Iniţiativă pionierească va, „M arm ura” Simerle şl al­ va, întreprinderea de contrac­ directorul Direcţiei judeţene
tele.
Cifrele prezentate exprim ă tări şi achiziţii pentru Indus­ » de statistica
(Urmare din pag. 1) tori, o vor supune dezbaterii fapte concludente, dovedesc
în grupe, detaşamente şi uni­ că oamenii muncii din unită­
precum şi alte Iniţiative lo­ tăţi. Cu acest prilej se va ţile economice ale Judeţului
cale. stabili si modul concret, spe­ gospodăresc mai raţional $i
Ea este valoroasă şi pentru cific în care vor acţiona. eficient m ijloacele m ateriale N O T E
faptul că are prin exce­ A cţiunile şi faptele mal în ­ şi băneşti. Căile prin care
lentă caracter de masa — semnate vor fi popularizate s-au obţinut sporurile de be­
cuprinde toţi pionierii, ca­ la gazetele de perete, la vi­ neficii constau în depăşirea
drul organizatoric în care trinele special am enajate din volum ului producţiei marfă Cui să mulţumim
este urm ărită şl analizată centrul localităţilor, prin vîndută şi încasată, preocupa­
periodic fiind grupa şi de­ interm ediul ziarelor, al re­ rea pentru urm ărirea rig u ­
taşam entul/ iar a'aui&l cu vistelor pentru pionieri Şi roasă si reducerea cheltuieli­ pentru deranj ?
prilejul Z ilei plojţerilor, u­ şcolari, la staţiile de radio- lor de producţie. înlăturarea
risipei şi dim inuarea continuă
nitatea. Răspunderile perso­ ficare. a consumurilor de m ateriale. Ştim de mat mulţţ ani că decembrie e „luna cadou­
nale ale pionierilor, care vor Din detaşamentele şi unită­ Dacă se urmăresc în corela­ rilor". Insă la un asemenea dar nu ne-am aşteptat nici
Îmbrăca un aspect foarte con­ ţile de pionieri nc-au venit ţie, dările de seamă privind unul dintre locuitorii satului Tîm pa. A u z iţi: am pri­
cret şi complex, vor în tîln l d eja ştiri interesante care a­ realizarea planului de be­ mit un tractor cu şenile. Cine nl l-a cadorisit tocmai
permanent aprecierea m obili­ testă entuziasm ul cu care neficii şi cele privind ur­ în zilele cu ploaie şi lapovlţă, nu ştim. A m auzit Insă
zatoare sl exigenta colecti­ pionieri) din judeţ au îm ­ m ărirea preţului de cost şi că ne-a fost oferit pentru a nivela drumeagul plin de
vului. In felul acesta, atît brăţişat chemarea celor din gropi, de bălţi şi de noroaie, pe care de o vrem e —
şcolarii cit şi opinia publica Valea Jiului Continuă să de cînd e şantier la noi In sat — e un continuu
vor şti că adevăratul pionier sosească pe adresa Consiliu­ du-te-vino de autocamioane. N-am zis nimic ori de
este pionier în toate mo­ lui Judeţean alte şl alte ştiri, cîte ori autovehiculele trec cu viteză nepermlsă, îm -
m entele şl nu numai în a­ care de care mai interesante Aplicarea acordului global proşcînd cu noroi ferestrele, zidurile caselor, gardu­
dunarea pionierească. Va ce atestă entuziasmul şi In i­ F E S T IV A L U L F IL M U L U I rile. Ei, dar acum clnd nl s-a adus şt un tractor să
spori autocontrolul, exigen­ ţiativa pionierilor care au „niveleze noroiul” I N u tu piatră, nu tu nisip, nu tu
ta fată de propriile fapte şi găsit intr-un tim p foarte zgură... (şi, slovă dom nului, zgura nu e departe de
m anifestări, cunoştinţele, ce­ scurt m odalităţi şi resurse L A S A T E (Urmare din pag. 1) rumb boabe, obţinută valoarea Insolentul tractor ce ară — da, acesta e cuvîntul —
rinţele Însuşite teoretic se de a răspunde prin fapte manoperei este de 220 lei. drumeagul). Sau nl se cere colaborarea la îm prăştierea
vor transforma în atitudini chem ării pionierilor din V a ­ {Urmare din pag. 1) nuite se vor organiza spec­ rilor la munca pentru execu­ Calculat la suprafaţa pentru zgurel ? Să nl se spună, atunci. Care dintre noi ne-am
de viaţă, se va stabili astfel lea Jiului. Şi ctte alte şi tacole speciale cu grupaje tarea la timp şi de calitate a care s-a aplicat acordul glo­ da de-o parte de la muncă II
o măsură între răspundere, alte fapte şi acţiuni pionie­ luhit Spaniei şi Franţei. C re­ de film e pe tema luptei po­ lucrărilor agricole. bal — 71 de hectare — a re­ Dacă nu s-o pricopsi vrem ea cu ceva îngheţ mal ca
joc si acţiune socială. reşti nu vom în tiln i in viitor dem că şi film ele „Asediul*, porului roman sub condu­ In unitatea noastră, potrivit ieşit că valoarea totală a plă­ -lumea, nouă, locuitorilor din Tîm pa, na ne răm loe de­
Pentru ca Iniţiativa să în paginile ziarului la ru b ri­ „Aşteptarea" sau „Fraţii" vor cerea PC.R. pentru făurirea calculelor făcute, s-a stabilit tii manoperei s-a ridicat la clt să ne confecţionăm nişte picioroange, altfel nu-l
prindă viaţă în toate unită­ ca ce se naşte astăzi si c a ­ întruni adeziunea spectato­ societăţii socialiste m u ltila­ că plata manoperei necesare 36 000 lei, din care 7 200 lei chip să mergi omeneşte pe drum.
ţile, să fie cunoscută şl în ­ re, de pe acum, ne este dra­ rilor. Cinem atografia de pe­ teral dezvoltate, film e axate pentru obţinerea unei tone de este valoarea plăţii In bani. A m vrea să ştim şi noi cu! aparţine Iniţiativa ca
suşită de toti pionierii, în ga : „In flecare zl din viaţa ste hotare va fi reprezenta­ pc ldeea luptei pentru pace porumb boabe este de 220 lei, Efectul aplicării acordului tractorul ce roboteşte prin norel şi apă. Ga să-l m ul­
perioada imediat următoare, de pionier — o faptă demnă tă de opere cinematografice şi dezvoltarea prieteniei în ­ din care 20 la sută se plăteşte global s-a făcut sim ţit încă ţumim pentru deranj.
pionierii comandanţi, cu spri­ valoroase cum sint „Trim is tre popoare, cicluri de filme în bani, iar restul în natură. din prim ul an. De pe suprafa­ Cu ctlmd
jinul com andanţilor Instruc­ de un viito r comunist*. extraordinar*, producţie a documentare de ştiinţă popu­ Cum s-a ajuns la acest re­ ţa am intită s-a obţinut o pro­ locuitorii totului Tîmpa
studiourilor sovietice, „înge­ larizată care se adresează zultat? Din întocm irea devi­ ducţie suplimentară de 48 tone
lucrări — în care
zelor de
rii negri", consacrat memo­ schimbului nostru de rafine s-au cuprins operaţiunile de porumb ştiuleţi, ceea ce echi­ De-a alandala
valează cu o depăşire de pe­
Z iu a tip o g ra filo r gari care şi-au jertfit viaţa — tineretul. In sprijinul aplicare a îngrăşăm intelor chi­ ste 670 kg a producţiei plani­
riei unor Unerl patrioţi bul­
invăţăm întului agricol şi al
pentru eliberarea patriei, pregătirii profesionale a tu­ mice, prăşitul manual, condu­ ficate la hectar. Dacă doriţi pe dos, se poate, Brlcani/ nmmaţ cum
(Urmare din pag. 1) „Bătălia de pe N creiva* ca­ turor lucrătorilor din agri­ cerea cailor la prăşiloare, re­ Cooperatorii care au lucrat trebuie nu. De ce să rezolvi o problem ă simplu cînd
re reconstituie epopeea unor cultură au fost selecţionate coltatul manual al stiuleţilor, în acord global au obţinut se poate şl altfel?
Aici, pc meleagurile Judeţului Hunedoara, chemările partidului încărcatul şi descărcatul aces­ producţii şl cîştiguri sporite. Dar despre ce e vorba? Slnt noii care ee vor cu
erau reflectate ln ziarul „Zori nol“, apoi tn „Drumul socialismu­ lupte eroice desfăşurate de şi repartizate unităţilor cine­ tora, tăiatul cocenilor de po­ orice preţ „evidenţiaţi*. D ar nu oricum, cl aşa ca să
lui- şl „Steagul roşu- Petroşani. viteaza arm ată populară de matografice săleşli peste 150 Spre exemplu, Victoria Pintea
Inc «lin anul 1345, citim In ziarele «Un judeţ nume de tipo­ eliberare din Iugoslavia ln de copii de filme. rumb, legatul şi făcutul glugi­ de pe cele 2,10 ha lucrate în rămlnă de pomină. Printre aceştia se num ără şl şefii
grafi consacraţi Hccstel meniri. Alaiuri de ci au crescut alţii, care In perioada festivalu­ lor, clăditul snopilor de coceni acord a realizat în medie o de' parchet Bojin şi Codreanu de la sectorul Retezat
zl de zl, noapte «Ic noapte, ul&turl «le ziarişti, culeg la llnotlpc, pa­ tim pul celui de al doilea în stoguri, încărcatul snopilor al U.E.L. Haţeg. Printre alte obligaţii, el trebuie să a-,
ginează, tipăresc Şî compactează. El muncesc cu rlvni pe frontul război mondial. lui vor rula la toate ci­ producţie de 3 300 kg boabe
ciivlmului scris, manifestă răspundere şi exigenţă In muncă, se Programul festivalului cu­ nem atografele săteşti cîte de coceni şi altele — a re ­ la hectar, pentru munca depu­ sigure cu lemne brutăria de la G ura A pel (al cărei
străduiesc să fie la înălţimea înaintaşilor lor, a Încrederii şl grijii două programe pe săptămî- zultat că, în medie, la un hec­ să la această cultură revenin- produs, lot forestierilor e destinat). Dar, deşi In îm ­
«le care se bucură. prinde un număr apreciabil tar trebuie efectuate 25 de prejurim i sînt nenum ăraţi m etri cubt de lemne (chiar
La întreprinderea poligrafică din Deva cunoaştem tipografi de acţiuni pe marginea unor nă, iar peniru m icii specta­ du-i drept retribuţie 1 455 kg
care s-au acoperit de merite incontestabile. Citim doar clteva film e artistice sau documen­ tori vor avea loc spectaco­ norme convenţionale, ceea ce porumb ştiuleţi şi suma de 305 şi uscate), uneori se fac Încurcături cu „clntec”. Se
nume: Nlcoloe Hada, Nicolae Florian, Mlrcea Oprean, Ion Crccu, înseamnă ca raportat la pro­ lei. Asemenea rezultate au do- aduc lemne de la zeci de kilom etri depărtare.
Petre Dumitrescu, losif Glura ctc., slnt cci care lucrează la c«li- tare care au menirea să le speciale în matineu. ducţia planificată — care & Fiind vorba de clntec, n-o fl rău ca să-l punem pe
tarca zlnmlu». Alţii, ca S. Damlan, Aurel Matei, Otvîls Ludovic, sprijine in şi mai mare m ă­ Avem convingerea că v i­ bîndit şi ceilalţi cooperatori,
Balaj Măria, pot fi găsiţi oriciml la zeţărie, Virglnla Marian, Kaflla sură activitatea politică şi zionarea producţiilor cine­ fost de 2 324 kg boabe la hec­ printre care amintim pe Tudo- „eroi* să cînte. Dacă n-au voce, atunci să fluiere, chiar
Ciocodcica. Duioşii Ana, la alte secţii alo Întreprinderii. cuiturai-caucativa ne an­ matografice, prezentate pe tar — revin cîte 11 norme slu Bela. Constantin Bucur şi dacă în final fluieră a pagubă. De la acest „spectacol"
Slnt oameni caro In flecare dimineaţă, sau la inccputul fiecă­ nu trebuie să lipsească tovarăşul Tomoni, şeful secto­
rui schimb, reiau lucrul cu bucuria lor specifică, cu sallsfacţia unei samblu a aşezămintelor cul­ parcursul „Festivalului film u­ convenţionale pentru o tonă alţii. rului forestier „Retezat". El are datoria de a „dirija",
«latorll împlinit»*. Este. o bucurie şl o satisfacţie legitimă, «leicr- turale din localităţile jude­ lui la sate", va contribui la de porumb boabe. Deci, înm ul­ Aspectele relatate sînt des­
minaiă de contribuţia ce şi-o aduc, alături «l<! ceilalţi oameni al ţului, conduse şi îndrum ate îm bunătăţirea muncii de e ­ tul de convingătoare Şi pledea­ deci să şi răspundă de „operă*.
muncii, la marca operă de înălţare a Romănlo.i pe culmile pro­ ţind cele 11 norme cu 20 lei Să vezi şi să nu crezi, adică să ou te Intereseze
gresului şi buuAntării. . , de organele şi organizaţiile ducare, la îmbogăţirea ori­ ză pentru extinderea şi aplica­ pîinea nici cînd ţi-e foame.
Pentru tot ceea ce ci nu realizat şi realizează, mcnlă să le de partid. Pe lingă specta­ zontului de cunoştinţe ale tu­ — cît reprezintă valoarea nor­ rea acordului global în toate
adresăm caldt* şi sincere felicitări, urări (Ic noi succese In frumoa­ colele cinematografice obiş­ turor spectatorilor. mei convenţionale — rezultă GEORGE BOJANU
sa lor misiune. 5 sectoarele de activitate ale
că pentru fiecare tonă de po­ C A P .