Page 44 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 44
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR.
In frunte cu comuniştii, mobil
O A M E N I I M U N C I I H U N E D O R E N I P A R T I C I P /
I n s â m î n j a r e a c u l t u r i l o r d u b l e ş i i
AU TERMINAT RECOLTAREA G
mm
■
Acţionînd cu energie, în frunte Bobîlna, Foit, St
cu comuniştii, mobilizînd toate for Săcel, Nădăştăa
ţele şi mijloacele pentru strângerea de Sus (acestea
la timp şi fără pierderi a recoltei, griului de primi
lucrătorii ogoarelor — ţărani coo recoltatul grîula
peratori, mecanizatori, specialişti, care face cinste
din Băieşti, Haţeg, Rapoltu Mare, din aceste unită
SIMERIA - UROI - CĂRPINIS. C
ADUNĂ SPIC CU SPIC, BOB CU
CE-AU LĂSAT APELE
De-a lungul luncii Mureşului, la contenire, alimei
Uroi, au muncit duminică sute de cea, directorul i
oameni. Cu coase şi seceri, pentru ria, Traian Groi
că mecanizat nu se poate. Lucră- Faur, lucrător li
tori de la consiliul popular al ora- de la secţia a 1
şului, poştă, S.G.C.L., I.C.M., coo- Furdui, tractoris
11
O imagine de lucru de pe ogoarele C.A.P. Căpuşnic. 82 de locuitori din Topliţa, veniţi în sprijin în frunte cu Jojică Moga, A. perativa „Viaţă nouă , cooperatorii pensionar,
Lucaci şi Dumitru Toma au secerat şi strîns din apă griul de pe o suprafaţă dc peste 10 hectare. din brigăzile Uroi şi Cărpiniş ale în aceeaşi zi d
C.A.P. Simeria. Au secerat, au tre dina de-j'i’ime
DOBRA - LĂPUSNIC. MUNCĂ ENTUZIASTĂ, ve s-au dovedit a fi organizaţiile mulţi lucrau la recoltatul finului de ierat, au transportat griul la bază. lovită de aseme:
de bază din satele Sălciva, Pogă- pe cele 300 ha. în satul Tisa, ce Au cules pînă la ultimul spic în reş’ului, s-au r<
BINE ORGANIZATĂ, LA STRÎNSUL RECOLTEI neşti, de la Flotaţie şi de -la Spital, fusese inundat, lucrările de refa- tregul lan de cîteva zeci de hecta veţi şi fasole v<
în comuna Bur.juc, după cum a- cere erau pe terminate. Se lucra re.' Au raportat încheierea recol cute de oamePi,
tării griului. Acolo, in cîmp, i-am
Duminică a fost încheiată o săp- nic peste 400 de oameni au lucrat firma Emil Furdui, primarul co- la consolidarea drumurilor, la să- întîlnit pe tovarăşii Ioan Farcaş, nele şi organiza
tămînă deosebit de rodnică pentru de zor la recoltatul griului. Pe tar- munei, organizaţiile de partid cele patul şanţurilor pentru zvîntarea vind mereu în fr
1
toţi ţăranii cooperatori din comu laua „la podul Mureş *,. 120 de oa mai active au fost cele din satele terenurilor, la treierat. Tractoriştii secretarul Comitetului orăşenesc de fost un răspun.
partid Simeria, pe Păun Răvaş,
sa
na Dobra. La acţiunile de reface- meni de la C.A.P. Răduleşti aveau Tj, >. Tătărăşti, Petreşti, şi Brădă la chemările şi
ţel, în fruntea tuturor acţiunilor Gh^f'She Peica şi Viorel Blaj au preşedintele C.A.P. din localitate. taruluT generaT i
re, strînsul recoltelor, efectuarea în fruntea lor secretarii organiza- arat 10 Munca bine organizată, oamenii im- ăs i Nicolae Ce
lucrărilor de sezon în legumicul- ţiilor de bază: Petrică Ghiara. Ion situîndu-se comuniştii. Duminică ha pentru porumb-cultură părţiţi pe echipe şi postate, asigu- r U . .
s
tură şi însămînţarea culturilor du- Marinca, Traian Ghiara şi Maria- dimineaţa ieşiseră la lucru peste dublă. rarea a tot ce aveau nevoie au fă- Şi pune in ham!
ble s-a muncit mult şi cu spor. na Firuca şi preşedintele C.A.P. şapte sute de cetăţeni. Cei mai c. DROZD cut ca pină spre orele prînzului ultimul spic din
Comitetul comunal de partid, acti- Răduleşti, Avram Seleşan. Nu lip- întregul lan să fie adunat. Batoza tului.
viştii de partid repartizaţi în a- sea nici inginerul unităţii, Mihoc din marginea de lan a mers fără
cest sector, au acordat o deosebită Trandafir şi soţia sa, Aurora Mihoc. DEVA. EFORT COMUN PE FRONTUL REFACERII
atenţie organizării judicioase a — Ce exemplu poate fi mai bun
muncii pe ogoare. Prezenţi tot tim ca acela, cînd cei care mobilizează Mereu amplificată la cotele înal prezentă acum întreaga suflare a r
pul în mijlocul oamenilor, ei în oamenii la lucru, pun ei înşişi' mi te ale dăruirii pe frontul refacerii, localităţilor.
şişi cu coasa sau secera în mină, na pe coasă sau seceră şi mun munca locuitorilor Devei n-a cu Din luncile Mureşului, unde se i CU PRIMARUL IN FRUNŢI
toţi secretarii organizaţiilor de cesc cot la cot ? — ni se destăinuia noscut răgaz nici în duminica tre dădea bătălia recoltei, se zărea
partid erau în primele rînduri la Petrică Ghiara. cută. Au făcut şi fac front comun fârnicarul de oameni veniţi să du i -------------------------------------------------
seceratul griului şi al orzului. Ni s-a vorbit cu cuvinte frumoa peste tot unde e nevoie de bra reze zid trainic în calea apelor. CU PROGRAM DIE 1
— La C.A.P. Dobra şi Lăpuşnic se, de apreciere la adresa celor ca ţele _ lor. Au luat sape şL hîrleţe, Părea că întreg oraşul era aco-
am avut de recoltat 263 de hectare re au venit în sprijinul ţăranilor furci, seceri şi coase, au intrat în Io, pe digul ce se construieşte de-a
de grîu care s-a aflat sub apă — cooperatori din Lăpuşnic şi Dobra: lanuri pentru a strînge bob cu lungul Mureşului. „Sîntem organi
ne spunea Adrian Costa, secreta echipa de - cosaşi din Lunca Cernii, bob pîinea ţării. în lanurile de zaţi pe patru sectoare de lucru, cu
Petru Ungureanu, de la Centrul T O T
rul comitetului comunal de partid, a oamenilor din Ghelar — tineri şi grîu din zona Viile Noi. unde pă- 22 de detaşamente şi zeci de e-
primarul comunei Dobra. Pînă marţi vîrstnici, a femeilor de la Lelese, mîntul mai musteşte de ape, pe chipe — ne informează maiorul S A T U L
seara întreaga suprafaţă va fi re a celor din Cerbăl. In mod deo cele 43 de hectare — sute de oa
coltată. Urmează apoi treierişul. sebit s-au evidenţiat cei peste 200 meni. Se bat coase, se seceră, se militar Deva. Aici e sectorul patru,
de oameni din Topliţa, care au e- aşează snopii în căpiţe, se adună
uiiue lucianii cu iu uuioozere, )
Atît la Dobra, cit şi la Lăpuşnic —-r------— . . . „v. unde lucrăm cu 15 buldozere, 4 LEGEA ORGANIZĂRII PRODUCŢIEI Ş
s-a lucrat în condiţii grele. Unde fectuat o muncă de calitate si pe spice. Au venit ajutoare — peste benzi transportoare, dar mai ales î ^
1 G A /în
î
—
. .
>
A CI înltij A 1
150 de cosaşi din satele Cîrjiţi, Al
cu oameni. Oamenii aceştia care
terenul nu mustea de apă, era nă o suprafaţă mai mare decît li se maşu Sec şi Cozia, militari, elevi au uitat de oboseală, de odihnă, A MUNCII ÎN AGRICULTURĂ prevede
mol. Dar oamenii au învins. Fie repartizase. Cu mult sp6r au mun de la şcolile generale nr. 1, 4, 5, !
dar n-au uitat o clipă că sînt co
care formaţie de lucru constituită cit sutele de oameni de la Indus liceele „Decebal , nr. 2, pedagogic, munişti, că sînt cetăţenii acestei „Membrilor cooperatori, tuturor oamOilo
11
din 30—60, uneori din 100 de oa tria cărnii Deva, P.T.Tc., între muncii din agricultură, în dubla lor calitate d<
meni, era organizată pe echipe, în prinderea cinematografică, I.C.R.A. energetic din Deva să grăbească ţări ce a trecut prin grele încer proprietari şi producători, le revine înalta res
11
fruntea cărora se aflau secretarii şi U.J.C.M. strîngerea recoltei, aşa cum cere cări . „Am schimbat diapazonul cu ponsabilitate de a-şi îndeplini toate sarcinii)
organizaţiilor de partid sau mem Acum recoltatul griului s-a în Hotărîrea Comitetului Politic Exe unelte mai practice — glumeşte de muncă personale, de a-şi aduce contribuţie
cutiv al C.C. al P.C.R. cu privire prof. ,Gh. Bercea, încărcînd targa
bri ai comitetului ^comunal de cheiat. Toată atenţia se va concen
partid, ai birourilor organizaţiilor tra asupra treieratului. Dar nu vor la măsurile ce se impun în con cu pămînt şi vorbindrme despre la realizarea planurilor de producţie...".
de bază. cei mai buni brigadieri. fi uitate nici lucrările de mare ur tinuare pentru înlăturarea cît hărnicia cadrelor didactice Ioan „...întărirea ordinii şi disciplinei constituie (
mai grabnică a efectelor inunda
Duminică, după ce sîmbătă noap genţă: însămînţarea culturilor du Radu, Ana Vlad, Rozalia Bîlea, E- obligaţie primordială a lucrătorilor din unită
ble, efectuarea lucrărilor de sezon ţiilor. In toate unităţile agricole lisabeta Meszaros, Florica Nikel,
tea plouase torenţial, toate lanurile In grădinile de legume etc. din municipiu — Deva, Archta, Elena Tămăşan, Maria Ianoşi, Li- ţile agricole de stat, a membrilor cooperative
erau din nou inundate de apă. Şi Oristur, Bîrcea Mică, Şoimuş, Be- via Sorescu,' Zoe Zaharia, Viori lor agricole şi a producătorilor individualii, c
cu toate acestea, la C.A.P. Lăpuş- SABIN CERBU jan, Veţel, Leşnic, Popeşti — s-a ca Cerb, Dragomir Nan, Ileana
lucrat intens. A fost o duminică a Jurca, Dalia Radu, Mireea Big (ca
muncii Im care s-a recoltat grîu de re a cărat într-o zi 500 de tărgi AICI STAŢIA PORTATIVĂ DE RADIOAM
ILIA. CU FORŢE SPORITE.LA RECOLTĂRI ! pe 54 ha — din care aproape ju cu pămînt), Maria Teo-dorescu, Ma
mătate manual —, s-a eliberat te ria Glodeanu, Rodica Diţ — căreia Timp de cîteva zile în Ra.poltu In executarea 1
renul pe 52 ha, s-au arat 30 ha, i-au venit în ajutor şi cei doi fii, Mare, Bobîlna, Foit şi Rapolţel ma legumicolă €
Deşi la Ilia se lucrează la con- comitetului comunal de partid, ca- s-au însămînţat culturi duble pe Cătălin şi Iulian . „Aici sînt nu s-a folosit cu eficacitate, printre de asemenea <
11
solidarea şi supraînălţarea digurilor, re de dimineaţă pînă seara e în 15 ha, s-a pregătit terenul pe 15 mai economişti, ingineri, jurişti, alte mijloace ale muncii politice despre comunişti
eforturile principale ale oamenilor primele rînduri ale brigăzii din ha, s-au transportat baloţi de pe tehnicieni — dar vedeţi ce mun de masă, o staţie portativă de ra
citori care după
din comună sînt Îndreptate spre Bastea. 37 ha, s-au strîns furaje de pe citori sînt ? — ne atrage atenţia dioamplificare. gram, la ieşirea
Btrîngerea cît mai grabnică a re Un ajutor preţios l-au primit ţă 13 ha. «Muncesc oamenii, înţeleg tovarăşul Gh. Lupan asupra celor
coltei de grîu de pe cele peste 420 ranii cooperatori din Ilia din par efortul pe care trebuie să-l depună 12 angajaţi al I.F.E.T. Deva, care Cu sprijinul Direcţiei judeţene mers în cîmp, 1
hectare ocupate cu această cultură, tea unităţilor economice din loca in aceste zile. Comuniştii sînt în au venit, în plus, peste planificat . P.T.Tc., comandamentul comunal lui care a fost
11
întreaga suprafaţă cu grîu aflată litate: Ocolul silvic, Şcoala de şo- fruntea celor mai harnici. De di de luptă împotriva inundaţiilor a Folosirea unuii
Duminică, de-a lungul digului, asigurat, prin staţia portativă de loc, care s-a do
BUb apele Mureşului a fost recol- feri, C.L.F. şi altele, mineaţa pînă seara sînt în cîmp. am consemnat, de asemenea, efor
tată cu secerile sau cu coasele. Paralel cu acţiunile de refacere radioamplificare, difuzarea de eficient şi util. i
Ploaia căzută din abundenţă sim- şi recoltări se lucrează de zor la Brigadiera Elena Gros, care e şl tul şi dăruirea oamenilor de la comunicate prin care s-au adus la comunicările făc
secretara organizaţiei de partid, se Direcţia judeţeană de poştă şi te
bată seara a Îngreunat mult lu- însămînţarea culturilor duble. Pînă află permanent în mijlocul oame cunoştinţa tuturor cetăţenilor as operativă a cetăţ
" "
"
crările " de recoltare ce au ‘ fost or- acum s-au ................. .... C.A.P.însămînţat la lecomunicaţii, T.C.H., filiala C.E.C., pecte de pe frontul bătăliei pen te asupra stadiu
ganizate duminică, cînd peste 300 Sîrbi- 15 ha cu porumb pentru nilor. Alexandru Florea are 82 de de la asociaţiile de locatari 1 şi tru strîngerea recoltei, pentru în nor lucrări, a<
de oameni din Ilia şi aproape 150 boabe, 5 ha la C.A.P. Ilia, 7 ha ani şl vine zi de zl, Maria Mun- 9. „Eu am 70 de ani şi muncesc lăturarea urmărilor inundaţiilor. tuturor faptele
teanu e ca piperul, deşi e septua
cu drag pentru idealul' acesta — De cîteva ori pe zi, prin staţia şi aspectele criti
din Vorta au muncit din greu la la Bretea şi 1 ha cu fasole, tot la genară, Victoria Gros. Loghin se confesează Ioan Lupu, secreta
recoltatul griului pe tarlaua „Ţa nia. Ritmul a fost mult intensi Henţ, Pascu Bălan, Maria Peşteu, rul organizaţiei de bază din car portativă de radioamplificare, existai Vter-un c
rina de jos şi de pe terenurile ficat în aceste zile hotărîtoare pen- s-au informat cetăţenii satelor de activitate, as
11
I.A.S. S-au evidenţiat, prin munca tru asigurarea unei bune recolte Elena Bulz sînt mereu exemple tierul 1, şi vreau să arăt că şi Rapoltu Mare, Bobîlna, Foit şi au fost preluate
responsabilitate
de
cetăţenească, nemembrii de partid înţeleg acest Rapolţel despre modul în oare se printr-o intensă
lor asiduă, echiDele în fruntea că- la culturile duble. deşi — ne spune ing. Szegedi La- ideal. Priviţi-i cu ce tragere de
rora se aflau Ion Căceu, secreta Suprafaţa ce a mai rămas de re dislau, de la C.A.P. Deva — unii inimă muncesc, alături de noi, că desfăşoară munca în cîmp, Ia la om la om. de
rul organizaţiei de partid din Să- coltat la grîu cere din partea comi cooperatori nu înţeleg, nici In a- strîngerea recoltei de grîu, despre diştii şi agitator
toţi trebuie să fim unul Ia faipte
cămaş, Avei Buştea. secretarul or tetului de partid o concentrare ma ceste zile grele, că trebuie să fie _ aşa cum ne cere partidul nos- activitatea mecanizatorilor, despre de partid.
ganizaţiei de bază din Dumbrăviţa sivă de forte Iar S.M.A.-ului din lo aiăţuri de noi, pe ogoare. Mă re- ■ * * strădania depusă de cooperatori
şi Gheorghe Orşa, secretar al or calitate o bună organizare a mun fer la S. Vasiu, F. Lazăr, A. Circu, tru, cum ne^a îndemnat şi ne în
ganizaţiei de bază din brigada cii mecanizatorilor care lucrează pe A. Lazăr, S. Gros, I. Lazăr. deamnă, prin exemplul său, tova
11
mixtă a C.A.P. Ilia. Am remarcat, combine în aşa fel ca recolta de răşul nostru Nicolae Ceauşescu . ÎN CONSILIILE INTERCOOPERATISTE
de asemenea, exemplul însufleţitor grîu să ajungă cît mai grabnic în Bilanţul muncii din unităţile a- Un ideal măreţ al efortului u- HAŢEG Şl CÎRNESTI - AMPLĂ MOBIS
al tovarăşei brigadiere Mica Asi- hambare, gricole de producţie ale munici man, al responsabilităţii şi dărui
nefta, membru supleant al biroului C. SANDU piului Deva putea fi mal bogat rii In opera de refacere pe care FORŢE LA MUNCA DE PE OGQ
toţi ca unul vrem şi trebuie s-o
dacă fiecare cooperator înţelegea durăm. Activitatea pe ogoare a continuat lor intercooperati:
că locul său, în această zi, este VIORICA CIORBAGiU
ZAM - BURJUC. MUNCĂ INTENSĂ, şi duminică în toate unităţile agri şi Cîrneşti, în fer
pe ogor, acolo unde trebuie să fie LUCIA LICIU cole socialiste de pe raza consilii- alături de cooper;
FĂRĂ ÎNTRERUPERE şi lucrători din
la strînsul recolte
Sîmbătă noaptea a plouat din nou minat. Oamenii vorbesc cu părere din întreprinderi
torenţial. Dimineaţa, duminică, sub de rău despre pagube. Se sconta neri şi elevi. Nu
un cer mohorît, ameninţător, sute aici la o producţie de cartofi de fermelor I.A.S. i
de locuitori ai comunei Zam erau circa 35 tone la ha. (Chiar şi aşa, consiliul intercoo]
la lucru. „Toată săptămîna trecută în condiţiile calamităţii, s-au ob participat la mur
s-a lucrat foarte serios — ne spune ţinut 20 de tone !). Recolte bune angajaţi, tineri şi
Cornel Moisin, secretarul comitetu se aşteptau şi de la sfeclă şi po I.A.S. Haţeg din I
lui comunal de partid. Am semă rumb. Dar... maţie de cosaşi
nat floarea-soarelui, castraveţi şi Totuşi, munca continuă. Oamenii a lucrat la reco
porumb în cultură dublă. Urmează au înţeles că e nevoie de eforturi. Alţii au muncit Ie
să mai însămînţăm 13 ha de masă Au înţeles urmărind cu atenţie ac turilor, strînsul ş
Verde şi să terminăm de treierat tivitatea neobosită din aceste zile a nurilor de paie, 1
11
tam 50 ha de grîu... . tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în- rajelor. în C.A.P.
în satul Sălciva, puternic afectat suşindu-şi cu însufleţire indicaţiile şului Călan — di
fle inundaţii, oamenii au revenit în sale date la faţa locului, cum s-a minat recoltatul -
Casele lor. Acum se scoate apa întîmplat şi cu prilejul vizitei în minică recolte., d
din fîntîni pentru a doua oară. Nă judeţul nostru. ', « s-iau balotat psiie
v
:S
molul depus are o grosime de peste în fruntea tuturor acţiunilor de - V ■' s-au făcut arături
Im metru. Lucrările de curăţare şi refacere se află organizaţiile de însămînţat cu cui
dezinfectare a grajdurilor s-au ter- partid, comuniştii. Cele mai acti- C.A.P. Băcia. Mecanizatorul Aurel Oprea seamănă porumb furaj pe o tarla d.« 5 ha. La Batiz peste 1