Page 43 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 43
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6072 © MARTI, 22 IULIE 1975 Pac. 3
FT-.‘r -vsşx*
însufleţiţi de sarcmite majore puse in faţa judeţului de Intr-an climat de înaltă responsabilitate
în aceste zile au Inc
secretara! general al partidului, tovarăşul Bicalae Ceauşescn
Adunările generale
Organizaţia judeţeană de partid, oamenii ale oamenilor muncii
muncii hunedoreni răspund prîntr-o în întreprinderile economice dia LV. Călan, „Marmura* Simeria
Incepînd de săptămîna trecută,
întreaga ţară se desfăşoară adu etc. adunările generaile ale oame
nilor muncii — care pînă în pre
exemplară angajare suplimentară I nările generale ale oamenilor zent s-au desfăşurat la nivelul
muncii, cadru optim, deosebit,
secţiilor şi sectoarelor — au dez
spiritului
pentru
manifestarea
bătut cu înaltă responsabilitate
muncitoresc, revoluţionar. Adună modul de acţiune pentru îndepli
rile generale ale oamenilor mun nirea cu succes a sarcinilor sta
' Oamenii muncii din judeţul nos ale noii situaţii în spiritul îndem kWh ENERGIE ELECTRICA, 21 000 cii înscriu pe ordinea de zi pro- bilite de Comitetul Politic Execu
tru, în frunte cu comuniştii, îşi nurilor şi indicaţiilor secretarului TONE CĂRBUNE NET COCSIFI- blematicile majore ale sporirii tiv al C.C. al P.C.R. în vederea
mobilizează în aceste zile — ase general al partidului, al hotărî CABIL ŞI ENERGETIC, 12 000 TO producţiei materiale, de care eco recuperării . urgente a pagubelor,
menea întregului popor — toată rilor Comitetului Politic Executiv, NE COCS METALURGIC, 15 560 nomia naţională are acum atîta a indicaţiilor tovarăşului Nicolae
energia, dăruirea şi capacitatea în siderurgiştii din Hunedoara şi Că- TONE FONTA, 20 000 TONE O- nevoie, căile şi mijloacele ce tre Ceauşescu făcute cu prilejul re
marele efort al ţării pentru înlă lan, minerii de la Vulcan, Barza, ŢEL, 34 000 TONE LAMINATE buie urmate pentru înlăturarea centei sale vizite în judeţul Hu
turarea grabnică a urmărilor i- Deva, din Poiana Ruscăi, construc FINITE, 1270 TONE DE FIER IN grabnica a efectelor inundaţiile® nedoara, cu privire la suplimen
nundaţiilor, recuperarea în între torii, energeticienii şi multe alte MINEREU MARFA, IMPORTAN şi trecerea cu mai multă hotărîre tarea producţiei, creşterea pro
gime pînă la sfîrşitul anului a colective şi-au examinat cu răs TE CANTITĂŢI DE CUPRU, la înfăptuirea cincinalului înainte ducţiei pentru export, asimilarea
pierderilor suferite de economia pundere posibilităţile de a da su PLUMB, AUR IN CONCENTRATE de termen, la pregătirea minuţi a noi tipuri de maşini şi utilaje
naţională, pentru a asigura dez plimentar economiei naţionale ŞI ALTE PRODUSE. oasă a producţiei cincinalului vii pentru diminuarea importului,
voltarea economico-socială în ritm metal, cărbune, minereuri, ener Adunărilor generale ale oameni tor. mobilizarea generală a oamenilor
susţinut a patriei şi înfăptuirea gie, materiale de construcţii şi lor muncii, care au loc în aceste Şi în judeţul nostru, Ia C. S. muncii în vederea îndeplinirii
neabătută a hotărîrilor Congresu alte produse cerute de opera de zile în întreprinderi şi pe şantie Hunedoara, Centrala cărbunelui, cincinalului înainte de termen.
re, le revine îndatorirea — ca for
refacere, de a construi mai re
lui al Xl-lea al partidului. Cli de conducere a activităţii din u- CU SPIRIT DE PREVEDERE, ACŢIUNI HOTĂRÎTE
matul de muncă dîrză care se pede şi mai eficient, a gospodări nităţile socialiste — de a stimula
afirmă în industrie, pe şantiere, cu chibzuinţă materiile prime, puternic căutările, iniţiativele şi PENTRU ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI DE
materialele, combustibilii, resurse
în agricultură, conştiinţa înţele le valutare. Din angajamentele soluţiile în domeniul suplimentă
gerii necesităţii eforturilor supli exprimate în telegramele adresate rii producţiei fizice, atît pentru AUTOUTILARE
mentare ce trebuie depuse de de colectivele de muncă hunado- necesităţile interne de refacere Secţia I vagoane cisternă a schiţarea şi definitivarea unul
către toţi şi de fiecare în parte, cît şi pentru export, pentru valo I.M.M.R. Simeria. Atmosferă de program concret pentru activita
reprezintă răspunsul nostru, al rene Comitetului Central al parti rificarea mai eficientă a cărbune lucru. Se trece în revistă înfăptu tea viitoare a întreprinderii In di
hunedorenilor, la îndemnurile în- dului, personal tovarăşului Nicolae lui de Valea Jiului, a minereuri irea sarcinilor revenite pentru recţia autoutilării şl autodotării.
Ceauşcscu, din evaluările asupra
sufleţitoare adresate de secretarul potenţialului de producţie, orga lor din judeţ, altor surse de ma primul semestru al anului, se sta Ioan Aron, forjor din sectorul
general al partidului, tovarăşul terii prime, pentru încetăţenirea bilesc măsuri concrete pentru re de fierărie, arăta că la locul său
NICOLAE CEAUŞESCU, de pe a- nizare, cooperare şi mai bună gos peste tot a unui exigent spirit alizarea exemplară a celor din de muncă este necesară o nouă
podărire care s-au făcut peste tot
vanposturilc luptei împotriva i- a rezultat posibilitatea certă ca gospodăresc în privinţa folosirii semestrul al II-lea şi pentru anul ghilotină — presă, cea existentă
nundaţiilor şi pentru normaliza organizaţia judeţeană de partid, materialelor, energiei şi combusti viitor. fiind depăşită din punct de vede
rea situaţiei, la sarcinile majore oamenii muncii din judeţul Hu bilului, a resurselor valutare. Cu pondere însemnată în activi re tehnic. Şeful de echipă lăcă
puse în faţa judeţului, cu prilejul nedoara să-şi asume un mobili Completările suplimentare ce se tatea întreprinderii, secţia I cis tuşi, Petru Hălălae, insista pentru
recentei vizite de lucru, în dome zator angajament : SA ADUCA ÎN vor aduce angajamentelor, măsu terne şi-a îndeplinit sarcinile pe introducerea izolaţiei fonice ' in
niul producţiei, exportului, asimi SEMESTRUL AL DOILEA UN rile ce vor fi adoptate pentru re primele 6 luni în procent de 116,4 atelierul de frînă. Gheorghe Cu
lării de noi maşini, utilaje şi pro APORT VALUTAR SUPLIMEN cuperarea neîntîrziată a unor res la sută la producţia globală, 117,1 curuz a venit cu noi propuneri
duse, la măsurile luate, intr-un TAR LA EXPORT-IMPORT DE tanţe, folosirea mai deplină a ca la sută la producţia marfă, asigu- pentru rezolvarea problemei
moment atît de greu, pentru ridi APROAPE 101 MILIOANE LEI, pacităţilor de producţie şi timpu rîndu-se o reducere a cheltuieli transportului roţilor între rotărie
carea bunăstării celor ce muncesc, FAŢA DE SARCINILE STABILI lui de lucru, punerea în funcţiu lor planificate la 1 000 lei produc şi halele de montaj. Lăcătuşul
la toate hotărîrile şi măsurile de TE UNITĂŢILOR DE MINISTE ne Ia termen a noilor obiective, ţie marfă de 4,1 lei. Sînt rezultate Ioan Munteanu şi Dumitru Cola-
excepţională însemnătate adopta RELE ECONOMICE ŞI SA DE îmbunătăţirea calităţii produselor bune, care ilustrează concludent cea arătau că lucrările de inves
te do Comitetul Politic Executiv PĂŞEASCĂ PLANUL SEMESTRI şi sporirea, pe toate căile, a efi dîrzenia muncitorilor acestei sec tiţii ce se execută în vederea mo
al C.C. al P.C.R., Consiliul de AL LA PRODUCŢIA INDUS cienţei economice trebuie să asi ţii care, paralel cu îndeplinirea dernizării secţiei trebuie urgen
Stat şi preşedintele Republicii. TRIALA CU 155 MILIOANE LEI, gure cadrul pentru o mobilizare sarcinilor de producţie, au ştiut tate, iar şeful de echipă Aurel
Acţionînd din primele momente RESPECTIV CU 10 MILIOANE şi mai intensă la îndeplinirea îna să-şi facă datoria în zilele inun Popa şi sudorul Nicolae Găman
inte de termen a actualului cin daţiilor şi pe terenurile agricole, demonstrau că sînt necesare noi
cinal, la pregătirea temeinică a la strînsul recoltei sau mai apoi utilări şi în atelierele de rotărie
cincinalului viitor. in munca de refacere a terenuri şi sudură, venind cu propuneri
Organizaţia judeţeană de partid, lor. concrete pentru materializarea a-
toţi oamenii muncii de pe melea — Vizita tovarăşului Nicolae cestora.
gurile hunedorene sînt însufleţiţi Ceauşescu în judeţul nostru, indi La propunerea strungarului A-
de patriotismul înflăcărat al che caţiile sale preţioase ne-au făcut lexandru Eberth, adunarea oame
mărilor adresate muncitorilor, ţă să ne reevaluăm posibilităţile în nilor muncii a hotărit ca majori
ranilor, intelectualilor, întregului activitatea noastră de reparaţii, tatea lucrărilor de autoutilare şi
popor de secretarul general ai să găsim resurse pentru a ampli autodotare din cadrul secţiei să
partidului şi Comitetul Politic fica realizările din programul se execute prin efort propriu,
Executiv al C.C. al P.C.R., de sar nostru de autoutilare — mărturi pentru a se crea posibilităţi uzi
cinile majore care au fost puse sea maistrul Dumitru Cornea, cu nelor specializate din ţară să-şi
în faţa jdueţului nostru de către gîndul că problema autoutilării cu orienteze producţia către între
tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu piese şi subansamble, cu maşini prinderile afectate de inundaţii,
prilejul recentei vizite de lucru şi utilaje, este una dintre proble- în acest sens, angajamentul oa
şi, aşa cum au dovedit-o întot maticile majore căreia partidul menilor muncii din Secţia X cis
deauna, nu-şi vor precupeţi efor nostru îi acordă o atenţie deose terne a I.M.M.R. Simeria este de
turile şi energia pentru a aduce bită. păşirea planului de autoutilare pe
o contribuţie sporită la redresarea Am putea spune că de la aceste semestrul II al anulud cu cel pu
economiei naţionale, la înfăptui cuvinte ale maistrului Cornea au ţin 25 la sută.
rea hotărîrilor Congresului al XI- început adevăratele dezbateri ale
lea al partidului. adunării, că de aici s-a pornit în ILIE COJOCARU
brigăzi, şi-au propus şi vor da în
IrrTSTT-yM
f JVIJcj Mi llţJiLiăfe PBODUCTîEî această lună 4 000 tone în plus.
Sîntem hotărîţi să recuperăm ne-
întîrziat minusul pentru că de
10—15 ani sectorul şi-a îndeplinit
In depăşirea greutăţilor s-a afirmat cu răspundere, an de an, sarci
nile ce i-au revenit!
— La mina noastră direcţia ho-
întotdeauna spiritul de dăruire al minerilor tărîtoare de acţiune este creşterea
productivităţii muncii — ne spune
tovarăşul ing. Iulian Costescu, di
rectorul minei. - Din nerealizarea
din lupeni! productivităţii în cărbune provi
ne, în principal, minusul din lu
na iunie şi din prima decadă a
Mina Lupeni. Activitatea colec sificabil al cărui preţ a sporit de acesteia în ultimele zile randa
tivului de mineri, maiştri, 2—3 ori pe piaţa mondială. mentele în cărbune au crescut
ingineri, muncitori de la întreţi In luna trecută şl în prima ju cu 200—300 kg/post. Vom introdu
nerea _ utilajelor, transport şi a- mătate a celei în curs, mina Lu ce noi utilaje în abataje şi pre
provizionarea locurilor de mun peni s-a găsit în impas. Dar nu gătiri, înlocui cele uzate, se va
că polarizează în aceste zile o de netrecut. Au intervenit presi insista pe îmbunătăţirea calităţii
mare atenţie. uni în unele zone, însă nu a lip reviziilor şi reparaţiilor.
întîi, pentru faptul că „metro sit linia de fronturi de lucru în — Putem face planul şi să dăm
nomul" producţiei zilnice nu indi proporţia în care nu s-a făcut cel puţin 100 tone în plus, pe lu
Oamenii schelelor că încă reintrarea în totalitate în planul zilnic. Şi nici pe seama tră se iau oameni pentru com
nă, cu toate că din brigada noas
lipsei de efectiv nu se poate pune
normal după căderile din luna
iunie, deşi volumul extracţiei în întregime minusul. Poate mai pletare, ca celei ^te să nu piardă
creşte din zi în zi. mult au dăunat scăpările de na ciclul — arată simplu, dar con
Am sărbătorit, duminică, „Ziua pacităţi productive de la Hunedoa vingător, minerul şef de brigadă
constructorului 11 — inaugurată cu ra sau din Valea Jiului, poartă am în al doilea rînd, minerii Lu- tură tehnică şi organizatorică, din
zece ani în urmă din iniţiativa se prenta acestor oameni ai schelelor, peniului sînt iniţiatorii întrecerii munca cu oamenii, adică lucruri Grigore Pop.
cretarului general al partidului — stimaţi şi preţuiţi do întregul popor, pe ramură şi, în consecinţă, şi-au care au fost analizate, 11 s-au gă — Acordînd un sprijin mai ma
intr-un climat dc înaltă angajare înfăţişează dîrzenia şi competenţa asumat o înaltă obligaţie morală sit cauzele şi pot fi îndreptate cît re sectoarelor II, III şi V, îmbu
muncitorească, cînd întregul popor constructorilor noştri hunedoreni. muncitorească care trebuie ono mai operativ. nătăţind aprovizionarea locurilor
puternic mobilizat de partid şi-a u- Furnalele de 1 000 mo şi laminoa- de muncă, întărind preocuparea
nit toate forţele pentru înlăturarea rele de Ia Hunedoara, ţesătoria de rată exemplar. Ce trebuie făcut, care sînt po comuniştilor pentru mobilizarea
grabnică a pierderilor provocate e- mătase, magazinul universal „Ulpia“ în al treilea rînd — şi cel mal sibilităţile de îndreptare a situa
conomiei de calamităţile naturale, şl hotelul „Sarmis 11 din Deva, cele important, care nu poate lăsa in ţiei ? lor şi a oeior din jur, activitatea
în marea bătălie cu timpul, în con peste 4 000 de apartamente construi diferentă conştiinţa tuturor mem — Să acţionăm, • ţu toate mij minei se poate urni din impas şi,
diţiile zilelor de grele încercări, a- te anual în ultimele două cincinale brilor colectivului, de la director loacele muncii politico-organiza- de fapt, mergem din zi în zi spre
cest detaşament de avangardă al oa în oraşelo judeţului sînt doar cîtc- şi pînă la noii angajaţi — pentru torice, pentru a întări spiritul de mai bine — conchide tovarăşul
menilor muncii hunedoreni — con va diu marile realizări ale acestor Nicolae Novac, secretarul comite
structorii de la I.C.S. Hunedoara, oameni ce construiesc pentru azi că acest colectiv de nădejde este dăruire, conştiinciozitatea, disci tului de partid pe mină.
T.C. Deva, Şantierul T.C.M.M. Pe cu gîndul la viitor. chemat să aducă o contribuţie de plina j fără şedinţe, prin munca
troşani, cei care activează pe plat Dc ziua lor, calde felicitări, trans osebită în marele efort naţional de la om la om, acolo unde lu Două lucruri sînt în esenţă mal
forma Chişcădaga sau la alte obiec mise cu sincera convingere că aşa de recuperare a daunelor suferi crează — este de părere tovară- ■ necesare la E.M. Lupeni î o mo
tive din judeţ — şi-au sărbătorit cum au participat activ zi şi noap te de economie, în transpunerea şui Alexe Furdui, tehnician, se bilizare a muncitorilor mineri de
ziua sub semnul marii angajări în te mai întîi Ia lupta eroică cu ape
vederea urgentării ritmurilor de le, iar apoi la recuperarea rămîne- în viaţă a chemării adresate oa cretarul comitetului de partid din aici la nivelul aprecierilor de
execuţie, pentru finalizarea la ter rilor în urmă înregistrate pe unele menilor muncii hunedoreni de se sectorul IV, cel mai mare sector care se bucură în bazin, judeţ şi
men şi în devans a obiectivelor in şantiere, vor şti şi de acum încolo cretarul general al partidului, to al minei. Am început deja să ex ţară, însoţită de un sprijin tehni-
dustriale şi social-culturale. să nu-şl precupeţească eforturile varăşul Nicolae Ceauşescu, de a tragem zilnic 100—200 tone de co-material corespunzător dia
Tot ce s-a înfăptuit în anii con pentru a fi la înălţimea importan creşte ponderea cărbunelui din cărbune peste plan şi minerii din partea Centralei cărbunelui Pe
strucţiei socialiste în acest judeţ, telor sarcini ce le stau în faţă în
miile de apartamente, zecile de ca acest cincinal şi în cincinalul viitor. Valea Jiului la fabricarea cocsu brigăzile conduse de Petre Con troşani.
lui metalurgic în vederea redu stantin, Ioan Sălăgean, Ioan So-
cerii importului de cărbune coc- iomon, Grigore Pop, din celelalte I. MIRZA