Page 39 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 39
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6071 © MÂRJI, 15 IULIE 1975 Pag. 7
Oamenii munci tanedoreni participi cu atinegaţra
la bătălia refacerii, la strasul recoltei
(Urmare din pag. a 6-a). borceag, iar fetele au administrat frontul bătăliei pentru strîngerea Chelaru, Mircea Tîmpa, a şoferilor SURORILE DE CRUCE I
îngrăşăminte la pomii de pe 7 ha grabnică a recoltei şi însămînţa- Iuliu Povirjan, Tudorache Lazăr
livadă. S-au evidenţiat Emilia Bog rea culturilor duble. Ioan Buda şi Simion Anca, de la O.I.F.P.C.A.
Unirea, in frunte cu primarul Au dan, Ileana Zgîrcea, Ioan Dălines- ROŞIE - LA POSTURI *
rel Martinesc, au venit în spri cu, Traian Vida şi alţii. Tot du şi Traian Rînzar au treierat sta Deva digului i se adaugă noi cote
jinul lucrătorilor de la ferma I.A.S. ţionar cu combinele, Boakcy Ion spre finalizare. Ca în fiecare zi,
din localitate şi au cosit orzul, ce minică, 120 cooperatori au cosit fi a lucrat la seceratul griului cu şoferul Iosif Boldijar, de la Alături de cadrele medicale, ac-t
nu putea fi recoltat cu combinele, nul de pe 6 ha, au transportat şi combina „Gloria", Timoftei Danciu E.G.C.L. Hunedoara, a transportat tiviştii voluntari de Cruce roşie
de pe o suprafaţă de 14 ha. „Este depozitat 15 tone furaje. S-a lucrat a însămânţat castraveţi .pe suprafe din zori şi pină în seară apa po din judeţ participă, în aceste zile,
pîinea noastră, a tuturor şi nu pu la însilozarea de nutreţuri, la con ţele unde s-au retras apele, Emil tabilă necesară brutăriei, locuito la ample acţiuni de prevenire a
tem, nu ne este permis să o lă strucţia noului grajd, precum şi.la Pojoni a fost prezent la discuirea rilor din Gelmar, lucrătorilor din epidemiilor ce pot fi cauzate de
săm să se prăpădească — spunea refacerea unor drumuri din satele celor 16 hectare care au fost în cîmp. inundaţii. Mobilizarea populaţiei
un bătrîn cooperator. Aşa că am Zeicani şi Breazova, care au fost sămânţate manual cu porumb în Despre rodnicia zilei de muncă, din^ zonele calamitate pentru vac
degradate de ape. In total au fost
sărit ou toţii la strîngerea recol la muncă peste 350 de cetăţeni, în mirişte, Ion Florea, Cornel Beca tovarăşul Aurel Doboş, secretarul cinări, munca de la om la om pri
tei". In acelaşi timp, alţi 200 de şi Cornel Moga au efectuat ară comitetului comunal de partid vind precauţia faţă de locurile şl
cooperatori au lucrat pe ogoarele frunte cu primarul comunei, Vasile turi pentru însămînţarea culturilor Geoagiu ne-a relatat : „Putem spu lucrurile posibil infectate, difuza-
C.A.P. Ei au recoltat şi treierat Zgîrcea. duble. La grădidna de legume a ne că duminică am avut o zi de rea^ materialelor de propagandă
orzul de pe ultimele 4 ha şi 10 ha TOT SATUL — C.A.P. Geoagiu elevii, în frunte muncă record. Cu forţe manuale şi sanitară, dezinfecţia fîntînilor sînt
cu grîu, au cosit 10 ha furaje şi au O SINGURĂ FAMILIE cu cadrele didactice, au participat mecanice s-a strîns recolta de pe doar cîteva din acţiunile între
transportat şi depozitat 10 tone nu la întreţinerea legumelor, iar cei mai mult de 35 de hectare, s-au prinse în judeţ.
treţuri. Locuitorii satului Hobiţa, comu din clasa a VlII-a au lucrat la se transportat paie de pe aproape 15 La Deva, surorile de Cruce ro
na Densuş, acţionînd ca o singură ceriş. Zi de zi, Eugenia Muntean, hectare, s-au treierat 10 tone grîu,
DETAŞAMENTUL UTECIŞTILOR familie, au transportat cu atelaje Cristian Ganea, Dorina Purcel, s-au însămînţat legume şi culturi şie Paulina Bercea, Cornelia
Gheorghiţă, Victoriţa Fabian mun
Constituiţi intr-un detaşament de le, lucrînd din zori şi pină seara Marin Lazăr, Gela Iva-n, Valeria duble de furaje pe 12 hectare, au cesc, acţionează, de zile în sir,
muncă, un număr de aproape 40 tîrziu, 100 tone de trifoi de pe cele Bulbucan şi alţii au lucrat pe o- fost recoltate 3 000 kg fructe. In continuu, alături de cadrele medi
goare pentru diminuarea pagube
total, cu ajutorul primit din par
utecişti din comuna Sarmizegetusa, 33 ha aflate în cultură. Această ac lor cauzate de inundaţii. De ase tea ţăranilor din comuna Balşa, al cale, în zonele calamitate, ca şi
avind în frunte pe Iozica Zgîrcea, ţiune de punere la adăpost a fura menea, din rîndul celor 120 mili angajaţilor şi militarilor s-a strîns membrele grupei sanitare de la
secretara comitetului comunal al jelor şi păstrarea lor în cele mai tari care au fost prezenţi dumi recolta de pe mai mult de 100 ha întreprinderea viei şi vinului şi
U.T.C., au lucrat la cositul furaje bune condiţii a fost încheiată in nică la recoltat, s-au evidenţiaţi terenuri inundate, urmind ca ac- activul voluntar al comisiei da
lor şi întreţinerea pomilor din li tr-un timp record de numai 3 zile. Ion Pop, Ion Ţună, Cornel Negru, iunea să se încheie în 2—3 zile. Cruce roşie din cartierul nr. 6.
vada C.A.P. Băieţii au cosit 2 ha NICOLAE BADIU Nicolae Marcu, Gheorghe Coslines- n continuare, forţele sînt concen Surorile Elena Vasile, Laurenţia
cu, Ion Crişan, Gheorghe Adomni- trate la scurgerea apei, construc Răpeanu, Margareta Anghel, Szasz
BRETEA ROMÂNĂ. ORE DE LUPTĂ că şi mulţi alţii. ţia digului, strîngerea recoltei, în Olga, Estera Tomotaş, Toţii Ana,
Tot duminică au continuat cu sămînţarea culturilor duble, între de la Simeria, împreună cu cadre
BĂRBĂTEASCĂ forţe sporite lucrările de construc ţinerea plantelor prăsitoare şi le medicale de aici ajută, în sa^
ţie a digului din satul Gelmar. strîngerea furajelor". tele Şăuleşti şi Uroi, la vacci
Nici nu se luminase bine de în mijlocul bulboanelor. Tracto Prin aportul buldozeriştilor Gheor nări, consultaţii şi dezinfectii.
ziuă cînd în Bretea Română a ristul Gheorghe Ştefănoiu. for ghe Moisuc, Andrei Rusin, Mircea N. TiRCOB
fost dată alarma. Ploile abunden maţia condusă de Nicolae Con-
te căzute peste noapte au făcut durache, inginerul şef Vasile Ne O iniţiativă demnă de toată lauda- MECANIZATORII AU PUS
ca apele Bedeiului să rupă malul grea, Hortensia Furdui, secretara MINA PE COASE
şi să iasă din matcă, să năvăleas organizaţiei de partid din brigada ELEVI1 CONSTRUCTORI DIN DEVA
că peste păşune şi culturi, ama- C.A.P. împreună cu Gheorghe
ninţînd să cuprindă şi animalele Cerbălău, Gheorghe Momeu, O- S-AU ANGAJAT SĂ REPARE 52 APARTAMENTE In ultimele zile am fost martorii
aflate în grajdul C.A.P. limpiu Bodea, Gheorghe Merişo- a numeroase acte de adevărat e-
Sătenii — cu mic, cu mare — rcanu, Nuşi Jelduier, Mihai lancu, AFECTATE DE INUNDAŢII roism, a unor fapte ieşite din fi
înarmaţi cu Jopeţi, sape, topoare, Floarea şi Ioan Zepa, Ioan Han- O valoroasă iniţiativă s-a năs ieri, destoinicii elevi, coordonaţi resc. Mulţi oameni s-au întrecut pe
au sărit însă ca un singur om şi ciu, Ioan Deac şi mulţi alţi să cut la Liceul de construcţii din cu multă competenţă dc ing. lize ei înşişi în zilele grele ale încer
s-au îndreptat de grabă spre lo teni sînt doar cîţiva care au în Deva, în imediatele zile după ce C'prea şi maistrul Vasile Marc, cării cu puhoiul apelor. Acum, Mu
cul unde a fost rupt malul. Au apele Mureşului au început să se au înlăturat straturile de tencu reşul s-a retras. Mai mult ca ori-
venit în ajutorul lor cu utilaje şi fruntat apele muncind în depli retragă în matcă. înarmaţi cu cu ieli afectate, au scos parchetul cind, e necesar ca la strîngerea re
mecanizatorii de la S.M.A. şi mun nă unitate de forţe. noştinţele dobîndile pe parcursul din apartamente, au evacuat mo coltei să se acţioneze cu toate for
citorii de la Şantierul 71 C.C.F. După 6 ore de luptă, apele Be anului şcolar, dotaţi cu uneltele lozul, în sfîrşitau creat frontul de ţele şi mijloacele, să se folosească
Petroşani care extrăgeau balast deiului au reintrat în matcă şi specifice adevăraţilor constructori, lucru pentru o nouă fază: execu din plin mijloacele mecanizate, se-
din zona Bretea Strei. 6 ore a du grajdul, păşunea şi culturile co 60 de elevi ai liceului amintit, în ţia tencuielilor, finisajelor şi zu cerile şi coasele pentru ca orzul şi
rat bărbăteasca luptă cu puhoa operativei agricole au fost salva drumaţi de cadrele didactice de grăvelilor din cele 52 de aparta griul să se recolteze cît mai grab
iele. 6 ore eroice, cînd s-a mun te de la inundaţii. (IZIDOR GILCOI, specialitate, au trecut să ajute ce mente. Este un nou examen ai nic, fără nici o pierdere. Aşa gîn
cit în condiţii grele prin ploaie, corespondent). tăţenii din Deva ale căror locuinţe acestor elevi, de data aceasta de dese şi acţionează mecanizatorii de
au fost afectate de inundaţii. Deo pus pe frontul reconstrucţiei, un la secţia S.M.A. Gurasada. Aveau
GEOAGIU. PRIORITATE STRÎNGERII RECOLTEI camdată s-au orientat asupra car examen al vredniciei lor, al ma de recoltat 35 de hectare cu orz.
tierului „Progresul", unul din rilor înţelegeri umane la care au Marţi mai rămăseseră 10 ha. Dar
DE PE TERENURILE AFECTATE DE INUNDAŢII cartierele municipiului greu în cu o zi înainte plouase. Totuşi, şeful
cercate de furia apelor, unde au ajuns în aceste zile de grea cum secţiei, Ioan Sorinca, şi cei 6 meca
Cu mic cu mare, însufleţiţi de ciu, Maria Baba, Petru Murg, Iosil hotărât să repare 52 de a- pănă pentru sute şi mii de cetă nizatori erau prezenţi cu combine-,
chemarea secretarijlui general al Mihuţ şi alţii dovedesc o răspun partamente din 8 blocuri unde a- ţeni sinistraţi. le în lan. S-au străduit ei mult',
partidului, de exemplul personal dere deosebită faţă de soarta re pele au pătruns la partere. Pină C. ILIE dar pămîntul moale îi împiedica să
al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, coltei, participînd zilnic la strîn recolteze.
locuitorii satelor din comuna gerea manuală a producţiei. In COTELE APELOR ÎN MATCA MUNCII — Ce facem băieţi, ne dăm bă
Geoagiu au îmbrăcat, duminică, tarlaua unde secerau cooperatorii, tuţi ? — a întrebat şeful secţiei
haine de lucru. In ajutorul lor au am întîlnit şl un detaşament for Aici, în vatra Mureşului, bătă capacitatea productivă a I.F.E.T. S.M.A.
venit angajaţi de la întreprinderea mat din 80 de angajaţi de la sec lia cu apele este deschisă pe un Deva a fost întreruotă temporar. — Cmr\, acum cînd o parte din
chimică Orăştie, Sanatoriul Geoa ţia sculărie a întreprinderii chi front larg, cu participarea tutu Aceasta însă nu înseamnă că recoltă s-a pierdut, să lăsăm baltă
giu, militari şi elevi, care au rea mice Orăştie. Maistrul Ion Marian ror. Există însă un front şi în oamenii au stat cu mîinile încru lucrul ? — a intervenit un mecani
lizat o zi de muncă record pe o- a ţinut sa evidenţieze aportul u- munţi, acolo unde se exploatează cişate. Dimpotrivă, lupta cu ape zator.
goarele C.A.P., I.A.S. şi Staţiunii nor muncitori ca: Petru Sfîru, Au ■lemnul. Numărul relativ restrâns le, pentru socaterea lemnului spre — Eu zic să punem mina pe coa
experimentale, mai mult de 950 rel Filimon, Traian Inulescu, Eu al combatanţilor, izolarea, fac a- prelucrare a continuat la cote şi se şi să vedem care rămîne în ur
oameni participînd la acţiunile or genia Vîlceanu, Ion Moldovan, Lu ceastă bătălie, de multe ori ano mai înalte de tensiune. Unde ex mă, a hotărît Ioan Sorinca. După
ganizate. Cea mai mare parte din cian Micu, Ion Dubleş, Nicoleta nimă. ploatarea n-a fost şi nu este încă cîteva ore apa curgea şiroaie pe
forţe s-a mobilizat la secerişul şi Văcărescu — să-i amintim doar pe Totuşi, pe văile şi pîraiele din posibilă, oamenii au trecut la efec spatele tinerilor Remus Bolea, Si
treieratul griului de pe terenuri cîţiva —, care nu precupeţesc nici munţi, apele au pus la grea încer tuarea operaţiilor de scos-apropiat mion Biriş, Nicolae Gita, Vicen-
le care au fost inundate, deşi pe un efort pentru ca economia na care capacităţile oamenilor. Ploile şi la stocare. Alţii au început mun ţiu I. şi Titi Burza. Dar ei sînt
unele din aceste suprafeţe apa ţională să depăşească greutăţile torenţiale, viiturile năvalnice au ca grea de repunere în producţie obişnuiţi cu munca. Pînă seara nu
mai bălteşte. Pe una din tarlale provocate de calamităţile natura întrerupt activitatea productivă în a parchetelor-. In prezent, mai bi au oprit „motoarele". 5 hectare e-,
am întilnit-o pe brigadiera Elisa- le. In cursul săptămînii trecute, 47 parchete forestiere, cele mai ne de 800 de muncitori forestieri, rau recoltate. Mai rămăseseră 5 hal
beta Bozeşan, care ne-a spus : „In unii dintre ei au fost prezenţi şi multe în unitatea din Petroşani şi Înarmaţi cu buldozere, autogrede- Cu ajutorul combinelor, le-au ter
cel mult 2—3 zile se va încheia pe ogoarele cooperatorilor din Pri- sectorul Haţeg. Au fost calamităţi re, ţapine, lucrează la refacerea minat a doua zi. In seara zilei de
recoltatul griului de pe toate te caz, unde au ajutat la seceratul 27 km de drumuri auto şi 40 km drumurilor şi descongestionarea marţi, tractoriştii de la Gurasada
renurile afectate de inundaţii în griului. drumuri pentru tractoare. In mo gurilor de exploatare. erau obosiţi, dar bine dispuşi.
zona satului Gelmar. Cooperatori Ca întotdeauna, mecanizatorii mentele de vîrl ale viiturilor to
cum sînt Maria Costea, Ana Dan- s-au aflat în primele rînduri pe renţiale, aproximativ 20 la sută din C. ARMEANU SABIN CERBU j
Ţara a fost greu lovită de ca Ţara ne cheamă pe baricadele luptei pentru nevoie dc fiecare oră de muncă
lamităţi naturale. Pagubele, deşi a fiecărui om care poate şi ştie
neevaluate încă, sînt foarte mari. să folosească o coasă, o greblă,
Pentru înlăturarea cît mai grab o seceră sau o sapă. Şi cu toate
nică a urmărilor inundaţiilor, pre înlăturarea grabnică a urmăritor inundaţiilor! astea, duminică, în satele Şoimus
şedintele ţării, în deplin consens şi Hărău, în timp ce angajaţi diri
cu ţara, a decretat starea de ne fabrici, uzine, şantiere, instituţii
cesitate. Majoritatea covîrşitoâre a munceau pe ogoarele celor două'
populaţiei din judeţul nostru — şi Unii însă, incredibil, beau prin talele, se C.A.P.-uri, la strînsul recoltei sau
el lovit greu de calamităţi — a al furajelor, o mulţime de local
înţeles această stare şi-şi înzeceş nici se plimbau ca şi cînd n-ar fi
te eforturile pentru a vindeca cît avut nimic de făcut. Pe directoa
mai repede rănile economiei, ale plimbă nepăsători, refuză să iasă la muncă... rea grădiniţei din Şoimu.ş, Elena
vieţii noastre sociale. Dovezi ni se Caprini, am surprins-o, la ora 11,
oferă în fiecare ceas cu sutele. privind de pe fereastră, cu mîinile
S^a scris adesea, în aceste zile încrucişate, lumea care muncea.
fierbinţi, despre oameni care pe pe verişoara mea la o bere". O.I.F. ceşte" avan la bufet şi minte i sat ce a avut de suferit de pe ur Cadre didactice din comună şi din.
frontul producţiei pentru realiza înseamnă Oficiul de îmbunătăţiri „Am muncit, tovarăşi, vă rog să ma inundaţiilor. El şi-a luat con Deva lucrau în acest timp cu e-
rea şi depăşirea planului şi anga funciare. Cită treabă are în aces vă interesaţi cit noroi am curăţat cediu fără plată, de la serviciu, şi levii pe o tarla de sfeclă a C.A.P.
jamentelor ca şi pe cel al refa te zile respectiva unitate I Cită eu în Deva după inundaţii. Sînt a venit la Deva „după cumpără Un refuz categoric de a face ceva
cerii au mers cu sacrificiul pînă nevoie este de fiecare utilaj, dar angajat la SJVI.A. Deva. Azi am turi". Cumpărături, da; cu deţul pentru agricultură au manifestat
la uitarea de sine. Aceştia sînt Felecan îşi bea liniştit halba de av.ut nişte probleme". Ne-am inte în bufet. Studentul seralist la In soţii Ţinea şi Mihai Prodan, Rave-
parte din fondul de aur al con bere. resat de locul lui de muncă. Avea stitutul de subingineri din Hune- ca Belei, pensionarul Nicolae Cos-
ştiinţei noastre socialiste şi spre Tueidides Ohirica e fjezor la doar de gînd să se angajeze la doar a învăţat prea puţine din tuş, Nicolae Muşte, toţi din Şoi-
marea noastră bucurie e impresio T.P.E.G. „In drum spre ştrand am S.M.A. Are o profesie de care e exemplele de generozitate şl dă muş.
nant în dimensiuni acest fond de intrat să-mi Iau ţigări de la bu atâta nevoie Sn agricultură, dar el ruire ale generaţiei lui. Augustin Mircea Bîldea, de la I.M.M.R.
a-ur. fet. Sînt schimbul II la lucru". în zilele din timpul şi după inun Alba, primitor - distribuitor la Simeria, o întinsese apostoleşte,
Cît de anacronică apare, alătu De-ar fi fost aşa. Dar Chirica daţii a tăiat frunze la cîini sau a I.C.R.A., Nogy Wilhelm, tehnician duminică, de la uzină, împreună
rată exemplului acestora, atitudi minţea. Maistrul' lui avea nevoie muncit cu ziua, pe bani, la unul veterinar la C.A.P. Cristur, Ion cu mai mulţi colegi, deşi dumi
nea unora, puţini la număr, care de el Sn schimbul de dimineaţă, şi la altul. Tristă postură pentru Alic, angajat la S.U.T. şi cu gos nică a fost zi normală de lucru.
In aceste zile de mare încleştare dar el mergea să taie frunze la un tînăr. podăria inundată, Mircea Gheor- Cum poate fi calificată atitudi
câini. „Maistrul meu spune multe"
nu le pasă decît de ceea ce ţine — avea să zică el cînd a s-a spus Ion Daniliuc, Mihai Mîndru, Ioan ghiţă, zidar şi Vasile Grigoraş, nea unor asemenea oameni faţă de
strict de buna lor stare şi dispo Cireş, Marin Compodi, sînt toţi mozaicar la T.C.H., Ioan Fechete, actuala stare de necesitate ? 1 Sim
ziţie, de egoismul lor. Iată cîteva că la serviciu e nemotivat. angajaţi ai E.M. Certej. Vineri, îngrijitor de vite la C.A.P. Sîntan- pla condamnare a lor în faţa opi
Norfoert Trif, un tînăr ca bradul,
mostre, surprinse în asemenea n-are ocupaţie. „Unde mă pu înainte de masă, îşi făceau vea drei, toţi îşi petreceau vineri di niei publice nu mai e de ajuns. In
ipostaze, unii în tovărăşia paharu cul prin diferite bufete din Deva. mineaţă în bufete ore preţioase privinţa unor asemenea specimene
lui, alţii Sntr-un teribil de egoist team înţelege cu soţia, cu care De acasă plecaseră, chipurile, cu muncii de refacere. Cei mai mulţi trebuie aplicate cu toată severi
treburi. Iată situaţia lor exactă la
■refugiu din realitate. sînt în divorţ, asupra condiţiilor serviciu. Daniliuc şi Mîndru, ne- dintre ei se aflau în timpul servi tatea măsurile prevăzute de ar
de divorţ ? Am intrat la o bere.
Octavian Felecan e şofer la Vă rog să mă înţelegeţi, am o fe motivaţi de două zile. Cireş şi ciului. ticolul 10 din Decretul prezidenţial
Comandamente
majore
sociale
O.I.F. E în timpul serviciului, dar tiţă de două săptămâni". Şi ce face Compodi — nemotivaţi vineri. Pe cer fiecăruia din-tre noi în aceste cu privire la starea de necesitate,
a fost surprins la bufetul „Pie pentru fetiţa lui de două săptă fiecare dintre ei îi aşteaptă acasă zile încordare maximă pentru a aşa cum dealtfel s-a făcut pe a-
troasa" din Deva, în tovărăşia u- mâni ? Bate barurile. Nimic pen 2—3 copii. Munca cu tragere de ieşi învingători, mai tari chiar din loeuri.
nei minore fugite de acasă. „Azi tru familie, nimic pentru societate. inimă ar fi permanentă „stare de bătălia cu puhoaiele dezlănţuite. ION CIOCLEI
Ion Ciobanu este de mai mult
trebuie să-mi repar maşina şi de timp trecut In rezervă din armată, necesitate", în propriile lor fami Munca fiecăruia dintre noi e ab Anchetă realizată cu sprijinul
lii. Dar nici pe aceea n-o înţeleg.
solut necesară. Cum are omul ne
•ceea nu sînt la lucru. Am adus dar neîncadrat în muncă. „Mun Septimiu Sabău e din Brănişca, voie de aer, aşa are agricultura Miliţiei municipiului Deva _