Page 1 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 1
Proletari din toate fărlle, unifi-vă!
ANUL XXIX
NR. 6153
MARŢI,
1 FEBRUARIE
1977
8 pagini — 50 bani
EFICIKMTÂ SPORITA _ actualitatea politică
întregii activităţi economice COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P. C.R.
MASURI IMPORTANTE STABILITE DE
Aşa după cum s-a comunicat, la Comitetul Politic Executiv a ana
25 ianuarie a.c. a avut loc, sub lizat şi aprobat Programul pentru
preşedinţia secretarului general al dezvoltarea producţiei de pestlcide
partidului, tovarăşul NICOLAE pînă în 1980, precum şl propune
CEAUŞESCU, Şedinţa Comitetului rile de măsuri pentru reducerea
Politic Executiv al C.C. al p.C.R. — consumului şi utilizarea raţională,
eveniment politic de o deosebită cu maximă economicitate a gazelor
însemnătate, care, prin problemele naturale, valorificarea lor superioa
dezbătute şi măsurile adoptate, a ră — acţiune care trebuie să con
fost primit cu viu şi legitim inte stituie o preocupare permanentă
res de către partidul nostru, de în atît a unităţilor economice cit şl a
— Asemenea celorlalte mine dintre cei mai buni mineri ai sarcina numărul unu şi a mi tregul popor. cetăţenilor. .
din Valea Jiului, asemenea tu noştri, oare au adus în 1976 mina nerilor din Uricani. In cadrul lucrărilor sale, Comite Au fost, de asemenea, adoptate
turor urvUătilor economice din Uricani în fruntea exploatărilor din — întregul nostru coleotiv este tul Politic Executiv a examinat o măsuri cu privire la organizarea şi
arie largă de probleme care se în
desfăşurarea Congresului consiliilor
judeţ, E.M. Uricani a cunoscut, Valea Jiului. Sînt destoinicii şefi deplin conştient de cerinţele cres scriu în spiritul obiectivelor şl o- de conducere ale unităţilor agricole
în ultimii avi, o pronunţată de brigadă Gheorgho Scorpie, Au cute ale economiei naţionale de rlentărilor trasate de Plenara C.C şi Congresului consiliilor oamenilor
dezvoltare şi modernizare, o rel Şoşoi, Trai-an Pop, Gheorghe huilă cocsifioabilă. Dealtfel, în a- al p.C.R. din 2—3 noiembrie 1976, muncii din întreprinderile in
importantă creştere a produc Drănău, Ioan Nichiţelea, Kelemen cest cincinal al revoluţiei tehnico- de secretarul general al partidului, dustriale, de construcţii, transpor
ţiei de huilă cocsificabilă, atit ştiintifice, mina Uricani are pre stabilind căi şl sarcini concrete turi, cercetare, proiectare şi din
pentru soluţionarea lor optimă. Ast
centrale industriale şi s-au exami
de necesară în industria meta-' văzut un ritm mediu anual de fel, au fost dezbătute rezultatele nat şi aprobat propuneri de îmbu
lurgică. Doriţi, pentru început, creştere a producţiei de cărbune de primei etape a acţiunii de tipizare nătăţiri ale legii de organizare şl
să vă referiţi la aceste aspecte ? Convorbire cu 8 la sută, în condiţiile îmbunătă a materiilor prime, materialelor, se funcţionare a Consiliului Organiză
— Dacă m-ag referi numai la pe ing. CAROL SCHRETER, ţirii permanente a cărbunelui ex mifabricatelor şl produselor finite, rii Economico-Sociale.
rioada cincinalului 1971—1975, ar directorul E.M. Uricani tras şi a diminuării considerabile acţiune iniţiată de secretarul ge In cadrul şedinţei, tovarăşul
trebui spus că partidul şi statul a- consumurilor de metal, combusti nerai al partidului şi care are NICOEAE CEAUŞESCU, secretar
nostru au alocat minei Uricani în bil, lemn, energie electrică etc. drept scop introducerea unei mai general al Partidului Comunist Ro
mari ordini în producţia industria
semnate sume de bani pentru exe Laurenţiu, Victor Mezambrovschi, Oamenii îşi cunosc bine sarcinile, lă, restrîngerea numărului de sor mân, a prezentat o informare în
legătură - cu vizita efectuată în ţa
cutarea unui apreciabil volum de avem stabilite programe de măsuri timente şl tipo-dimensiuni — cu ra noastră de tovarăşul EN1UCO
lucrări de deschideri, ^prin care Simion Budescu, Gheorghe Durlă, clare — tehnice, economice, .orga excepţia produselor Industriei ali BERLINGUER, secretar general al
Ion Axenia, Constantin Grădinaru
s-au asigurat noi capacităţi de pro nizatorice —, prin oare considerăm mentare şl uşoare, care se vor di Partidului Comunist Italian. De a-
ducţie. în aceşti ani, mină Uricani şi mulţi alţii. că ne vom realiza şi pe mai de versifica continuu corespunzător ce semenea, ^delegaţia de partid şl
rinţelor populaţiei —, creşterea ca
a înregistrat o creştere a producţi — Si în continuare, mina U- parte toate sarcinile de plan şl lităţii produselor şi reducerea chel guvernamentală română care a fă
cut recent o vizită în R.P. Chineză
ei de cărbune de peste 80 000^ tone, ricani are sarcini sporite. Reco angajamentele. tuielilor de fabricaţie, optimizarea şl R.P.D. Coreeană a prezentat o
creştere care a avut la bază, aş-a mandările şi indicaţiile secreta — Cea mai importantă mă proceselor de producţie, extinderea Informare asupra rezultatelor întîl-
cum spuneam, atît - deschiderea u- rului general al partidului, to sură de realizare a acestui ritm înlocuitorilor, diminuarea consu nirilor şl convorbirilor rodnice a-
nor noi cîmpuri miniere, dar mai varăşul Nicolae Ceauşescu, de murilor materiale. S-a hotărît con vute cu aceste prilejuri.
ales mecanizarea unor lucrări, pro a creşte producţia de huilă ne Convorbire realizată de tinuarea acţiunii la produsele de Comitetul Politic Executiv a a-
movarea unor tehnologii noi de cesară fabricării cocsului meta bază în vederea stabilirii, pînă Ia doptat o serie de măsuri organiza
sfirşltul lunii mal, de noi soluţii în torice în scopul întăririi activităţii
exploatare, introducerea unor uti lurgic şi, pe această bază, de DUMITRU GHEONEA vederea reducerii tipurilor cu În de conducere în domeniile muncii
laje noi, de marc randament şi e- a reduce importul de cărbune că 30—35 la sută. Iar în etapa a de partid şi de stat, pentru înfăp
ficienţă. La toate acestea s-au a- şi cocs, trebuia să constituie (Continuare în pag. a 4-a) doua să se urmărească mal accen tuirea în mai bune condiţii a sar-
dăugat atributele de pricepere şi tuat criteriile de calitate sl dimen
hărnicie ale minerilor din Urioani. siune, înlocuirea materialelor scum (Continuare în pag. a 2-a)
— Aţi. vrea,., să . cqncreHţaţi pe şi deficitare.
cîteva din aceste frumoase suc
cese ale minerilor din Uricani ?
— Ca răspuns Ia chemarea la judeţean de partid
întrecere socialistă adresată la in- . Plenara Comitetului
ceputul anului trecut de către co
lectivul E.M. Vulcan tuturor ' ex Vineri, 28 ianuarie a.c., a avut Plenara a cooptat pe tovarăşul
ploatărilor miniere din ţară, noi loc plenara eiR-wortiinară a Comi Gheorghe Matei, şeful secţiei orga
nizatorice a Comitetului judeţean
ne-am mobilizat forţele, ne-ara tetului judeţean Hunedoara al de partid, ea membru al comitetu
Partidului Comunist Român.
stabilit programe concret© de ac lui şi l-a ales membru în Biroul
La lucrările plenarei a participat
ţiune, cu sarcini şi responsabilităţi tovarăşul Dumitru Popescu, mem Comitetului judeţean Hunedoara al
precise la nivelul fiecărei formaţii bru al Comitetului Politic Execu P.C.R.
de lucru, ne-am organizat mai bi tiv, secretar al C.C. al P.C.R.
ne munca în abataje, pe întregul Plenara a asigurat conducerea
flux al producţiei şi rezultatele au în legătură cu promovarea tova partidului, personal pe tovarăşul
fost cele scontate. Prevederile de răşului Ioachiin Moga în funcţia NICOLAE CEAUŞESCU, secretar
plan pe anul 1976 au fost îndepli de prim-vicepreşedinte al Consiliu general al Partidului Comunist Ro
nite în data de 20 decembrie (mina lui Organizării Economico-Sociale mân, că organizaţia judeţeană de
partid Hunedoara va acţiona cu
Uricani -a fost prima din Vale ca şi membru al guvernului, plenara
re a raportat îndeplinirea planului a hotărît eliberarea sa din func fermitate comunistă pentru a dez
anual — n.n.), realizînd suplimen ţia de prim-secretar al Comitetu volta realizările dobîndite, pentru
obţinerea şi în viitor a unor noi şi
tar 19 000 tone de cărbune şi mai lui judeţean Hunedoara al P.C.R.
mult de 400 ml la lucrările de îna Pe baza recomandării Comitetu remarcabile succese în înfăptuirea
intări, precum şi depăşirea sarci lui Politic Executiv al C. C. al obiectivelor ce revin judeţului nos
nilor la toti indicatorii economici P.C.R., plenara a ales în funcţia tru din Programul partidului de
şi de eficienţă, a tuturor angaja de prim-secretar al Comitetului ju făurire a societăţii socialiste mul
mentelor asumate. Mi-aş îngădui deţean Hunedoara al P.C.R. pe to tilateral dezvoltate şi înaintare a
să menţionez şi numele cîtorva Brigadierul Ion Sălăgean cu ortacii săi de la mina Lupeni. varăşul Ilie Rădulescu. României spre comunism.
Sesiunea Consiliului popular judeţean
vizează cu prioritate valorificarea ia
cronica judeţeană nivel maxim a posibilităţii de creş — eliberarea tovarăşului Ioachim
tere dinamică a eficienţei economi
In ziua de 28 ianuarie a.c. a avut
ce, substanţiale sporuri suplimen loc sesiunea extraordinară a Con Moga din funcţia de preşedinte al
tare de produse fizice şl producti siliului popular al judeţului Hune Comitetului executiv al Consiliului
Sinteza principalelor evenimente vitate. sarcini mobilizatoare în plus doara. La lucrările sesiunii a par popular judeţean, ca urmare a pro
la progresul tehnic, reducerea chel
tuielilor de producţie şi economisi ticipat tovarăşul Dumitru Popescu, movării sale în funcţia de prim-
vicepreşedinte al Consiliului Orga
membru al Comitetului Politic Exe
aie lunii ianuarie rea materiilor prime, materialelor, cutiv, secretar al C.C. al P.C.R. * nizării Economico-Sociale şi mem
energiei şi combustibilului. Faptul
că siderurgiştil din Hunedoara, e- Pe baza măsurilor organizatorice bru al guvernului;
nergeticienii de la I.E. Deva, fero luate de Comitetul Politic Executiv — alegerea tovarăşului Ilie
OBIECTIVELE ÎNTRECERII cerea s-au desfăşurat şl se ampli viarii de la Simeria-triaj au fost al C.C. al P.C.R. şi recomandă Rădulescu în funcţia de preşedinte
fică pe baza »vnor obiective calita iniţiatorii întrecerii pe ţară în ra- rilor făcute în şedinţa sa din 25 ia
SOCIALISTE — EXPRESIE A tiv superioare faţă de anii trecuţi; nuarie a.c., sesiunea Consiliului al Comitetului executiv al Consi
angajamentele luate de oamenii mun liului popular al judeţului Hune
ÎNALTEI RESPONSABILITĂŢI cii din industrie, investiţii, agricultură (Continuare în pag. a 2-a) popular judeţean a hotărît : doara.
Păşind in noul an, organizaţiile de
partid, colectivele de muncă din ju
deţul Hunedoara au desprins şi înţe
les pe deplin semnificaţia aparte a
cerinţelor calitative ale activităţii Maistrul Ştefan Tripşa e me oameni ai zilelor noastre lucrează de ani de zile împreună
economice pe 1977 clin sarcinile mo reu în preajma tinerilor. E o şi se ştiu bine unii pe alţii. Ti-
bilizatoare formulate ăe secretarul conduită a lui, pornită, poate, din nărul care vine la oţelărie nu
general al partidului, tovarăşul aceea că nu de mult a părăsit şi cunoaşte mai pe nimeni, iar cei
NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara care îl primesc nu ştiu cu cine
Comitetului Central din 2—3 noiem el tinereţea, răminîndu-i o anu au de-a face. Spiritul de echţpă
mită înţelegere pentru această
brie şl la Consfătuirea de lucru de înseamnă, între altele, să simţi
la C.C. al P.C.R. din 27—2S de vîrstă. De la el a auzit o dată
cembrie anul trecut, precum şi din Ioan Clep o vorbă : oamenii tre REFLEXE umărul şi suflul celui de alături,
contextul că întrecerea socialistă se buie pipăiţi. O vreme, Clep, care o anumită încredere, pentru că
desfăşoară anul acesta pe fondul e secretarul comitetului U.T.C. drumul oţelului nu-i neted, e
de totală angajare, generat de în- greu. M-qm tot gîndit cum să na
tîmpinarea unor evenimente măreţe din oţelăria nr. 2 a C.S. Hune
în viaţa politică, socială şl spirituală doara, n-a înţeles bine ce vrea ÎN ŞARM cunoaştem bine şi cit mai repe
a ţării. Această responsabilă înţe să însemne pipăitul acesta. Cu de tinerii care vin în oţelărie.
legere şi trăire a sarcinilor şi noilor timpul s-a dumirit. Adică, oame Repede, pentru că aici totul se
exigenţe este reflectată de modul nii trebuie cunoscuţi bine, trebuie face din mers ; adică nu putem
entuziast în care au fost primite opri cuptoarele să' facem cuno
şi îmbrăţişate chemările la între să ştii ce e în capul şi în sufle BE ştinţă unii cu alţii — ca să mă
cere lansate de organizaţiile jude tul lor. exprim mai dur. Şi-apoi, nu cu
ţene de partid Cluj şi Olt şi con
siliile populare ale judeţului Ba — De ce vă aduceţi acum a- noaşterea asta statistică e reve
cău şi comunei Gruiu-Ilfov, de con minte de vorba lui Tripşa ? latoare, nu ea pune în relief ca
ţinutul deosebit de mobilizator al ONOARE lităţile şi defectele oamenilor, ci
angajamentelor care s-au luat pînă — Ei, aici e substanţa. Am în
în prezent, de eforturile generoase ţeles că această cunoaştere se re CORNEL ARMEANU
depuse de marea majoritate a co
lectivelor hunedorene pentru ca bi feră mai ales la tineri. La cei în
lanţul pe prima lună a anului să vîrstă n-are sens, pentru că ei (Continuare în pag. 3)
Putem afirma că munca şi între- U
fie rodnic.