Page 4 - Drumul_socialismului_1977_02

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6
Tagrr

(Urmare din pag. 1) derabil randamentele. Alte măsuri
vizează mai buna organizare a
de creştere a producţiei o va producţiei şi a muncii pe fiecare
BĂTĂLIA PENTRU COCS MAI MULT ŞI MAI BUN CONTINUA LA COTE SUPf RIOARE constitui, de bună seamă, creş­ schimb, îmbunătăţirea activităţii PRIN CREŞTE
terea productivităţii muticii, de revizii' şi reparaţii a utilajelor MUNCII •
Un pronunţat spirit critic şi autocritic, o atitu­ cum şi organizarea defectuoasă a muncii în de­ realizabilă, in principal, prin şi diminuarea accentuată a stagnă­ CARE
dine de înaltă responsabilitate şi angajare, hotă- pozitul propriu de cărbuni — ceea ce a condus la mecanizarea lucrărilor miniere rii utilajelor din cauza defecţiuni­
rîrea deplină, unanimă de a munci mai bine, de a prea multe schimbări ale reţetei de fabricaţie a in subteran. Cum acţionaţi în lor electrice şi electromecanice, Un climat s
da cocs mai mult şi de calitate superioară — a- cocsului —, au fost problemele principale pe care această direcţie ? aprovizionarea ritmică a tuturor nicle şi abnc
cestea au fost dominantele adunării generale a oa­ le-au ridicat şi alţi vorbitori, între care şeful de — Intr-adevăr, noi scontăm ca punctelor de lucru cu materiale şi rirea unanimi
menilor muncii de la Uzina cocsochimică din ca­ schimb Nicolae Bejan, maistrul Gheorghe Groză- mai mult de 80 Ia sută din pro­ a atelierelor cu piesele de schimb producţia de
atributele pri:
drul C.S. Hunedoara. Rezultatele foarte bune pe vescu, şeful de echipă Anton Pasc, tînărul Teodor ducţia acestui an •— mai mare cu necesare, extinderea acordului glo­ cerea socialist
care cocsarii le-au obţinut în 1976, contribuţia lor Mocanu şi alţii. „Ceea ce va trebui să stea mai 10 la sută faţă de 1976 — să o rea­ bal şi folosirea deplină a timpului Lupeni. Ca u
substanţială la buchetul de succese al combinatu- mult în atenţia noastră, a celor de la întreţinere lizăm pe seama creşterii producti­ de lucru de către fiecare lucrător nulul a fost i
lui-erou au fost amintite cu plăcere dar fără gi reparaţii — a spus ing. loan Stoica — este re­ vităţii muncii. La Consfătuirea de miner. Ne-am propus să continuăm suplimentară
bune, în majo
insistenţă şi euforie, accentul principal fiind pus ducerea cit mai mult posibil a termenelor de re­ lucru de la C.C. al P.C.R. din 27-28 executarea în avans a lucrărilor creşterii prodi
pe lipsurile care au mai existat în activitatea co­ vizii şi reparaţii şi calitatea ireproşabilă a aces­ decembrie 1976, secretarul general de pregătiri, pentru asigurarea li­ ţaţele cele mi
lectivului, pe necesitatea înlăturării lor şi îmbună­ tora, asigurînd astfel prelungirea duratei de func­ al partidului, tovarăşul Nicolae niei de front necesare, ne preocu­ cele mai înal
tăţirea continuă a muncii. ţionare a agregatelor şi, deci, •realizarea unor pro­ Ceauşescu, ne-a cerut să facem în păm de asigurarea tuturor zile conduse 1
Participanţii la dezbateri au vorbit scurt, la o- ducţii suplimentare de cocs, de alte produse chi­ aşa fel incit în acest an să obţi­ condiţiilor de securitate a 13 tone de ci.
biect, s-au referit concret la ceea ce au de făcut mice". „Noi ne angajăm să facem toate reparaţiile nem o creştere cu mult mai mare muncii, precum şi a unor cu complex ş
Ion Sălăjan —
la locurile lor de muncă pentru ca sarcinile de la timp şi de cea mai bună calitate, să ne organi­ a productivităţii muncii decît pre­ condiţii mai bune de muncă şi de tin Nichita —
plan şi angajamentele asumate pe acest an să zăm din timp Lucrul şi aprovizionarea cu mate­ vede planul. Ca principale obiec­ viaţă minerilor noştri. Nu am o- de alte brigă
poată fi îndeplinite exemplar. Incepînd de la pro­ riale şi piese de schimb, să folosim efectiv timpul tive şi direcţii de acţiune în a- mis din programele noastre de ianuarie, rând
blemele de organizare a producţiei şi pînă la cele de lucru, incit să putem reduce termenele pla­ cest scop ne-am propus : dotarea acţiune nici cursurile de pregătire tor a fost <!<•
de modernizare a fluxurilor tehnologice şi exploa­ nificate" — au afirmat vorbitorii Gheorghe Toma, cu unelte de mică mecanizare a şi perfecţionare a cadrelor, deoa­ ceea c"
gului
tare a agregatelor, vorbitorii au accentuat la unison Adrian Bîldea, Dumitru Stan. tuturor locurilor de muncă din a- rece tehnica nouă, utilajele mo­ ductivităţn mt
asupra colaborării mai strânse între colectivele' sec­ Alţi participanţi la discuţii au criticat neajun­ bataje, experimentarea şi genera­ deme, metodele noi de exploatare ză, a product
ţiilor din cadrul uzinei, ca şi între colectivul uzinei surile privind folosirea deplină a utilajelor şi in­ lizarea folosirii prefabricatelor nu pot fi stăpînite decît de oameni cabil, atît de
cocsochimice şi colectivele celorlalte uzine din stalaţiilor, respectarea tehnologiilor de fabricaţie, mari la susţinerea definitivă a lu­ cu vaste cunoştinţe profesionale.
combinat, între combinat şi unităţile furnizoare de disciplina muncii, calitatea produselor, s-au anga­ crărilor miniere, folosirea cofragu- Avem un colectiv bun, maiştri şi PENTRU O S
materii prime, îndeosebi exploatările miniere din jat la o activitate mai susţinută, mai fructuoasă. lui mobil la săparea puţurilor, in­ brigadieri cu experienţă şi, chiar C
Valea Jiului. troducerea pe scară largă a susţi­ dacă am luat un start mai slab în
La Oţelăria
— Aprovizionarea ritmică a uzinei cu huilă In condiţiile cînd economia naţională are ne­ nerii metalice în abatajele fronta­ acest an, ne vom mobiliza mai doara se acţic
cocsificabilă din Valea Jiului şi cu semicocs de la voie de mai mult cocs, cînd se pune cu -acuitate le şi în abatajele cu front scurt. De mult în continuare, vom acţiona nuri pentru c.
I.V. Călan este problema numărul unu pentru problema folosirii mai din plin la producerea coc­ asemenea, preconizăm introducerea, mai _ uniţi în jurul organizaţiei de scoatere a me
funcţionarea continuă, la capacitatea maximă, a sului a cărbunelui indigen, cînd siderurgia hune- la sectorul II, în stratul 15, blocul partid pentru a ne înscrie în e- caţiilor şi reco
bateriilor de cocsificare — sublinia ing. Kaba Eme- doreană are sarcini deosebite privind creşterea IV, a unui complex de susţinere şi fortul general al Centralei cărbu­ cretarul gener
ric. Bar în această privinţă sînt multe neajunsuri procentului de scoatere a metalului, cocsarii se tăiere mecanizată, precum şi com­ nelui Petroşani de a da cărbune răşul Nicolae
printre princip
ce se cer grabnic lichidate. angajează să-şi amplifice eforturile, să acţioneze bine de înaintare în cărbune şi în mai mult şi mai bun economiei această direcţi’
Nelivrarea la timp de către mineri a cantităţi­ energic, pe multiple planuri — sub îndrumarea or­ steril, prin oare vom creşte consi­ naţionale. fecţionarea ur.
lor de cărbune, conform prevederilor din balanţă, ganizaţiilor de partid, să contribuie mai mult decît movarea unor
şi calitatea uneori necorespunzătoare a huilei, ono­ pînă acum la materializarea deplină, eficientă, a noi, cu inalt
rarea cu întîrziere a contractelor la semicocs, pre- acestor importante prevederi economice. carea indicelui
relor (care în
atins 93 la sut
LA C.A.P. SILVAŞ : ANGAJAMENTUL ARE UN SUPORT TEMEINIC producţiei şi a
„electrică 11 au
Cooperatorii ăia Silvaş au analizat, recent, în adu­ băneşti să fie tot mai ridicate. Astfel, s-a cerut con­ luna ianuarie
narea generală pentru darea de seamă rezultatele siliului de conducere să manifeste exigenţă şi preo­ de otel, in par;
economico-financiare înregistrate în anul trecut. Ei cupare deosebite pentru gospodărirea judicioasă a nor însemnate
au pus în centrul dezbaterilor, cum este şi firesc, pămîntului. să asigure o largă mobilizare a coope­ lectrică şi cot
preocuparea conducerii C.A.P., a fermei zootehnice şi ratorilor la lucrările de îmbunătăţiri funciare, să ur­ de materii pri
brigăzilor de cimp pentru sporirea producţiei, îndeo­ mărească permanent calitatea lucrărilor efectuate de muncă şi tiăm
sebi a celei marfă, pentru creşterea veniturilor băneşti mecanizatori şi încadrarea lor in perioadele optime, topitorii Gheori
şj consolidarea economică a unităţii, precum şi pentru să dea o deosebită atenţie densităţii optime de plante ra, Silviu Negr
ridicarea bunăstării cooperatorilor. la hectar. Cocan, Elek Io:
Iteşi s-au obţinut rezultate superioare, depăşin- în ceea ce priveşte sectorul zootehnic, eforturile
du-se simţitor planul şi angajamentul asumat în în­ trebuie concentrate asupra îmbunătăţirii calitative a CU TOT
trecerea socialistă (fapt concretizat în înregistrarea a efectivelor, înlocuind din prăsilă proprie toate exem­
peste 4,4 milioane Iei venituri suplimentare — n.n.), plarele slab productive. REALIZA
darea de seamă şi participanţii la dezbateri au pus In întîmpinarea Congresului consiliilor de condu­ Mobilizate cu
accentul pe însemnatele rezerve care trebuie mai bine cere ale unităţilor agricole, care va avea loc în luna organizaţiile de
valorificate în acest an, pe generalizarea experienţei martie a.c., cooperatorii din Silvaş au reuşit să li­ de spirit de a.
şi tehnologiilor înaintate m sectorul vegetal şi în vreze suplimentar in prima lună a acestui an peste profesională, co
zootehnice. Cooperatorii Franclsc Duma, Samoilă Dra- 9 000 1 lapte şi se găsesc intr-un stadiu avansat pre­ cadrul C.M. De
gotă, Gheorghe Vasiu, Gheorghe Nendreanu. Ion gătirile pentru campania agricolă de primăvară. ţător în cel de
Constantinescu, Gheorghe Drăghlci, Miron Preda, Ca răspuns la chemarea la întrecere adresată de cinalului revolt
Francisc Macra şi şeful secţiei de mecanizare, Gheor- C.A.P. Salonta, judeţul Bihor, cooperatorii din Silvaş Bilanţul primei
ghe Vlăsceanu, au reliefat pe larg în cuvîntul lor — s-au angajat ca în acest an să depăşească planul cu trează succese,
iu spiritul exigenţelor formulate de secretarul general cite 200 kg griu şi porumb la hectar, 300 kg cartofi plan au fost Sn<
al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîn- la ha şi să livreze suplimentar 30 000 1 lapte. Aduna­ toţi indicatorii,
larea la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. rea generală a C.A.P. a stabilit şi măsurile ce vor depăşirile avînd
din 27-28 decembrie 1978 — direcţiile de acţiune pen­ asigura îndeplinirea angajamentului. ductivităţii mui
tru ca în 1977 nivelul producţiilor la hectar şi pe cap mai bune rezult
de animal, al productivităţii muncii şi al veniturilor T. NICOLAE Imagine din hala imprimare-tlpai a Tipografiei Deva. Foto : VIRGIL ONOIU Hunedoara, I.M
e.m. Certej.
© © © © © © © © © ® © o © » © © e © © ®® e o © ® e © e e e « © a @ 0 e ® © e ® 0 ©
® e ® i 5 ® @ e # ® 0 © © ® 0 ( j e « ® e o ® i # » « ® e • • o • • • <i © 0 0 ® © © l
Priorităţi în agricultură In comuna Seoagiu se ei
* din experienţa unităţilor
APLICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR nea respectivă s-a finalizat la
ORGANICE C.A.P. Simerda pe toate cele 265 ha agricole fruntaşe Producerea legumelor
ocupate cu griu şi orz. Suprafeţe
Realizarea producţiilor planifica­ însemnate au fost fertilizate, de a-
te la hectar depinde hotărîtor de semenea, la C.A.P. Oristur, Veţel, Cultivarea legumelor în spaţii kg roşii şi iţe
preocuparea conducerilor unităţilor Banpotoc, Băieşti şi altele. C.A.P. Pricaz: 6684 kg porumb boabe la ha protejate constituie o acţiune că­ de la cooperaţi
agricole pentru transportul şi apli­ reia Comitetul comunal de partid rel Vlaicu au 1
carea pe terenurile care se vor SA FIE IMPULSIONATE Geoagiu, consiliul popular comu­ mult de 28 000
cultiva în primăvară cu legume, LUCRĂRILE IN POMICULTURA ! Cooperatorii şi mecanizatorii din ducţii le-am obţinut la hibrizii nal, conducerile C.A.P. şi gospo­ Cantităţi apr
cartofi, sfeclă de zahăr sau po­ Pricaz au acumulat o valoroasă dubli 225 şi 208, care au fost su­ dăriile populaţiei îi acordă o im­ produse în sola
experienţă in cultivarea porumbu­
rumb, întregii cantităţi de îngrăşă­ Maximă atenţie se cere acordată lui. In anul trecut, spre exemplu, perioare mediei înregistrate pe portanţă deosebită. Pentru a ne a- ţintit şi valori
1
minte organice existente la fermele în_ această perioadă efectuării lu­ cooperativă cu peste 600 şi, res­ duce o contribuţie sporită la în­ dastr'ial--. ?’ '‘rom
de animale. crărilor în livezi. Cu toate că tim­ ei au realizat o producţie medie pectiv, 1 370 kg la ha. In raport făptuirea sarcinii de asigurare a localitate.
de 6 684 kg boabe la hectar. In le­
_0 grijă aparte în privinţa fertili­ pul a devenit favorabil declanşării gătură ou tehnologia care s-a apli­ de asolamentui culturilor vom unei tot mai bune aprovizionări a In cadrul gos;
zării a dovedit-o conducerea C.A.P. ou intensitate a' lucrărilor care cat şi cu modul cum se pregăteşte menţine în cultură şi hibridul du­ populaţiei judeţului nostru cu le­ s-au produs pi
blu 98, deoarece unele suprafeţe
Şoimuş (preşedinte Teofil Muntea- condiţionează producţia de fructe a recolta anului 1977, iată ce ne-au trebuie să le eliberăm toamna mai gume, în spiritul indicaţiilor se­ me în solarii
nu). La această unitate s-au apli­ anului 1977, se constată că există relatat factorii de răspundere din devreme pentru a putea fi însă- cretarului general al partidului, to­ cate, au adus
cat, pînă acum, 2 500 tone îngră­ restanţe la fertilizări, arături, tra­ unitate : varăşul Nicolae Ceauşescu, s-au semnate venitu
şăminte organice pe suprafeţele tamente fitosanitare şi tăieri. Ac­ mînţate cu griu. iniţiat o serie de măsuri în sco­ Comitetul coi
destinate -însămînţărilor de primă­ ţiunile amintite nu sînt realizate Eugen Lăzărescu, inginer şef al Referitor la densitate, am insis­ pul creşterii producţiei de legu­ consiliul popul,
vară. Formaţiile de mecanizatori nici pe 50 la sută din suprafeţele C.A.P. : Dispunem încă de însem- tat să asigurăm în medie cel pu­ me în cimp, cit şi al extinderii nînd in spirit!
constituite la S.M.A. Deva pentru prevăzute, îndeosebi la C.A.P. Geoa- nate^ rezerve pentru a spori pro­ ţin 48 000 plante la hectar. producerii lor în solarii. Astfel, tate de adunart
transportul gunoiului de grajd în giu, Romoşel, Toteşti — care au ducţia. Acest lucru este demonstrat Viorica Străuţ, brigadieră : Or­ este posibil ca aportul nostru la tulul judeţean
cimp au acţionat cu bune rezulta­ livezi mari. de faptul că de pe lotul demon­ ganizarea şi retribuirea muncii în aprovizionarea populaţiei cu pro­ meniul agricul
te şi la C.A.P. Banpotoc, Hărău, O preocupare mai susţinută faţă strativ în suprafaţă de 34 ha, am acord global reprezintă o puternică duse proaspete, pe o perioadă cit loc la începutul
Bîrsău 'şi Deva, unde s-au făcut de soarta livezilor se întîlneşte la obţinut peste 10 000 kg boabe la ha. pîrghie de stimulare a cooperato­ mai lungă din an, să fie tot mai a identificat no
fertilizări cu cite 500 — 1 000 tone C.A.P. Peşteana. Din relatările in­ Pe tarlaua respectivă, unde s-a rilor şi mecanizatorilor Hărnicia însemnat. tindere a sola
îngrăşăminte organice. Directorul ginerului şef. Petru Micloşoni, am cultivat porumb după porumb, s-a şi priceperea unor cooperatori ca Sistemul de cultivare a legumelor în acest an să
S.M.A., ing. Liviu Gîrbea, a fă­ reţinut că aici zilnic participă la făcut erbicidare totală şi s-au a- Vuţa Popa, Maria Buriţescu, Du­ în spaţii protejate a fost practicat legume în spat
cut precizarea că în prima jumătate efectuarea tăierilor 20 de coopera­ plicat cite 142 kg îngrăşăminte mitru Ştire, Lenuţa Buriţescu, a cu rezultate foarte bune, de mai puţin 1,6 hect
a lunii februarie a.c. se va încheia tori, pînă acum lucrarea fiind fă­ chimice în substanţă activă la ha. a mecanizatorilor Petru Mezei, Ni­ mulţi ani, la C.A.P. din Aurel s-au purtat di
transportul gunoiului de grajd în cută pe aproape 30 ha în livada in­ Maximă atenţie s-a acordat cali­ colae Mihăilă, Ştefan Creţu — torii, cărora li
toate cooperativele din cadrul con­ tensivă. Arături şi săpatul în jurul tăţii lucrărilor, incepînd de la să-i amintesc doar pe cîţiva dintre Vlaiou şi Geoagiu. Experienţa aces­ detaliate privin
siliului intercooperatist. pomilor s-au efectuat pe 60 de ha arat şi pînă la recoltat. Terenul ei — se regăseşte în depăşirea tor unităţi a demonstrat rentabi­ riilor şi tehno,
litatea ridicată a solariilor, toate
Intre mecanizatorii care îşi aduc şi fertilizări pe 90 de ha. Coopera­ s-a arat în vară sau toamnă, după substanţială a prevederilor de plan. cheltuielile efectuate pentru con­ legume proflus'
eliberarea de plantele premergă­
o contribuţie de seamă la reali­ torii Gheorghe Ursu, Ion Socaci, A- toare, dar primăvara s-au făcut Ilie Roşu, şeful secţiei de meca­ struirea lor şi cele pentru forţa In continuări
zarea în cele mal bune condiţii a xente Iosivoni, Simion Ardelean, cite 2-3 discuiri şi o lucrare ou. nizare i Mecanizatorii vor acorda de muncă putîndu-se recupera din materializare*
fertilizării am notat pe Iosif Ră- Păseuţ Lăzărescu, Viou Tăşală şi combinatorul. Astfel a fost posibil întreaga atenţie calităţii lucrărilor primul an de producţie. în anul nilor ce ni l
bulea, Vasile Dumitraş, Gheorghe alţii depun eforturi stăruitoare pen­ să asigurăm o răsărire uniformă a şi în acest an. trecut cooperatorii din Geoagiu au
Doru, Vasile Trîncă, Ion Pescaru, tru a pregăti temeinic recolta vii­ plantelor. Eugen Lăzărescu : Tehnologia AURf
■Iosif Borodi, Octavian Savu, Emil toare de fructe. culturii pentru acest an este sta­ produs şi livrat în primul ciclu de
Suciu şi alţii. Un factor important în tehnolo­ bilită- şi cunoscută de cooperatori producţie mai mult de 17 000 kg vict.
Acţiunea de fertilizare cu gunoi LA GRADINA DE LEGUME gia culturii l-au constituit lucră­ şi mecanizatori, care s-au angajat salată, ridichi şi varză timpurie, al Con
rile de întreţinere, aplicîndu-se
de grajd a fost bine organizată şi trei praşile mecanice şi o inter­ să depăşim producţia stabilită cu iar în ciclul al doilea peste 18 500 COîTÎ
1a C.A.P. Băieşti. Inginerul şef, Pregătirile pentru recolta de le­ cel puţin 300 kg la ha. Stăpînind
Raveca Trif, ne spunea că gunoiul gume se desfăşoară intens la venţie manuală ou sapa, unde e- toţi factorii care contribuie la spo­
n-a
fost
C.A.P. Simeria. Aici se pregătesc fectul
erbicidului
cel
s-a transportat cu prioritate pe su­ rirea recoltei, ne vom strădui să
prafaţa destinată culturii cartofi­ 2 700 mp răsadniţe, în care scop scontat. Pe terenul neerbicidat s-au obţinem producţii cit mai ridicate NICI LECTOR, NICI CURSÂN
făcut trei praşile mecanice şi două
lor. Cooperatorii Lucreţia Măieruş, s-a trecut masiv la transportul gu­ cu minimum de cheltuieli, să ma­
noiului necesar formării paturilor manuale.
Zamfira Hălmagi, Hălmagi Adam terializăm exemplar sarcinile des­ Joia trecută, la ora cînd şi la C.A.P. Pui trei
(Rac, Vitan Ion şi alţii au lucrat cu calde. Cooperatorii Silvia Cigmă- Ioan Drăgan, preşedintele C.A.P.: prinse din cuvîntarea tovarăşului nouă lecţie la Invăţămîntul profesional agroindustr
spor la împrăştierea îngrăşăminte­ dan, Floarea Ocolişan, Petru Sabău, Recolta a fost hotărîtor influenţată Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea tăţîi era linişte deplină. Nu ne-am putut edifica
lor din grămezi. Maria Gîzău şi aiţii se străduiesc şi de alţi factori, între care hibri­ de lucru de la C.C. al P.C.R. din cursului, deoarece nici lectorul, ing. Dionisie Zeţa,
în această perioadă se continuă şă asigure însămînţarea în răsad­ dul cultivat şi densitatea plan­ 27—28 decembrie 1976. s-au prezentat pentru a-şi desfăşura activitatea pi
şi fertilizarea suplimentară a cul­ niţe a verzei timpurii în prima ju­ telor ocupă un loc de primă în­ Comitetul comunal de partid cum priveşte aco
turilor de percale păioase. Acţiu- mătate a lunii februarie a.c. semnătate. Cele mai ridicate pro- N. TiRCOB misibilă ?