Page 3 - Drumul_socialismului_1977_02

DRUMUL SOCIALISMUL,UI O NR. 6153 O MARŢI, 1 FEBRUARIE 1977 Pag. 3

Tineretul - angajai entuziast.

iii înfăptuirea sarcinilor pe mu! 1977

Jaloane concrete, însuflefitoare, pentru Comisia utecistă de creaţie

activitatea fiecărui tioăr muaciter tehnico-ştiinţifică în acţiune

De eurînd a avut loc plenara Co­ cauzele care generează acest lucru, înfăptuirea neabătută a istoricelor hotăriri ale optimizare a transportului uzinal intern — îa
mitetului judeţean al U.T.C., care să ia atitudine împotriva lor. Congresului al Xl-lea al partidului, a importante­ U.U.M.R. Grişcior.
a analizat, în lumina exigenţelor Anul 1977 impune realizarea unul lor prevederi ale actualului cincinal, cincinalul a- Dintre tinerii componenţi ai comisiilor oare şi-ara
puse de partid în faţa tineretului, amplu program de investiţii în ju­ firmării depline a revoluţiei tehnico-ştiinţifice con­ adus un aport însemnat La rezolvarea acestor tem®
modul în care tinerii participă la deţul nostru. Organizaţiile U.T.C., stituie un larg,, permanent şi deosebit de fertil i-aş aminti pe Gheorghe Clindu, Florea Hi eseu.
muncă, la îndeplinirea sarcinilor sub directa îndrumare a organelor cîmp de manifestare şi afirmare pentru creaţia şi Trandafir Cerb, Maximilian Miheţ, Dorel Iga, Cor­
economice ale judeţului, a concre­ şi organizaţiilor de partid, sînt cercetarea ştiinţifică, pentru promovarea noului în net Ştefan, Fabian Oprinesc, Aurelia Almăşan si
tizat măsuri noi privind sporirea chemate să ia cele, mai judicioase toate' domeniile de activitate. în această lumină, alţii.
contribuţiei tinerilor muncitori la măsuri în scopul antrenării tineri­ organizaţiile de tineret sînt chemate să-şi aducă Acţionăm pentru a extinde aceste nuclee d« cer­
realizarea planului pe acest an, pe lor din construcţii, din întreprinde­ o contribuţie sporită in vederea stimulării şi oa- cetare şi creaţie tehnică şi ştiinţifică. In acest sens*
întregul cincinal în care ne aflăm. rile beneficiare, a elevilor şl stu­ nalizării pasiunii, priceperii şi dorinţei de afirmare am stabilit să ia fiinţă asemenea cercuri gi îa
Obiectivele esenţiale ale activi­ denţilor la acţiuni permanente de a tinerilor, valorificării potenţialului imens de cre­ F.I.L., autobază, cooperativa „Moţul", iax cercurile
tăţii în rindul tineretului munci­ muncă la aceste obiective, mai, cu ativitate de care aoeştia dispun. de la liceul „Avram lancu" şi Grupul şcolar mi­
toresc, în această perioadă, sînt for­ seamă la cele rămase în urmă faţă La nivelul oraşului Brad, comitetul orăşenesc al nier Crişeior să se contopească cu cercurile de la
marea comunistă prin muncă şi de plan. în lumina indicaţiilor da­ U.T.C., ou sprijinul şi sub Îndrumarea neconteni­ l.M. Barza şi, respectiv, U.U.M.R. Crişeior, unde
pentru muncă a tinerilor, inten­ te de secretarul general al partidu­ tă a organelor şi organizaţiilor de partid, a consti­ elevii fac practică şi pot participa la soluţionarea
sificarea eforturilor pentru înde­ lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tuit comisia' de creaţie tehnico-ştiinţifică, care are unor teme de cercetare şi proiectare în atelierele
plinirea exemplară a sarcinilor de sîntem datori să acţionăm cu toată ca scop coordonarea activităţii de cercetare şi cre­ de producţie.
producţie, stimularea spiritului de fermitatea pentru a cultiva la tine­ aţie tehnică şi ştiinţifică utecistă. Comisia orăşe­
-iniţiativă şi creativitate, a grijii şi rii constructori o atitudine înain­ nească are în subordine comisiile de creaţie pro­ Avînd permanent In atenţie sarcinile majore care
răspunderii faţă de avuţia naţiona­ tată faţă de folosirea raţională a fesională de la l.M. Barza şi U.U.M.R. Crişeior, stau in faţa colectivelor de muncă din oraşul nos­
lă, economisirea de materii pri­ materialelor de construcţii, econo­ din oare fac parte 34 de tineri muncitori, tehni­ tru, implicit in faţa tinerilor, organizaţia orăşe­
me, materiale, combustibil şi ener­ misirea de ciment, fier beton, lemn cieni, maiştri, ingineri, economişti, chimiştl, labo­ nească a U.T.C., cu sprijinul permanent al organe­
gie, implicarea mai directă a tu­ şi altele. ranţi. lor şi organizaţiilor de partid îşi propune oa In acest
turor uteciştilor în rezolvarea pro­ Avem clar stabilite căile pe care al doilea an al actualului cincinal să contribuie la
blemelor cu care se confruntă u- trebuie să mergem, ştim ce avem In cursul anului de eurînd încheiat, comisiile u- soluţionarea unor teme de inovaţii, invenţii, raţio­
mităţile economice ale judeţului, de înfăptuit în acest an, în anii ce teciste do croaţie tehnico-ştiinţifică au abordat şi nalizări, astfel ca cifra beneficiilor realizate să de­
întărirea disciplinei muncitoreşti. vin. Acţionînd permanent în lumi­ rezolvat 8 teme, a căiror eficienţă economică depă­ păşească 200 000 lei. Ne vom aduce prin aceasta o
Aniversarea în acest an a cinci na acestui îndreptar de nepreţuită şeşte suma de 150 000 lei. Dintre temele soluţio­ contribuţie sporită la îndeplinirea ritmică şi da
decenii şi jumătate de la înfiinţa­ valoare care este cuvîntarea secre­ nate de tineri putem enumera : „Dispozitiv pentru oalitate a sarcinilor de producţie, la îmbunătăţirea
11
rea Uniunii Tineretului Comunist tarului general al partidului, tova­ amortizarea vibraţiilor la perforatoare , „Protecţia calităţii produselor, realizarea de economii. Se vor
trebuie să constituie un prilej mi­ răşul Nicolae Ceauşescu, la Consfă­ contra căderilor de tensiune ia maşinile de extrac­ afirma astfel tot mai plenar inventivitatea şl crea­
11
nunat de îmbunătăţire a întregii tuirea de lucru de ia C.C. al P.C.R., ţie , „Dccantor-separator pentru refolosirea lubri- tivitatea tinerilor, noul în muncă şi viaţă.
11
activităţi politico-organizatorice şi organizaţiile U.T.C. din industrie, fianţilor , „Studiu critic al transportului talajului
11
educative, de angajare şi mai acti­ agricultură, construcţii, transpor­ la atelierul de tîmplărie — la U.U.M.R. Grişcior. VALER IGA
vă la înfăptuirea în cele mai bune turi, din sfera serviciilor pentru în prezent, tinerii au in curs de definitivare un prim-secretar al Comitetului
condiţii a sarcinilor ce revin tine­ populaţie vor trebui să pună accen­ studiu privind armarea economicoasă a galeriilor
retului In actuala etapă de edifica­ tul pe creşterea răspunderii fiecă­ cu beton şi metal — la l.M. Barza, şi un studiu de orăşenesc U.T.C Brad
re a societăţii socialiste multilate­ rui tînăr faţă de îndeplinirea e-
ral dezvoltate în ţara noastră. în xemplară a sarcinilor economice,
fiecare organizaţie de tineret să se ridicarea nivelului politic şi pro­
treacă la dezbaterea aprofundată, fesional, de cultură generală, să
concretă a sarcinilor ce le are uni­ militeze pentru ca spiritul munci­
tatea respectivă, pentru ca fiecare toresc, de deplină angajare, să pă­ Agendă tinerească
formaţie de lucru, fiecare tînăr să, trundă tot mai adine în rîndul tu­
cunoască ce îndatoriri şi răspunderi turor categoriilor de tineri. A-
Si revin la locul său de muncă, să ceasta va asigura îndeplinirea cu IN CENTRUL PREOCUPĂRILOR
se acţioneze pentru instaurarea ţi­ succes a sarcinilor mari ce ne re­ — PROBLEMELE DE VIAŢA ALE
nui climat de exigenţă şi comba­ vin. TINERILOR a La E.M. Lonca se
tivitate faţă de orice abateri de la IONEL COUBĂŞANU acordă o atenţie deosebită asi­
normele de conduită a muncii. Se gurării celor mal bune condiţii ds
impune ca secretarii organizaţiilor preşedintele Consiliului tineret viaţă tinerilor mineri. In cămine­
U.T.C. să cunoască nominal tinerii muncitoresc da Ia Comitetul le pentru nefamilişti se cheltuieşte
care nu îşi îndeplinesc sarcinile. judeţean c! U.T.C. anual, pentru dotarea unei came­
re. o sumă de aproape 3 000 leL
Tot pentru tinerii mineri so con­
struiesc alte 3 blocuri cu cite
105 garsoniere de confort ridicat,
precum şi o cantină cu 150 locuri.
oameni ai zilelor noastre Tinerilor le sint asigurate şi con­
diţii de calificare prin cursuri cu
- -:i:iO A™-!. durată do G luni.
IN RÎNDURILE COMUNIŞTILOR
Reflexe in şarja de onoare © De eurînd, minerul Constanţi»
Fetroş II, ajutorul do miner Ma­
rin Vodislav şi sudorul Gheorghe
Baron, toţi trei utecişti. au trăil
(Urmare din pag. !) Aşa s-a născut iniţiativa pe uu moment de o deosebită În­
care organizaţia U.T.C. din oţe- semnătate : ortacii lor, comuniştii
cea din mers, cum ziceam, in lărie a numit-o „Şarja de onoa­ din sectorul VII al E.M. Petrila,
focul efortului şi încercărilor me­ re", un nume pe cit de frumos i-au primit în rîndurilo lor. Mun­
reu noi. Acolo pipăi ce poate o- şi sugestiv, pe atit de angajant. ca perseverentă, făcută ca dra­
mul ! Peste puţin timp se împlineşte goste şi pasiune, cinstea şl co­
Iată la ce poate reflecta un se­ un an de cînd a început să fie rectitudinea au fost trăsăturile
cretar de U.T.C. Are aceasta aplicată. Il întrebăm acum pe care i-au recomandat pentru a
vreo legătură cu producţia, cu secretarul comitetului U.T.C. din deveni membri ai partidului.
parametrii cuptoarelor, cu calita­ oţelărie ce poate să spună despre De subliniat că fcoti trei sfetf
tea oţelului ? Are ! Şi, nu orice iniţiativă, despre efectul ei. fii de mineri, care hfl urmeasă
părinţii în muncă şi hărnicie, la
fel de legătură. — Lucruri deosebit de îmbucu­ aoeeaşl mină şi In acelaşi sector.
— Treptat mi s-a conturai o rătoare. In fiecare din lunile tre­ O pildă de urmat pentru tinerii
idee : să antrenăm mai activ in cute din februarie încoace am ela­ Tinărul Hulovic Olah de la F.I.L. Haţeg este unul dintre meseriaşii Văii Jiului.
producţie pe elevii şcolii profe­ borat la cuptorul tineretului 1—2 fruntaşi în întrecere, mereu preocupat pentru perfecţionarea pregătirii
sionale. ai liceului industrial şi şarje de onoare. Elevii au fost puşi, sale profesionale. Foto : VIRGIL ONOIU
pe studenta de la Institutul de de regulă, să deservească cuptorul,
subingineri. Toţi fac practică la să-l încarce, să vadă de feroalia­
noi. Dar, cum e şi cu practica je, să facă, în cele din urmă, Brigăzile de tineret aduc suflu nou în minerit
asta... Oţelăriile noastre nu au descărcarea, iar .studenţii, să ur­
cite un Cuptor pentru aşa ceva. mărească fişa şarjei, evoluţia pa­
Pe de altă parte, nici o echipă rametrilor termici şi alte aseme­ Cu cîţiva ani în urmă, în cadrul muncă se pot realiza lucruri fru­ vreme, adică în luna decembrie
nu este dispusă să lase cuptorul nea operaţii. Nici o şarjă n-a E.M. Vulcan au luat fiinţă şi con­ moase. Dind dovadă de pricepere 1976.
pe mina unor tineri care abia fost elaborată în afara progra­ tinuă să-şi desfăşoare bine activi­ şi entuziasm, brigada condusă de Fiecare tînăr din această briga­
învaţă meseria. Şi pe bună drep­ mului. Este drept că nici o şar­ tatea 3 brigăzi de tineret : brigada Constantin Popa s-a aflat mereu în dă şi-a manifestat dorinţa de a fa­
tate. O şarjă este de 400 de tone. jă n-a fost elaborată fără asisten­ condusă de Constantin Popia, din fruntea frontaliştilor de la E.M. Vul­ ce totul pentru ca sarcinile de plan
— Bine. dar pot fi repartizaţi ţa prim-iopitorului aflat pe cadrul sectorului VII, brigada con­ can şi chiar a celor din munici­ să fie realizate şi depăşite. Sem­
în echipe,, unde să observe, să schimb. dusă de Cosman Foca din sectorul piu. Mare ne-a fost satisfacţia a- nificativă în acest sens a fost atitu­
înţeleagă. V şi brigada condusă de Carol tunci cînd, la sfîrşitul anului 1976, dinea tînărului combiner Haiduci
E adevărat. Aşa sa şi proce­ Nici nu vă imaginaţi ce se Ivacson, din cadrul sectorului III. brigada de tineret condusă de Con­ Arpad, care în adunarea generală
dează in mod clasic, ca să zic a- poate citi pe chipul tinerilor du­ în aceste brigăzi aşezăm întreaga stantin Popa a ocupat locul II pe a organizaţiei U.T.C. a cerut să
pă o asemenea şarjă. Şi obosea­
şa. Procedeul arc insă, după pă­ lă şi emoţie consumată, dar nea­ activitate sub semnul concret al municipiu, fiind premiată de con­ intre în această brigadă pentru a-şi
rerea mea, un dezavantaj, adică părat multă mîndrie şi bucurie. participării tinerilor mineri la în­ siliul municipal al sindicatelor. aduce şl el aportul in realizarea
nu stimulează gîndirea şi iniţia­ Se felicită reciproc, se simt bine. deplinirea şi depăşirea principa­ In cadrul acestor brigăzi absen­ sarcinilor de plan.
tiva. nu pune tinărul în situaţia lilor indicatori economici, cum ţele nemotivate s-au redus foarte — Prin înfiinţarea brigăzilor de
să decidă, să ia o hotărire care Mulţi dintre cei care au parti­ sînt j producţia de cărbune, pro­ mult, abaterile de la disciplină au tineret — spunea şeful de sector,
să-şi pună amprenta pe soarta cipat la primele şarje de onoare ductivitatea muncii, costurile de fost lichidate complet iar fluctua­ ing. Aurel Mateaş, se poate îm­
şarjei. Cină ştii că nu răspunzi sint astăzi membri de nădejde producţie, cheltuielile la 1 000 lei, ţia a scăzut substanţial. Dar cînd bunătăţi calitatea producţiei, se
da şarjă, nu te angajezi şi dacă în echipele de oţeluri. Unul este reducerea consumului de lemn şi vorbim despre succesele obţinute de măreşte eficacitatea muncii. Dar
nu te angajezi, nici nu-fi veri­ Vaier Hosu, altul Ioniţă Dragoş energie etc. brigăzile de tineret trebuie să a- cu o condiţie : să fie bine organi­
fici posibilităţile. In felul acesta sau Mihai Teodorescu. Marcel Disciplina, conştiinciozitatea şi mintim rolul mobilizator al acestor zată. Brigada este bună dacă for­
tinărul nu capătă certitudine, fă­ Pruteanu este secretarul organi­ ambiţia minerilor acestor 3 brigăzi colective de utecişti în formarea mează un colectiv omogen, caţ>abil
ră da care nu poate lucra. zaţiei U.T.C. pe schimbul C, iar de tineret au făcut ca în anul 1976 trăsăturilor omului nou. conştient să rezolve orice problemă telinică
sau de producţie, iar şeful brigăzii
să obţină rezultate bune şi foarte
Pe scurt, am hotărit ca atunci Gheorghe Năboiu pe schimbul A. bune în procesul de producţie. Spre de importanţa muncii lui, a comu­ se cere să fie mai bun decît cei­
nistului. Datorită bunelor rezultate
cînd vin la practică toţi elevii şi Poate că nu în ultimul rînd aş a întregi şi mai mult disputa din­ obţinute în anul 1976 condu­ lalţi, energic, bun organizator şi,
studenţii să formăm din ei o e- vrea să spun că ajutăm şi şcolile tre cele 3 brigăzi comitetul nostru cerea Exploatării miniere Vul­ ceea ce este foarte important, ata­
chipă şi să le dăm totuşi pe pe care le frecventează tinerii U.T.C. a lansat, la nivel de exploa­ can a încredinţat brigăzii con­ şat faţă de cei pe care îi coordo­
mină un cuptor, cuptorul tinere­ noştri în munca de integrare a tare, un concurs bazat pe criterii duse de Constantin Popa mon­ nează. In organizarea brigăzilor
tului. Elemente de a anumită învăţământului cu practica. Şcoa­ bine stabilite, criterii care au fost tarea şi exploatarea complexu­ noastre de tineret am reuşit multe
siguranţă aveam în faptul că o la se ajută reciproc cu practica. aduse ia cunoştinţa brigăzilor. Cele lui de susţinere mecanizată cu lucruri bune. Aceasta datorită în
parte din aceşti tineri fac liceul trei brigăzi ale uteciştilor, sen­ combină tip KM 87-E şi cu com­ mare măsură ajutorului primit din
Iată la ce poate reflecta secre­
seral, ceea ce înseamnă că sînt tarul organizaţiei U.T.C. de la o- sibil egale între ele pe tot par­ bină tip 2 K-52, cu un plan zilnic partea organelor şi organizaţiilor de
angajaţi. De asemenea, o altă ţelăria nr. 2, Ioan Clep, student cursul anului 1976, au fost mereu de 360 tone. Acest complex trebu­ partid şi a conducerilor sectoarelor.
parte — din cei de la institut — în fruntea întrecerii. ia montat în luna ianuarie 1977.
au lucrat sau lucrează în oţelă- în anul III la Institutul de sub- Exemplul tinerilor mineri ai aces­ Printr-un efort deosebit complexul ALEXANDRU TRESTIAN
rie. . „------- ingineri, curs seral tor brigăzi demonstrează că acolo a fost introdus în subteran de a- secretarul comitetului U.T.Cţ
unde există ambiţie şi dăruire în ceastă brigadă ou o lună mai de­ de Ia E.M. Vulcan