Page 7 - Drumul_socialismului_1977_02

i MARŢI, 1 FEBRUARIE 1977 Pag. 7

Prese europeană despre vitejia

A • A o 0 u S •
D 3BB
Cînd in Moldova luptele răscu­ (raportul procurorului Mironescu împotriva răsculaţilor moldoveni
laţilor se apropiau de sfîrşit, răs­ I.) cei aproape 2 000 de răsculaţi au refuzat să se prezinte la uni­
coala izbucneşte cu o forţă deose­ înarmaţi cu ciomege „au pătruns tate. La acţiunea lor se alătură şi
bită în Muntenia. ' printre baionete" lovind o parte rezerviştii din Zimnicea care tre­
o „The Times" din. 31 mai 1877 : primate în inimile generaţiilor vii­ Chiar din primele zile, se contu­ din soldaţi şi pe un ofiţer-. La 11 ceau prin gară. îndemnaţi de ve­
;,...Trupele (române, protejînd pro­ toare". rează două centre mai puternice : martie, mii de ţărani au pătruns în teranii de la 1877, cele două gru­
pria lor frontieră pe Dunăre, au e „The Times" din 19 septembrie primul, cuprindea judeţele Buzău şi Rîmnicu-Sărat. Erau din comunele puri de rezervişti, la care s-au a-
făcut un mare serviciu ruşilor, 1877 : „...Trupele române au dez­ Rîmnicu-Sărat, al doilea cuprindea Sălcioara, Putreda, Zgîrciţi, Valea dăugat mari grupuri de ţărani, pro­
prin faptul că i-au împiedicat pe minţit în mod efectiv bîrfelile pe Oltul, Vlaşca, Teleorman şi o par­ Raţei, Hînguleşti, Pueşti ş.a. Au duc în oraş. numeroase devastări,
turci să ocupe şi să fortifice ca­ care criticii străini le-au afirmat te din Argeş. Celelalte judeţe — fost atacate prăvălii şi case ale a- cer şi ei pămînt ca răsculaţii. „Toţi
pete de pod pe malul nordic al In privinţa capacităţii lor de a sta Dîmboviţa, Muscel, Prahova, Brăi­ rendaşilor. Două fapte semnificative rezerviştii —. se spunea în raportul
Dunării". sub foc... Dacă ruşii vor reuşi să la, Ialomiţa şi Ilfov au fost cuprin­ petrecute în oraş : alăturarea popu­ întocmit de comandantul garnizoa­
e „Augsburger Algemeine Zei- ia Plevna, ei vor datora o parte, se .parţial de răscoală, nemulţumi­ laţiei sărace la grupurile răsculaţi­ nei — strigau că chiar ei au trebu­
tung“ din 6 august 1877: „...Armata nu mică, a izbînzii lor, cooperării rea manifestîndu-se mai ales prin lor precum şi pasivitatea ostaşilor inţă de pămînt şi ce să se mai du­
română m-a impresionat într-un aliaţilor români". acţiunile petiţionare. aduşi pentru pază. Scoşi pînă la că să astîmpere pe cei ce cer ca şi.
mod foarte lăudabil... Cred astăzi e „Le Nord" din 23 noiembrie In Muntenia' răscoala a avut o urmă cu forţa din oraş, ţăranii au dînşii pămînt". In acelaşi timp, răs­
că pat afirma că cei 40 000 de 1877 : „...Tinerele trupe române au revenit a doua zi, dar la barierele coala se întinde şi în judeţele Vlaş­
români care în ourînd vor intra mai probat încă odată prin aceste desfăşurare mult mai ascuţită, ex­ oraşului au fost primiţi cu focuri ca şi Teleorman. De remarcat fap­
în acţiune prea lesne vor putea fapte de arme. care urmează mul­ plozivă, dată fiind greutatea învoie­ de armă, la locul ciocnirii rămî- tul că, în judeţul Teleorman, unde
lilor agricole, dar mai ales numă­
să întreacă Izbînzile ruşilor de pî- tora nu mai puţin strălucitoare, că rul ridicat de ţărani complet lip­ nînd numeroşi morţi şi răniţi. „O- mişcarea socialistă desfăşurată aici
nă acum...". ele sînt la înălţimea armatelor ce­ raşul Rîmnicu-Sărat — consemna la sfirşitul secolului trecut lăsase
a „Rund" (Berna) din 3 septem­ lor mai războite". siţi de pămînt. O mai bună organi­ urme puternice, din cele 96 de sa­
brie 1877 : „...Cu toate că turcii a- « „XI Dovere" din 26 septembrie zare locală, existenţa unor căpete­ ziarul ,,.Ţara“ a fost luni. rta la te unde au fiinţat cluburile socia­
liste, 90 s-au ridicat la luptă.
runcau o ploaie de proiectile asu­ Din ce în ce mai multe trupe sînt
pra coloanei noastre, toţi de la
mic la mare erau la înălţimea sar­ trimise împotriva răsculaţilor, dar
cinilor misiunii. După două ore de mmmmm ţăranii nu renunţă. La Glavacioc,
ţăranii atacă în cursul nopţii tru­
luptă, turcii erau izgoniţi dintr-o pele cantonate acolo. Lupta a du­
redută pe care o luaseră doroban­
ţii ou baioneta... Niciodată n-aş fi rat mai bine de o oră. „Lupta a
crezut să văd atîta bravură la o 1877 : „...Intraţi în luptă, românii nii alese dintrei ţăranii cei mai e- orele 8 dimineaţa pînă la 2 după- fost crîncenă — raporta prefectul
— nu se cunoaşte numărul morţi­
trupă care pînă atunci n-a cunos­ au dat probă de o vitejie singulară, nergici şi curajoşi, întocmirea u- amiază, .teatrul unei lupte îngrozi­
de o valoare tactică puţin comună nor planuri de acţiune, înţelegerile toare. între ţăranii răsculaţi, care lor şi răniţilor". La 14 martie, în
cut focul... Armata română merită
comunele Tîrnava de Jos şi Tîrna-
a fi pusă lingă orice altă armată şi noi italienii trebuie să salutăm ţăranilor din sate apropiate şi a- voiau să intre prin diferite barie­ va de Şus, armata a folosit artile-.
a Europei şi oricine poate fi mîn- ou o sinceră bucurie redeşteptarea meninţarea pătrunderii chiar în re şi armată". ria. La Stăneşti armata a refuzat
Concomitent, au loc evenimentele
unui popor de care sîntem legaţi Capitală, reprezintă toate un nivel
dru de soldaţii şi ofiţerii ei, care din judeţul Buzău. Mii de răscu­ să tragă în răsculaţi, detaşamentul
au dat probe atît de strălucite de prin legături de rudenie atît de superior faţă de luptele moldoveni­ laţi din comunele Mărăcineni, Mă- militar trecînd de partea ţărani­
vitejie". strînse". lor. La 12 şi 13 martie răscoala era teşti, Potoceni, de pe văile Cîlnău- lor. Numai bombardarea satului de
® „Memorial diplomatique" din
» „Daily News" din 3 noiembrie 10 decembrie 1877 : „...Românii au deja generalizată în majoritatea ' lui, Slănicului şi Sărăţelului, după .către artilerie,' trimisă urgent îm­
1877: „Una din surprizele acestui contribuit foarte mult la străluci­ judeţelor muntene, iar în 15 martie ce s-au răfuit eu arendaşii şi pro- potriva lor, a stăvilit iureşul răs­
război e neaşteptata valoare şi vi­ ta luptă care a dus la luarea Plev- răscoala atinge maximum de inten­ - prietarii au pornit spre capitala ju­ coalei.
tejia arătată de .trupele române şi nei. S-ar putea chiar zice că în­ sitate. In judeţele Buzău şi Rîm­ deţului. pentru a cere schimbarea Evenimentele din judeţele Tele­
in genere eficacitatea şi soliditatea tr-un moment chiar critic ei au nicu-Sărat, 97 de comune din 187 învoielilor agricole.
armatei române... Acum se vede că salvat situaţia acestei zile...' Preci­ s-au ridicat la luptă, acţiunile ce­ 3 000 de săteni din Zilisteânca, orman şi Vlaşca au produs panică
armata română contează şi trebuie zia tirului românilor şi impetuozi­ le mai puternice desfăşurîndu-se la Fundeni, Mărăcineni, Scurteşti 'şi ~în Bucureşti. Coloane de peste
’4 000 de oameni înaintau spre Ca­
să se ţină seama cînd se vor face tatea atacurilor avură în această barierele şi străzile celor două re­ Băjani, avînd în fruntea lor pe pitală. Alarmate, autorităţile trimit
schimbări în carta Europei rela­ împrejurare critică o influenţă de­ şedinţe de judeţ. Grigore C. Radoslav, Ion R. Co- numeroase trupe spre a bloca şo­
tiv la România". cisivă". In judeţul Rîmnicu-Sărat, la Go- ' dreanu, Măiţa N. Juga, Măiţa Stan- seaua Ciorogîrla — Bolintin — Cre-
0 „Der Osten" din 9 octombrie 0 „Londoner Jurnal" din 25 mar­ loganu, ţăranii au devastat localul ciu, Dumitru Bucur şi alţii, înar­ vedia şi Bragadiru — Buda —
1877: „...Bărbăteasca păşirea Româ­ tie 1878 : „...La Plevna s-au bătut primăriei rupînd actele de învoieli maţi cu topoare, ciomege, pietre, Ghimpaţi.
niei pe cîmpul de război a schim­ ca leii şi au cîştigat lauri de glo­ agricole. In faţa autorităţilor, răs­ chiar cu arme de foc, au încercat . La jumătatea lunii martie, o re­
bat cu o singură lovitură situaţia rie. Cu toate grelele sacrificii pe culaţii au cerut ca noile învoieli să • să intre în oraş.' La podul de peste presiune cruntă a început în Vlaş­
statului român... Eroii care ţin sus care le-a pus războiul, a ştiut fie întocmite „ca pe timpul lui Ou- Buzău, armata îi aştepta în poziţie ca. Numărul ţăranilor împuşcaţi de
şi tare pe cîmpiile de luptă ale (România — n.n.) să-şi îndeplineas­ za, din zece una, sau ca arendaşii . de luptă şi primul care a tras în armată nu-se cunoaşte cu exactita­
Bulgariei drapelul român, care e că şi îndatoririle sale internaţio­ să plece de pe moşiile ce le-au luat plin a fost locotenentul Mănăi-lă. te, cifra fiind de cele mai multe
împodobit cu laurii nemuritori, nale din toate punctele de vedere". ei şi să le lase lor contractele de Opt ţărani au fost ucişi pe loc, al­ ori trecută sub tăcere de autori­
nu-şi varsă in zadar sîngele lor. ® „Frendenblatt" din 20—21 mar­ arendare". ţii trei murind ulterior la spital. tăţi.
România liberă şi independentă va tie 1878 : „...Armata română... şi-a In acelaşi timp s-au răsculat şi Intr-o altă zonă, la Alexandria,
ocupa cu mîndrie un loc în con­ făcut datoria pe cîmpul de bătaie cei din satele Bălţaţi, Vîrteşcoiu, în 9 martie se petrece un eveni­ Dar răscoala nu se sfîrşise...
certul european şi măreaţa ei faptă mai bine decît se aştepta Europa Broşteni, Sloboziâ-Ciorăşti. După ment memorabil. Rezerviştii ce fu­
împreună cu numele ei vor fi im­ întreagă". cum consemnează actele oficiale seseră concentraţi spre a fi trimişi C. DROZD
Corelarea disciplinelor de specialitate cu
cerinţele practicii cerapactc ŞEZĂTOARE
LITERAR-ARTISTICA
In etapa actuală învăţămîntului i rea deprinderilor profesionale. „Din om în om, trecutul ne re­
se cere să pregătească forţa de La Liceul de construcţii din De­ cheamă" s-a intitulat şezătoarea
lUcrar-artistică ce a avut loc sim-
muncă, tineri care să stăpînească va, cunoştinţele elevilor sînt con­ bâtă seara la Casa <le cultură din
meseria sub raportul însuşirii pri­ fruntate ou realităţile din şantier, Deva. în cadrul şezătorii, dr. Ion
ceperilor şi al formării deprinde­ la diferite blocuri de locuinţe, unde Horaţiu Crişan din CIuj-Napoca
rilor, să se poată integra în viaţa aceştia execută complexe lucrări a prezentat expunerea „Eroii
colectivelor întreprinderilor încă de instalaţii sub îndrumarea ca­ strămoşilor, strămoşii eroilor",
de la absolvirea şcolii şi adapta la drelor didactice. Datorită unei fruc­ criticul Lucian Alexiu de la re­
noile tehnologii pe care le ridică tuoase colaborări între ingineri şi vista „Orizont" din Timişoara a s-au impus prin talentaţii lor că­
procesul de producţie. Aceste ce­ maiştri din şcoală, s-a reuşit ca făcut un comentariu critic la vo­ Duminică a fost o zi „plină" pen­ luşari.
lumul „Anotimpul poeziei" editat
rinţe se realizează în condiţii mâi în prezent nodurile sanitare pen­ de Consiliul judeţean al Organi­ tru aşezămintele culturale săteşti,
bune prin noul sistem de practică tru zeci de apartamente să se rea­ zaţiei pionierilor, iar membrii în majoritatea localităţilor rurale Ample spectacolc-concurs s-au
compactă şi continuă în care sîn1 lizeze în cadrul atelierelor-şcoală. cercurilor literare pioniereşti au hunedorene, mii de artişti amatori 'desfăşurat la Lunca Cernii, Bretea
cuprinşi cei 17 700 elevi- din liceele Sînt demne de remarcat şi reali­ prezentat un recital de poezie pa­ au evoluat în cadrul fazei comu­ Română, Rapoltu Mare, Brânişca,
judeţului nostru. zările Liceului agro-industrial din triotică. Au mai recitat poetul nale a Festivalului naţional „Cin- Vata de Jos, Ilia, Mărtineşti, Baru,
Ţinînd seama de faptul că disci­ Geoagiu, unde teoria se predă si­ Eugen Evu din Hunedoara, iar tarea României". Prin poezie şi Bucureşci, Blăjeni. La Blăjeni s-a
plinele tehnice şi tehnologice con­ multan cu practica, majoritatea lec­ loan Evu a prezentat un program cîntec, prin intermediul dansului, impus echipa de fluieraşi din Gro-
de muzică foile.
stituie baza teoretică pentru reali­ ţiilor de specialitate fiind predate interpreţii au dat cinstire istorici şuri (care are o activitate de peste
Simpozioane
zarea 'instruirii practice şi specia­ în cadrul laboratoarelor ori direct „Sîngerosul an 1S07" a constitu­ de luptă şi jertfă a poporului nos­ 50 de ani !), precum şi solistele de
lizării din treapta a doua de liceu, în ferma agricolă unde elevii îşi it tema simpozionului organizat la tru pentru independentă naţională muzică populară Sofia David, E-
colectivele catedrelor de speciali­ desfăşoară instruirea practică. (Tre­ Lupeni. După expunerile susţi­ şi dreptate socială, vieţii şi muncii lena Dondoş şi Maria Ciocan. Un
tate de la majoritatea liceelor in­ buie să arătăm însă că unele dis­ nute de profesorii D. Dumbravă, creatoare din România socialistă. program deosebit de amplu a avut
dustriale dezbat planul de produc­ cipline ca matematica, fizica, chi­ Elena Cernăianu şi Ion Ţigănis- La căminul cultural din Cerlaj, loc la Ribiţa. Pe scena căminului
ţie al atelierelor şi stabilesc măsu­ mia, biologia, predate la liceele teanu, au fost proiectate filme in cadrul unui spectacol care a du­ cultural s-ou întrecut in cîntec şi
rile necesare care să conducă la real-umaniste, nu-şi găsesc încă o documentare. joc formaţii artistice din Crişan,
in
cadrul
La
Streisingeorgiu.
însuşirea unor cunoştinţe cu finali­ aplicare suficientă în procesul in­ simpozionului „Momente din tre­ rat peste 5 ore, s-au întrecut for­ Dumbrava de Jos. Ribiţa şi Dum­
zare în calificarea profesională. struirii practice, datorită unui in­ cutul glorios de luptă al noporu- maţiile artistice din satele comu­ brava de Sus care au prezentat
în unele licee, ca cele metalur­ teres scăzut pe această linie al lui român", după expunerile sus­ nei — grupurile vocale, dansatorii, publicului montaje literar-muzical-
gice din'Hunedoara şi Călan, me­ profesorilor ce predau aceste dis­ ţinute de profesorii Petru Ionaşctl interpreţii montajelor litarar-muzi- coregrafice, brigăzi artistice de a-
canice Deva şi Crişcior, energetic cipline).. Si Maria Lazăr, a rulat filmul ar­ cale, solişti vocali. La Pui, dintre gitaţie, suita--de dansuri populare,
Deva şi altele, elevii, beneficiind Rezultatele obţinute de elevii din tistic românesc ..Dacii". cele 20 de echipe participante s-au tarafuri, precum şi pe talentaţii so­
de cunoştinţe teoretice, folosesc „LUNA CĂRŢII LA SATE" remarcat brigada artistică de agi­ lişti de muzică populară Lucia Ma­
cu eficienţă fişa tehnologică în judeţul nostru în confruntările Astăzi se deschide tradiţionala taţie fi echipa de teatru din Pui, nea. Letitia Nuţu. Zorită Hancheş,
prilejuite pe plan local şi naţio­
executarea lucrărilor complexe şi nal la concursurile pe meserii se manifestare „Luna cărţii la sate". Mariana Lupea. Magdalena Vasile.
Acţiunile din luna februarie vor
în special la lucrările cuprinse în datoresc în mare parte faptului că fi grupate în natru săptămuii : dansatorii şi fluieraşii din Fizeşti, Maria Golda, Lenuţa Dobircău si
planul de producţie; aceste fişe săptămîna cărţii sociai-politice, montajul litcrar-muzical din Riu- Elena Josan. De asemenea, la că­
cei care le predau teoria si care-i
sînt întocmite şi analizate de elevi instruiesc practic, marea majorita­ cărţii agrozootehnice, cărţii bele­ Bărbat, grupul vocal din Galaţi, minul cultural din Pogănesti s-au
cu sprijinul profesorilor de tehno­ te a cadrelor didactice, urmăresc tristice şi săptămîna cărţii teh- precum şi soliştii vocali Elena Pal, întîlnit majoritatea îormatiilor ar­
logie care explică procesul tehno­ un scop comun : pregătirea viito­ nico-ştiinţifice. Daniela Ionici şi Letiţia Daj. Pe tistice din comuna Zam. în cadrul
logic privind executarea obiectu­ EXPOZIŢIE ITINERANTA scena căminului cultural din O- spectacolului ce a avut loc la To-
lui respectiv. La lecţiile de desen rilor muncitori la nivelul înaltei e- La Muzeul judeţean Deva s-a teşti a fost prezentat obiceiul fol­
profesorii instruiesc elevii să exe­ xigenţe pe care partidul o pune deschis expoziţia itinerantă „Ju­ răştioara de Jos s-au prezentat la cloric „Nunta de la Cîrneşti“ şi,
cute desenul în cazul unor piese în faţa şcolii. deţul Hunedoara în arta plastică" întrecere formaţiile artiştilor ama­ tot aici, colectivul de montaj liie-
cuprinzând lucrări ale unor artişti
mai simple ori să înţeleagă repre­ Prof. PICU NlfU plastici din ţară şi a celor hunc- tori din satele Cucuiş, Căstău, Be­ rar-muzical din Păclişa a prezen­
zentarea obiectului desenat în ca­ inspector şcolar doreni. rii! şi Orăştioara de Jos. Gazdele tat montajul „Sintem o naţiune li­
zul unor lucrări mai complexe. în beră şi independentă". Aflăm că în
felul acesta, .maiştrii-instructori concursul de la Densuş s-a eviden­
reuşesc să demonstreze în faţa ele­ I.M.M.R. Simeria, s-a numărat
vilor aplicabilitatea, cunoştinţelor P R O F I L mereu printre fruntaşii în pro­ ţiat colectivul de montaj de la
Peşteniţa, formaţia locală de tea­
teoretice învăţate în clasă, precum ducţie ai întreprinderii, iar ca ar­
şi procesul tehnologic privind exe­ Ou aoeeaşl pasiune oa tist şi-a desfăşurat talentul nu tru precum şi dansatorii din Stei;
cutarea obiectului respectiv. numai pe scenă, ci şi în sălile de la întrecerea de la Sarmizegelusa
brigăzile artistice de agitaţie din
La liceele de mecanică din Sirhe- şl în anii tinereţii apel ale ceferiştilor, în pauzele Breazova, Hobiţa şi cea locală, iar
-ria şi Petroşani, ori la cel de chi­ de masă, între schimburi, la na­ la Pelreni, în întrecerea celor mai
mie din Deva, paralel cu asimila­ Sub numele de „Comedieşul“ vetişti acasă. Numai in anul 1976 bune brigăzi artistice de agitaţie
rea cunoştinţelor, elevii şi-au însu­ este cunoscut Petru Irinca din a participat la 90 (!) de specta­ din raza comunei Băcla, s-a evi­
şit şi preţioase tehnici de lucru, cole date de ansamblul clubului. denţiat cea din Petreni.
ounoscînd lista lucrărilor practice Simeria, umil. dintre cei mai La cei 68 de ani ai săi, Petru
vechi artişti amatori hunedoreni.
şi perioadele de execuţie. Profe­ Irinca, deţinătorul Ordinului „Me­ în încheiere, notăm faptul că,
sorii au insistat în mod deosebit Cupletist, pantomim, dansator, ritul ceferit“ şi al insignei „Pen­ săptămîna trecută, oraşul Haţeg a
asupra materialelor utilizate in fa­ textier, interpret original al mo­ tru merite deosebite in munca cunoscut o vie activitate cultural-
bricarea pieselor şi asupra tehno­ mentelor vesele, veteranul mem­ artistică", continuă activitatea artistică. Dintre manifestări, con­
logiei de prelucrare, purtînd cu e- bru al clubului sindicatelor din o- semnăm un amplu spectacol tema­
levii discuţii în cunoştinţă de cau­ raşul ceferiştilor a cucerit şi cu­ scenică cu aceeaşi pasiune ca şi tic în cadrul căruia a evoluat şi
ză. în aceaştă situaţie, maiştrii- cereşte aplauzele şi stima specta­ în anii tinereţii, constituind un
instructori au putut să valorifice torilor. Pensionarul Petru Irinca, frumos exemplu pentru artiştii a- corul casei de cultură (dirijor Vic-
torin Bătrîncea), cor ce împlineşte
integral timpul afectat instruirii fost timp de 49 de ani lăcătuş de matori. (Iosif Mercea, corespon­
practice şi muncii concrete a ele­ probe la locomotive in cadrul dent). în această perioadă 90 de ani de
vilor pentru formareâ şi consolida­ activitate.