Page 23 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 23
I O NR. 6155 O 15 FEBRUARIE 1977 Pag. 7
Şapte tenii fie Ia marea răscoală a ţăranilor din România
----------------------------------------------
UAUXS
t] atmliao- Liniştea" a fost restabilită.
csei {
ia prefe- 9? ÎNTRECEREA CONTINUĂ... PIONIERII S-AU ÎNTRECUT
an «scul- Simbătă si duminică au conti ÎN FAZA JUDEJEANĂ
l(a i JX,oa în prima zi de guvernare libe toriei, pe de o parte a cheiului venind neîncăpătoare s-a recurs la nuat întrecerile din cadrul fazei
l ' \tlas
icră rală — 12 martie 1907 — se declară Dîmboviţei şi pînă dincolo de ţarcuri pentru vite sau chiar la pe consilii intercooperatisle a fes Simbătă şi duminică, la Casa de
ieca Starea de asediu. împotriva ţărani Piaţa Mare, majestatea sa ar fi manejurile cavaleriei (la Craiova tivalului „Cintarea României", în cultură a sindicatelor din Petro
do ştiri ; lor înarmaţi eu furci, coase, topoa- putut să meargă de la palat pînă «au alte localităţi). (Tuturor ţăra care au evoluat formaţiile califi şani, Casa de cultură şi Clubul
melodia «se (1 ciomege, armata utilizează ia dealul mitropoliei, ca să ceteas nilor B s-au intentat procese, du cate din fazele comunale. „Siderurgistul" din Hunedoara, s-a
ul prefe- arme noi, de tipul „Manlicher" şi că mesajul de deschidere a Came pă ce ta timpul anchetei au fost Pe scena Casei de cultură din desfăşurat faza judeţeană a con
igărelox j lunuri, operaţiunile militare des- rei, păşind pe un covor moale de supuşi unui regim sălbatic. Haţeg, în prezenţa unui public nu cursului cultural-artistic rezervat
5,00 Ciu- făjşurindu-se după toate regulile carne ţărănească". In acelaşi timp, a început şi re
i Radio- războiului: hărţi, planuri, stat „România muncitoare", precum primarea mişcării socialiste. Sem meros, s-au reunit formaţii din pionierilor. Peste 60 de formaţii
ate eoo- Valea Jiului — căminele culturale artistice, precum şi numeroşi so
;tln de major ş.a. Generalii Gigîrfu şi şl alte ziare cu orientare progre nalul l-a declanşat primul minis din Cimpu lui Neag, Dealu Babii, lişti vocali, instrumentişti şi reci
îămlntu- Năsturel au emis ordinul „să nu sistă au condamnat clasele domi tru, D. A. Sturdza, care, răspun- Cimpa, Iscroni, Băniţa precum şi tatori ani concurat in vederea ob
w-ele se- se facă prizonieri". Ion I. G. Bră- nante, pe toţi organizatorii repre cdnd în Cameră unei interpelări ale aşezămintelor culturale din zo ţinerii de locuri fruntaşe in ierar
aiiresa tlanu, ministrul de interne, într-un siunii. „Şi aceasta — afirma I. G. făcută de Al. Marghiloman, decla na^ Haţegului — Baru, Pui, Sîntă- hia judeţeană a valorilor artistice
0 O *1 ordin transmis comandanţilor sub ’Frimu — nu-i opera numai a reac ra : „Socialiştii să se astîmpere— pioniereşti.
îal noc- liniază : „vă atragem atenţiunea ţie ni i liberale, nu, au tot atît me deoarece au creat în ţară o anar mărha-Orlea, Sălaşu de Sus şi U-
c ştiri ; asupra absolutei necesităţi de a se rit şi ambele fracţiuni conserva hie groaznică". In consecinţă, zia nirea. La faza pe consiliul inter- Dintre formaţiile care s-au im
!ă ; 1,15 reprima chiar din primul moment toare. A fost un perfect acord, un rul «România muncitoare" a fost cooperajtist Brad, în două specta pus atenţiei, consemnăm frumoasa
i. cole (la Baia de Criş şi Brad) au evoluţie a corurilor şcolilor gene
in modul cel mai energic orice dublu trai al partidelor clasei stă- confiscat, sediile cercurilor mun evoluat artişti amatori din To- rale nr. 4 Vulcan şi nr. 8 Hune
UARIE bandă care ar comite acte de vio pînitoare". Iar la patru ani de la citoreşti au fost închise, perche meşti, Bulzeştii de Sus, Baia de doara, dansatorii populari de la
lenţă sau incendiu". De asemenea, răscoală, Constantin Miile îl acu ziţionate sau devastate, împotri
dimi- in memoriile sale, politicianul Al. za pe Brătianu ca pe unul din va sindicatelor s-au făcut presiuni. Criş, Ribiţa, Vaţa de Jos, Crişcior, Casa pionierilor din Hunedoara,
ei ; 8,10 Marghiloman vorbind despre pre principalii autori ai represiunii. Legea expulzărilor din 1881 a fost B&iţa, Blăjeni, Buceş, Bucureşci şi interpreţii dansului tematic şi mo
prefe- fectul de Olt, Anghel, scria de „Nu trebuie să se uite că Ionel repusă pe ordinea zilei. Au fost Luncoiiu de Jos. De asemenea, la dern de la Şcoala generală nr. 3
ascul- Uia, pe scena căminului cultural Deva şi şcolile generale nr. 3 şi 7
lul pi- spre acesta că „admira tirul arti Brătianu şi-a băgat mâinile pînă expulzaţi din ţară peste 880 de s-au întrecut formaţiile artistice Hunedoara, grupul folcloric al Şco
emioră leriei, care prindea din fugă popu în coate în sînge românesc, că a Socialişti, printre care Vasile A- din Zam, Gurasada, Burjuc, Bră-
tin de laţia". răpus atîtea vieţi de semeni de-ai nagnoste, dr. C. Racovski, Barbu lii generale din Almaş Sălişte, fan
iclodia Monarhia a făcut totul pentru lui, că n-a avut nici măcar ipo Băzăreanu. Unor fruntaşi ai miş nişca, Vorţa şi Ilia. In cadrul pro fara Casei pionierilor din Orăştie,
eferat; sprijinirea sîngeroasei represiuni. crizia ca să dezvăluie pe acel care cării muncitoreşti — I. C. Frimu, gramelor amintite, au putut fi vă formaţia pentru montaj literar a
0 Clu- Ba '29 martie 1907, Carol I, prin- cu răspunderea şi comanda Iul au Dlmitrie Marinescu, Gh. Cristescu zute la lucru echipe da montaj li- Şcolii generale nr. 5 din Petroşani;
Radio- tr-un ordin de zi, mulţumeşte uni făcut erori inutile, ci, dimpotri ş.a. — li s-au înscenat procese. terar-muzical-coregmfice, brigăzi brigada artistică a Şcolii generale
î eeo tăţilor militare pentru modul cum vă, d-a acoperit, i-a răsplătit, le-a Şi „ordinea" a fost restabilită. artistice, teatru, coruri, grupuri vo nr. 1 Deva, revista muzicală a Li
u o*
şi-au executat misiunea. Referin- plătit preţul acelei mai grave cri Preţul „linişte!" e-a măsurat însă cale, tarafuri, dansatori populari, ceului „Aurel Vlaicu" din Orăştie;
du-se la acest act, cunoscutul pam me". cu sacrificarea a mii de ţărani, u- solişti vocali şi instrumentişti, re echipa de teatru a Şcolii generale
fletar N. D. Cocea scria ! „Dacă în afara masacrului, autorităţile cişi pentru cutezanţa de a fi ce citatori şi rapsozi populari. nr. 2 din Hunedoara, grupul de
s-ar fi înşirat cadavrele ţărăneşti au procedat la mii de arestări din rut un trai omenesc. Pentru artiştii amatori din că trompetişti şi fluieraşi al pionie
de-a lungul şi de-a latul Căii Vic rândul răsculaţilor. închisorile de C DROZD dind sindicatelor, duminică s-au de rilor Liceului „Aurel Vlaicu" din
clanşat primele întreceri ale festi Orăştie. Dintre soliştii vocali, dj>
valului „Cintarea României". La aprecieri unanime s-au bucurat
Casa de cultură a sindicatelor din Ana. Cojocaru dc la. Şcoala gene
Petroşani a avut loc faza munici rală. nr. 11 din Hunedoara şi Eu
pală a întrecerii echipelor dc mon genia Benteu de la Şcoala genera
taje literar-muzical-coregrafice şi lă din Dobra, iar dintre recitatori
dansului tematic. In afara gazde s-au remarcat Ileana Bitan de la
mm lor, au evoluat echipele cluburi Liceul „Aurel Vlaicu“ din Orăştie
lor din Vulcan, Lonea şi Casei de
cultură din Uricani. şi Anca Hrisov de la Şcoala gene
rală nr. 7 din Hunedoara.
Activitatea diplomaţiei româneşti in preajma râ;btiu!yi de independentă
După formarea statului român mo român, pentru asigurarea libertăţii Problema care se punea în faţa
dern, în ianuarie 1859, prin dubla comerţului, domeniu in care auto diplomaţiei române era aceea de a
alegere a lui A.I. Cuza, s-au contu rităţile turceşti aplicau discriminări feri ca ţara să nu devină teatru de
rat mai bine condiţiile dobindirii in şi îngrădiri la importul produselor operaţii. Astfel la 4—16 aprilie 1877,
dependenţei naţionale. Dorinţele şi româneşti, cerîndu-se ca în relaţiilo in numele guvernului român, Mihail
condiţiile favorabile din interior nu celor două ţări „toate problemele Kogălniceanu, ministru de externe,
erau bine văzute pe plan interna vamale să fie reglementate prin con semnează convenţiile privind trece
ţional de către tutele ţâri, mai ales venţii speciale, negociate şi liber rea armatelor ruse prin România.
de către autorităţile otomane, care consimţite".
nu recunoşteau individualitatea sta Prin aceasta, diplomaţia româ Aprobarea convenţiei de mai sus
tului român şi a numelui său is nească aborda citeva probleme ma a determinat in mod firesc reacţia
otomană, care a început să bom
toric. Aceasta era o situaţie nefi jore a căror rezolvare echivala de bardeze unele localităţi de pe ma
rească cu atît mai mult cu cit sta fapt eu recunoaşterea independenţei lul drept al Dunării. In această si
tul român „exista in virtutea pro ţării. Adresîndu-se direct ministrului
priilor sale capitulaţii, precum şl a de externe ai Turciei, Mihail Ko- tuaţie, după explicaţiile ministrului
de interne, camera deputaţilor din
tratatului de la Paris din 1856", iar gâlniceanu arăta că „toate aceste Bucureşti votează o moţiune prin
numele său istoric de România „este cereri sint pe cit de modeste, pe
recunoscut de marea majoritate a atît de juste şi legitime ; drepturile care recunoaşte „că starea de război
puterilor garante". şi interesele noastre, îndatoririle pe este impusă României de guvernul
In 1878 guvernul român preciza in care le avem faţă de ţară ne im otoman însuşi" şl autoriza guvernul
declaraţia sa program că va urmări pun obligaţia imperioasă de a soli să facă toate eforturile şi să ia toa
respectarea strictă a tratatelor in cita rezolvarea lor, pe care o aş te măsurile pentru a apăra şi asi
ternaţionale „care statornicesc con- teptăm de foarte multă vreme". gura existenţa statului român în aşa
diţiunca politică a României, care-i Faţă de conflictul dintre Serbia şi fel incit la încheierea păcii „Româ cte&< 3udetului Hunedoara dlQ
asigură independenţa, care-i asigură Turcia şi fată de mişcările de eli nia să poată avea o poziţie politică
neutralitatea". Această declaraţie a berare din Balcani, deşi a acordat bine definită şi naţiunea de sine Foto : VIRGIL ONOIU
fost trimisă oficiilor diplomatice ale acestora sprijin, guvernul român a stătătoare să-şi poată îndeplini mi
ţării cu dorinţa de a da „tuturor căutat să evite formal orice mani siunea istorică". Atitudinea P.omâni-
problemelor care ne interesează şi festare publică pe care Turcia ar fi ei era explicată agenţilor diploma zentat un reuşit program de cînte-
se află încă in suspensie o rezolvare putut să o interpreteze împotriva ei.. tici acreditaţi pe lingă puterile ga ce şi versuri. a Dintre acţiunile mu
justă şi echitabilă". In acelaşi timp se solicitau agentu rante printr-o notă circulară.
Prin problemele care se puneau in lui diplomatic de la Constanlinopol Camera deputaţilor a votat în una zeale dedicate anului 1907, consem-
hdht pe cele desfăşurate la Deva,
atenţia diplomaţiei române era, in următoarele : „Cereţi categoric neu nimitate o moţiune prin care ia act
Brad şl Petroşani unde au susţinut
primul rînd, aceea a recunoaşterii tralizarea Duuării... şi declaraţi că că războiul între România şi Turcia, expuneri cercetătorii Mlrcea Lazăr,
individualităţii statului român şi a sînlem hotărîţi să facem ca neutra ruperea legăturilor cu Poarta şl in O Recent s-a întors din Austria an Eugen Pavel, Maria Sălceriu, Elena
numelui săti istoric, admiterea re litatea noastră să fie respectată". dependenţa României şi-au primii samblul folcloric „Căluşerul" din Bo- Brinduşescu, Ion Poporogu şi Vasila
prezentantului României în corpul Asemenea instrucţiuni s-au transmis consacrarea oficială. Luind act dc şorod care în perioada 3-5 februarie Ionaş. a „1877—1977 în arta plastică"
;ă diplomatic, contestat pînă atunci de şi agenţilor diplomatici ai României situaţia creată României de către 1977 a luat parte la manifestările pri este titlul expoziţiei deschisă la Pe
către Poarta otomană, fapt care din Viena, Paris, Berlin şi Petor- Imperiul otoman, senatul adopta la lejuite de „Carnavalul vienez". Spec troşani. Expun membrii Cenaclului
ducea Ia o situaţie nepotrivită cu sburg. Reacţia marilor puteri a fost rindu-i o moţiune prin care „con tacolele prezentate de artiştii hune- Deva şi Filialei Petroşani a V.A.P. <j>
repercusiuni asupra ţării. Se cerea insă negativă, fapt ce a determinat sideră statul român independent şl dorenl, autenticitatea jocului, cînte- La Silvaşu de Sus şi Boş, în pre
Turciei ca românii stabiliţi temporar ca guvernul de la Bucureşti să a- invita guvernul să acţioneze In aşa cului şi portului românesc au întru zenţa unui public numeros, au fost
sau in tranzit în această ţară să dopîe altă atitudine, mai ales după fel Incit să obţină recunoaşterea Şi nit unanime aprecieri ale publicului organizate procese cinematografice pe
nu mai ’ fie consideraţi supuşi oto izbucnirea războiului ruso-turc. garantarea independenţei noastre de ?i specialiştilor din Viena. a După o marginea filmelor „Singurătatea flo
mani, oi aceştia să se bucure de In mesajul domnesc către corpuri către marile puteri europene". dezbatere privind probleme legate de rilor" şl „Ilustrate cu flori de cimp*.
protecţia reprezentanţei diplomatice le legiuitoare, anunţind începerea calitatea muncii, organizată la Fa a La Sintuhalm, Cristur, Cerbăl, Bu-
a ţării noastre, iar paşapoartele ro ostilităţilor, se arată că România „nn Prof. ION FRÂŢILĂ brica de mătase di ii Deva de către nila şi Burjuc, in cadrul „Lunii căr
mâne să fie recunoscute de autori mai axe să conteze decît pe sine“j şeful Filialei judeţene Comitetul municipal al femeilor, ce ţii la sate" au avut loc seri literara
tăţile otomane. aflind sprijin şi tărie „în patriotis Hunedoara naclul literar-artistic al anului V în sub genericul „De la primăvara zăpe
Atenţia era, de asemenea, îndrep mul tuturor românilor" şl In caz dc zilor insingeraie, la primăvara agri
tată împotriva violării teritoriului nevoie în forţele sale armate. a Arhivelor statului văţători de la liceul pedagogic a pre culturii româneşti". t
I
— Cum apreciaţi nivelul de pre de suspendare sau scoatere a ca
gătire al elevilor la finele primului Şcoala şi viaţa Spre e necontenită ridicare drelor didactice de la cursuri.
trimestru ? Obiectivul central al preocupări
— Referindu-ne la bilanţul pri lor noastre este, fireşte, acela al
creşterii calităţii muncii instructiv-
mului trimestru, se evidenţiază ca educative oare să se materializeze
trăsături distincte ale procesului
, instructiv-educativ integrarea sa a calităţii misiei instructiv-educative in pregătirea temeinică a elevilor;
in reducerea şi eliminarea, în fi
în efervescenţa activităţii social- nal, a fenomenelor de repetenţie
eoonomice şi politice, generată de cinci elevi au medii Intre 8 şi 10 mun. De asemenea, în mică mă
tru
şi mediocritate, în angajarea pro
Îndruma
măsurile perfecţionării continue a rea studiu, pentru priceperilor In timp ce 15 elevi sint promo sură a fost atrasă familia — acest fundă a şoolii în nobila operă de
si
formarea
societăţii noastre, prin dinamismul
! văţării prin structuri noi, conţinut şi deprinderilor practice, ca ur vaţi cu media 5. Asemenea aspecte colaborator deosebit de apropiat şi modelare a profilului moral al
său creator reflectat pe planul în
extinderii
a
mare
omului nou, de transpunere in
aplicaţiilor simt numeroase. Ele reflectă op
interesat ai şoolii în creşterea şi
de laborator şi introducerii practi
tica greşită a unor cadre didacti
fapte a măsurilor elaborate de
formarea tinerei generaţii.
perfecţionat, condiţii didactico-ma-
— Ce măsuri se întreprind pen
teriale îmbunătăţite ca urmare a cii oomasate în producţie. Se pot ce de a fi mai „exigenţi" în tri tru ridicarea calităţii muncii in partid pentru continua perfec
ţionare şi modernizare a învăţă^
mestrul b nelnţelegind că princi
cita şcoli, ca Liceul pedagogic De
orientărilor date de Congresul al va, şcolile generale nr. 1 Hunedoa piile docimologice ale notării nu structiv-educative ? mîntului de toate gradele. Ridi
Xl-lea al partidului, ale Congresu ra, 5 şi 6 Petroşani, 6 Petrila etc. — Recent, Secretariatul Comite carea nivelului la învăţătură este
lui educaţiei politice şi al culturii
I socialiste. Acestea conferă rezul- unde clase întregi au promovabili- tului judeţean de partid, analizînd strîns legată de creşterea spiri
% ţaţelor primului trimestru şcolar tatea integrală şi note bune şi Interviu cu prof. CORNEL STOICA, rezultatele obţinute in prooesul tului de responsabilitate la toţi
foarte bune.
slujitorii şcolii şi la elevi, a pa
instructiv-educativ, a stabilit şi o
i’ calificative superioare atît in pri- — Ce ne puteţi spune despre seamă de măsuri care să conducă siunii în muncă, a ordinii şi dis
J vinta nivelului la învăţătură al e- aspectele de mediocritate şi situa inspector general ai ciplinei. Toate acestea trebuie să
l levilor. al legării învăţămîntului Inspectoratului judeţean şcolar la îmbunătăţirea continuă a mun
/ de practică, de viată, cit şi al re- ţiile slabe cc se intîlnesc încă în ca de pregătire a elevilor, ridica se realizeze în cadrul unui efort
unele şcoli ?
rea nivelului la învăţătură prin sporit, atît din partea colectivelor
ţ zultatelor în munca de educaţie — Este adevărat că se intîlnesc generalizarea metodelor activizante didactice cit şi a elevilor, şi pe
i politico-ideologică. patriotică şi în unele şcoli fenomene nedorite, pot fi aplicate decît unitar, rit-' de muncă, lărgirea activităţii din fondul unei Intense activităţi de
I moral-cetătenească. mic, în funcţie de particularităţile laboratoare, cabinete, a celei teh- educaţie
pa-'
politico-ideologică,
k Pe ansamblu, procentul celor de corigentă şi promovări la limită nieo-aplicative, impulsionarea cre triotică şi revoluţionară a tine-'
a multor elevi. Aşa de pildă, la psiho-fizice ale elevilor şi ale cla
" promovaţi a fost de 89 la sută pe sei pe ansamblu.
unele şcoli şi îndeosebi licee de
ativităţii ştiinţifice şi tehnice din retului.
judeţ, iar pe cicluri : 99,6 la sută specialitate situaţiile la învăţătură — Înseamnă că, in unităţile şco- şooli, eliminarea oricăror tendinţe
fe,\ învăţămîntul primar, 85,7 la su ale trimestrului I nu sint satisfă lare amintite, nici activitatea, edu C. DEVEANU
tă la ciclul gimnazial, 74 la sută cătoare. La Liceul metalurgic Hu cativă nu s-a ridicat la un nivel
oel liceal şi 86 la sută la cel pro nedoara numai 55 la sută din nu acceptabil...
fesional. Cele mai bune rezultate mărul elevilor au promovat la — Acolo unde s-au înregistrat P R O G R A M U L
«-au obţinut la învăţământul pri toate disciplinele, Liceul industrial rezultate slabe, fenomene de me
mar, unde s-a făcut un pas îna de electrotehnică Deva — 69 la su diocritate, nici activitatea educa U^SiVERSirĂjii POLITICE Şl DE CONDUCERE
inte pe calea aplicării în viaţă a tă, chimie Orăştie — 73 la sută, tivă nu a fost orientată suficient
măsurilor aprobate de Comitetul real-uman Haţeg — 74 la sută etc. în sprijinul învăţării, în direcţia Municipiul Deva
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Este negativ faptul că la unele li cultivării la elevi a unei atitudini LUNI *21, n. 1377 — anii 1 şi n - SCHIMB DE EXPERIENŢA în sala
privind lichidarea repetenţiei, prin cee (ca Liceul metalurgic din Hu-. înaintate faţă de muncă şi învă de şedinţe a Comitetului municipal
efort susţinut şi o muncă diferen nedoara) sint dase din anii I si ţătură, combaterii tendinţelor de , de partid Deva ;
ţiată individualizată în funcţie de II cu un mare număr de elevi cu si chiul, de fugă de la ore, indisci MARŢI 22. IL 1977 — anul HI — DEZBATERE la Cabinetul Judeţean
pentru activitatea ideologică şi poli-
particularităţile psiho-fizice ale e- tuaţii in care fenomenul medio plină. La aceste unităţi şcolare tico-edueativă ;
levilor. crităţii, al promovării la limită es încă nu s-a realizat o unitate de MIERCURI 23° H. 1977 — anul IV — DEZBATERE Ia Cabinetul judeţean
Şi în învăţămîntul gimnazial, li te preponderent. La Şcoala gene acţiune educativă a şcolii, organi pentru activitatea ideologică şi poli
ceal, profesional se manifestă o rală nr. 4 Vulcan, la clasa a Vil-a, zaţiilor U.T.C. şi pionieri necesară tico-educativă.
creştere a interesului elevilor pen de pildă, la obiectul istorie numai înfăptuirii scopului educativ co Programul pentru toti anii Începe la orele 18,00