Page 33 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 33
Towarişul NICOLÂE CEÂUŞESGU, : • : '
■■■■ %
Impreoni ou tovarăşa
ELENA CEÂUŞESGU, au început m
nou itinerar pe pămîntul african
La 8 aprilie, tovarăşul de prietenie în Jamahiria înalţilor oaspeţi români pe
Nicolae Ceauşescu, secreta Arabă Libiană Populară pămîntul Africii, prilej de
rul general al Partidului Socialistă, la invitaţia colo. întâlniri şi convorbiri cu
Comunist Român, preşedin nelului Moammer El Gcd- . şefi de stat şi guvern din
dafi, conducătorul marii ţările africane pentru adîn-
tele Republicii Socialiste revoluţii de la 1 septem cirea şi dezvoltarea priete
România, împreună cu to-
brie 1969. Este prima eta niei şi colaborării pc mul
-verăşa Elena Ceauşescu, a pă a noii solii de pace, tiple planuri a României,
sosiţi într-o vizită oficială prietenie şi colaborare a cu ţările continentului.
Plecarea din Capitală fruntaş In producţie — împreună cu maistrul Simion Breaz, din schimbul „B M , urmăresc
C.S. Hunedoara, laminorul bluming 1000—1300. Manevrantul şef (dreapta), Ion Şerb an —
cu atenţie do pc postul de comandă fluxul de laminare. Foto: N. NEGRU
T o v a r ă ş u 1 Nicolae prim-ministru al guvernu lui, care încadrau por
Ceauşescu, secretar general lui, Ştefan Andrei, mem tretul tovarăşului Nicolae
al Partidului Comunist Ro bru supleant al Comitetu Ceauşescu. \H ÎNTÎMPIMAREA ASIGURAREA PIESELOR
mân, preşedintele Republi lui Politic Executiv al C.C. Numeroşii oameni ai
cii Socialiste România. îm al P.C.R., ministrul aface muncii bucureşteni prezenţi ULEI DE 1 MAI
preună cu tovarăşa Elena rilor externe, de alte per aici au reafirmat cu căldu DE SCHIMB
Ceauşescu, a părăsit, du soane oficiale. ră sentimentele de profun însemnate economii
minică dimineaţa, Capitala, T o v a r ă ş u l Nicolae dă dragoste şi înaltă sitimă DE MATERIALE
pentru a întreprinde vizite Ceauşescu şi tovarăşa Elena pe care poporul nostru le preocupare responsabilă
oficiale de prietenie în u- Ceauşescu au fost conduşi nutreşte ţaţă de tovarăşul Colectivul turnătoriei I
nole ţări din Africa. Prima la plecare de tovarăşii diri Nicolae Ceauşescu, pentru de ia I.V. Călan a muncit
cu sîrg de la începutul a-
vizită a avut loc în Ja- conducerea de partid şi de activitatea neobosită pusă nului, obţinind lună de lu Introducerea pe scară conştienţi fiind că prin a-
mahiria Arabă Libiană stat, de alte persoane ofi în slujba înfloririi conti nă depăşiri dc pian. In lu largă a cuceririlor ştiinţei ceasta îşi aduc direct con
Populară Socialistă, la in ciale. j na martie şi pînă la zi, şi tehnicii în practica in tribuţia la realizarea sarci
vitaţia colonelului Moam Au fost de faţă ambasa nue a patriei, creşterii pres aici au fost realizate peste dustrială a făout ca şi în nilor deosebite care revin
mer El Geddafi, conducă dorii Republicii Burundi şi tigiului şi rolului Româ plan mai mult de 65 tone Combinatul siderurgic Hu combinatului în asigurarea
de piese turnate. De re
torul marii revoluţii de la Republicii Democratice Su niei socialiste pe arena marcat că in luna martie nedoara să fie puse în func •economiei naţionale cu oţel.
1 septembrie 1989. dan, însărcinaţii cu afaceri mondială, edificării unei s-au înregistrat economii ţiune utilaje şi instalaţii In creşterea producţiei
Şeful statului român este ad-interim ai Jamahiriei A- lumi mai drepte şi mai de materiale în valoare de complexe de înaltă tehni de piese, un aport cu totul
însoţit de tovarăşii Virgil rabe Libiene Populare So bune. H3 000 Ici. (VASILE IFTIMI, citate, a căror utilizare eu deosebit l-au avut echipele
muncitor, I.V. Călan).
Cazacu, membru al Comi cialiste şi Republicii Gabo- Un grup de pionipri a o- eficienţă maximă depinde conduse de tovarăşii Du
tetului Politie Executiv, se neze. ferit buchete de flori tova BRIGADA LUI de o întreţinere şi reparare mitru Oprea şi Alexandru
cretar al C.C. al P.C.R-., Ceremonia plecării s-a răşului Nicolae Ceauşescu KACSO IOAN — corespunzătoare. Valoarea Cazan, de la turnătorii, A-
Virgil Trofin, membru al desfăşurat pe aeroportul O- 17 000 TONE DE CĂR fondurilor fixe puse în dalbert Fargaci de la for
Comitetului Politic Execu topeni, împodobit cu dra şi t o v a r ă ş e i Elena BUNE I*ESTE PLAN funcţiune în combinat a jă, Iosif Gherman şi loan
tiv al C.C. al P.C.R., vice- pelele partidului şi statu- Ceauşescu. crescut an de an. Numai Roşianu de la construcţii
Lucrind cu un complex
mecanizat de înaltă produc în ultimul deceniu creşterea metalice, precum şi Enache
Primire sărbătorească Ia Benghazi tivitate, brigada condusă de este de 5 miliarde lei. Dar Spanache, Virgil Lipan,
întreţinerea şi repararea a-
Kacso loan, de Ia sectorul
VI al I.M. Lupeni, a extras cestor fonduri fixe este con .Ştefan Bakor de la meca
nică I, Nicolae Ştefan şi
Duminică la ora 12,20 ae parte înalte oficialităţi gu două ţări, împreună cu peste sarcinile de plan, de diţionată de producţia de Franeisc Şloser de la me
ronava prezidenţială a ate vernamentale libiene. membrii unei formaţii fol la începutul anului, mai canică II. Merită, de ase
rizat pe aeroportul Benina Numeroşi libieni, precum clorice româneşti, îmbră mult de 17 000 tone de căr utilaj şi piese de schimb. menea a fi menţionată ac
bune cocsifieabil de bună
al oraşului Benghazi. şi muncitori şi specialişti caţi în tradiţionalele noas calitate. In luna martie, a- De aceea, în mod corespun tivitatea depusă de unii
zător a sporit şi producţia
în cinstea vizitei înalţi români care lucrează în Li tre costume naţionale, fac cest destoinic colectiv de de utilaj şi piese de din inginerii tineri — Con
lor oaspeţi români, poarta bia, în cadrul acordurilor muncă a obţinut trei re schimb; de la 15 513 tone stantin Vicol de la turnă
aeriană a capitalei de est de cooperare dintre cele (Continuare în pag. a 4-a) corduri pc Valea Jiului : cît s-a produs în 1970, la torie, Gheorghe Haşegan,
realizarea unui randament
a Libiei era împodobită cu de 12,60 tone pe post, a u- 29 873 tone de piese şi'uti mecanică I şi Vaier Păcu
drapelele de stat ale celor TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, nei avansări de 5!i ml şi a laj siderurgic în 1978, ceea rar de la mecanică II, ca
două ţări. cu portrete ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA unei producţii suplimentare ce reprezintă o creştere de re manifestă o preocupare
de 7 827 tone de cărbune.
ale preşedintelui Nicolae 92,5 la sută. Aceasta, dato continuă pentru introduce
Ceauşescu, cu mari pancar CEAUSESCU, VA EFECTUÀ O VIZITĂ SUPLIMENTAR — rită faptului că atît comi rea de tehnologii noi în ac
te purtînd inscripţii şi u- OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN 1100 TONE LAMINATE tetul de partid, cît şi con tivitatea acestor secţii.
rări de bun venit. R.P. MOZAMBIC ducerea combinatului au a- Pentru sporirea produc
Colectivul de muncă de ţiei de piese s-a urmărit
La scara avionului, to Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Ia laminorul dc benzi al cordat o tot mai mare a-
varăşul Nicolae Ceauşescu Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii C.S. Hunedoara, a realizat tenţie dezvoltării sectorului folosirea cît mai raţională
şi tovarăşa Elena Ceauşescu Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena suplimentar în primul tri de întreţinere şi în mod a maşinilor-unelte din do
sînt întîmpinaţi cordial de Ceauşescu, va efectua, în luna aprilie a.c., o vizită mestru al anului 1 100 to special a secţiei prelucră tare, indicele de utilizare a
acestora ajungînd în pre
ne laminate. Este urmarea
colonelul Moammer El Ged- oficială de prietenie în Republica Populară Mozam- firească a mai bunei folo toare, care finalizează pro zent la 86,6. la sută faţă
ducţia de piese de schimb.
dafi şi soţia sa, Safia Far- bic la invitaţia tovarăşului Samora Moise.s Machel, siri a capacităţilor de pro de 68,4 la sută în 1970. In
kash. '• preşedintele F.R.E.L.I.M.O., preşedintele Republicii ducţie, prevenirii opririlor Oameni muncii din secţiile
Populare Mozanibic. şi stagnărilor ncplanificale, turnătorii şi prelucrătoare
Şeful statului român şi întăririi disciplinei munci s-au mobilizat activ pentru CANDIN MARINCESCU
conducătorul Libiei îşi Această vizită se înscrie în cadrul întăririi relaţii toreşti. Se remarcă zilnic a asigura sectoarele de ba şeful serviciului mecanic
strîng mîinile îndelung, cu lor de prietenie, solidaritate şi cooperare existente în muncă Adrian Bainş, din C.S. Hunedoara
multă căldură şi prietenie. între cele două partide, popoare şi guverne, făurite în Viorel Munteanu, loan Ma- ză cu piesele solicitate, de
Are loc apoi. ceremonia de timpul luptei armate de eliberare naţională a poporu ier şi alţii. (V. GIUGORAŞ, o calitate corespunzătoare
muncitor, C.S. Hunedoara).
lui mozambican.
întîmpinare, la care au luat şi la - termenele stabilite, (Continuare în pag. a 2-a)
Rezultatele întrecerii socialiste La sfîrşitul primului tri nergice măsuri pentru a e-
mestru de muncă al anu 0 îndatorire permanentă a fiecărui vita risipa de energie e-
lui, majoritatea marilor lectrieă, a o economisi peste
între consiliile populare consumatori de energie e- tot.
lectrică din judeţ, rapor colectiv de muncă
tează că s-au înscris în Bunii gospodari
municipale, orăşeneşti cotele de consum reparti economisesc !
zate, unii au realizat chiar
însemnate economii. Dar, ECONOMISIREA ENERGIEI I.V. Călan 2 013 MWh
şi comunale pe anul 1978 tru şi-a depăşit cota de I.M. Hunedoara 221 „
pe ansamblu, judeţul nos
energie electrică repartiza ELECTRICE! I.M.C. Deva 189
142 „
I.C. Orăştie
întrecerea socialistă în nicipiilor Brăila şi Suceava, tă pentru primul trimestru.
tre consiliile populare mu sectorul 2, al municipiulyi Este o situaţie care trebuie I.P.E.G. Deva 76 „
nicipale, orăşeneşti şi co Bucureşti, oraşelor Rădăuţi să pună pe gînduri, să ur F.N.C. Mintia 50
consumatori din judeţ. Au
munale pentru înfăptuirea şi Ocna Sibiului, comune genteze luarea şi aplicarea fost controlaţi 726 de con — Continuăm şi intensi Sînt colectivele muncito
cu succes a importantelor lor Leleşli, judeţul Gorj, celor mai severe măsuri sumatori, la 54 dintre ei ficăm controalele la toţi reşti care au înregistrat
toate
consumatorii,
pe
peste tot acolo unde se
însemnate economii ia con
sarcini economice şi social- Arsura, judeţul Vaslui, înregistrează risipă de e- găsindu-se nereguli, iar din schimburile de lucru, cu sumul de energie electrică,
culturale, buna gospodări Bratca, judeţul Bihor, De- nergie electrică. cei 4 866 de abonaţi cas care ocazie stabilim măsuri dovadă a preocupării lor
re şi înfrumuseţare a loca leni, judeţul Iaşi, Brateş, Dar iată cum se prezintă nici controlaţi, 38 au sem concrete în vederea înca consecvente pe linia preve
lităţilor pe anul 1978, la judeţul Covasna, Grindu, situaţia la zi, situaţie ia nat procese verbale de con drării în cotele de consum. nirii risipei păgubitoare. In
travenţie.
Cazurile de risipă, de sus-
care, sub conducerea orga judeţul Ialomiţa, Ilia, jude care se referă tovarăşul — Avînd în vedere că tragex-e a energiei electrice acelaşi timp, aceste unităţi
şi-au îndeplinit exemplar
inginer Petre Stanciu, şe
nelor şi organizaţiilor loca ţul Hunedoara, Scorniceşti, ful compartimentului F.E.E. judeţul nostru şi-a depăşit vor fi sever sancţionate. şi sarcinile de plan afe
le de partid şi de stat, au judeţul Olt, Bîcleş, judeţul de la I.R.E. Deva. cotele do consum planifi Solicităm conducerilor co rente perioadei respective.
participat mase largi de Mehedinţi, şi Şura Mică, — In luna martie a.c. am cate, ce măsuri se preco lective ale unităţilor econo
judeţul Sibiu ; pe locul II intensificat acţiunea de nizează în continuare pen
cetăţeni din întreaga ţară, — consiliile populare ale mice, personalului munci GH. I. NEGREA
control pe linia prevenirii
s-a încheiat cu următoare risipei de energie electri tru evitarea risipei şi în tor, tuturor consumatorilor
consumurile
în
cadrarea
le rezultate : pc locul I — că, la toate categoriile de stabilite ? să întreprindă cele mai c-
consiliile populare ale mu (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
