Page 34 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 34

Pag. 2                                                                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI NK




                                                                                            Economisirea energiei electrice !

                                                                                             (Urmare din pag. I)    ale  judeţului  şi-au  depăşit   Privind  cifrele  de  mai
                                                                                                                    consumurile  de  energie  e-   sus  ne  dăm  seama  că  n-   9,00 Teii
                                                                                                                                               eeste  unităţi  —  cu  excep­
                                                                                                                                                                               <le )
                                                                                               CEI CE RISIPESC J    lectrică. lată-le în ordinea...  ţie  a  două-trei  —  puteau   10.00 Hon
                                                                                              Zece unităţi economice kilowaţilor  risipiţi :   uşor  preveni  risipa  de  e-   Polci
              interes continuu sporit pentru promovarea                                     IX. Deva                             2 160 MWh     nergie  electrică.  Ce  măsuri   10,35 Muz  Tolc
                                                                                                                                                                           11.10
                                                                                                                                               speciale  ar  fi  trebuit  oare
                                                                                                                                                                           17.00
                                                                                                                                               luate  la  Ţesătoria  de  mă­  17,05 Telc  Tclc
                                                                                            C.S. Hunedoara                        1333  t*     tase  Deva  pentru  a  nu  con-   17.25 Cure
                   creaţiei tehnico-ştiinţifice în lucrările                                I.M. Barza                             179 . jf    snma' inutil 2 megawaţi? !  17.45 Boni
                                                                                                                                                 în  faţa  colectivelor  de   18.10 Dlu
                                                                                                                                                                               Ropt
                                                                                            Transporturile feroviare               105  ff     muncă  din  judeţul  nostru,    Socii
                                 miniere in subteran                                        C.M. Deva                               56         in  faţa  fiecăruia  dintre   18.20 Lecţ
                                                                                                                                                                               zo -
                                                                                                                                               noi  se  pune  cu  toată  fer­
                                                                                            Complexul de sere Sîntandrci _ . ...    26 j tf    mitatea  prevenirea  risipei   18.45  lorii  Pub)
           Sesiunea   de   comunicări   mecanizate   cu   complexe,   în  continuare  a  întregii  ac­                                         de  energie  electrică.  Este   18,30 1001
          tehnico-ştiinţifice  .  organizată   subinginer  Nicolae  Radu  de   tivităţi a • minei.   >  „Refractara“ Baiu           25         o  îndatorire  de  mare  răs­  19.00   Telc
          zilele  trecute  de  comitetul   la   întreprinderea   miniecă   Această  fertilă  manifesta­  I.B. Haţeg                 13         pundere,  de  caro  trebuie   19.20   La «
          U.T.C.  şi  comisia  profesio-   Paroseni  referitor  la  expe­  re  a  interesului  şi  preocupă­                            *r                                     cono
          Jial-ştiinţifică  de  la  între­  rimentarea  primei  instalaţii   rilor  tineretului  minier  pen­  întreprinderea de tricotaje Hunedoara  13  vt  să  nc  achităm  cu  toţii,  în   Ncce
                                                                                                                                                                               vii e
          prinderea  minieră  Lupeni  pe   de  televiziune  industrială  cu   tru  promovarea  tehnicii  noi                                   fiecare  zi,  la  locurile  de   19,40 Anei
          tema  mecanizării  complexe   circuit  închis  pentru  urmări­  şi  a  metodelor  moderne  dc   Ţesătoria de mătase Deva   2  »*     muncă, în casele noastre !      lnefi
          a  lucrărilor  miniere  din  sub­  rea  permanentă  a  procesului   organizare  în  mineritul  Văii                                                              20.10   Sear,
          teran,  avind  ca  obiectiv  an­  dc  producţie  în  punctele  de   Jiului  ar  fi  avut  un  plus  de                                                               ciori;
          trenarea mai largă şi mai vie   lucru  cele  mai  importante   cîştig  dacă  şi  alţi  factori  in­                                                                  Hein
          a  tinerilor  specialişti  din   djn mină ş.a.        teresaţi  —  şi  îndatoraţi  în   Asigurarea pieselor de schimb                                            21.25   Rczo
          sectorul  minier  la  extinde­  Chiar şi din această succin­  acelaşi  timp  I  —  ar  fi  fost                                                                      — P
                                                                                                                                                                               usoa
          rea  mecanizării,  perfecţiona­  tă enumerare a titlurilor co-  prezenţi  la  sesiune.  Nu  şi-au                                                                21.45   Teica
          rea  tehnologiilor  existente  şi                     onorat  invitaţia  de  a  parti­  (Urmare din pag. I)  unele  strangulări  din  flur   rire  a  producţiei  de  metal-,
          introducerea  de  metode  mo­                         cipa  la  această  reuniune  re­                     xul  tehnologie  şi  să  asigure   oamenii  muncii-din  -cadrul
          derne  de  organizare  a  pro­                        prezentanţii  unor  foruri  ca   acest  scop  au  fost  stabilite   condiţiile   executării   unor   Uzinei  nr.  5  depun  eforturi
          ducţiei  şi  a  muncii,  s-a  im­  Sesiune de comunicări   Institutul  dc  mine  Petroşani,   sarcini  de  plan  la  nraşini-   piese  de  mare  complexitate,   stăruitoare  pentru  dezvolta­
          pus  ca  o  interesantă  mani­                        Centrul  de  cercetări  pentru   Te-uneltc  din  atelierele  dc   în  bună  parte  aceste  ma­  rea  producţiei,  şi  reducerea
          festare  în  domeniul  propa­   organizată la I.M.    securitatea  minieră,  Institu­  întreţinere  a  secţiilor  de   şini  au  fost  puse  în  func­  consumului  de  piese.  -în  a-
          gandei  ştiinţifice  şi  stimulă­                     tul  de  cercetări  şi  proiectări                                                                          PKOGKi
          rii  pasiunii  pentru  cercetare   Lupeni cu tinerii   miniere  pentru  cărbune,  în­  bază,   au   fost   organizate   ţiune  cu  forţe  proprii.  -  Ac­  cest  scop  s-a  trecut  ia,  ur­  programu
                                                                                                                                                                            liadiojurn
          şi  creaţie  ştiinţifică  şi  teh­  specialişti       treprinderea  de  utilaj  minier   cursuri   de   calificare   de   tualmente  se  lucrează,  in­  mărirea  producţiei  valorice   prese’ e
          nică în rîndul tinerilor, mun­                        şi  întreprinderea  de  repara­  scurtă   durată,   s-a   mărit   tens  la  terminarea  unor  lu­  şi  pe  reperele  programate   9,1
          citori,  ingineri  şi  tehnicieni                     ţii  şi  întreţinere  a  utilajului   numărul  de  clase  pentru   crări  la  atelierul  de  SDV-   în  fabricaţie'—  întrucît  ur­  '   ăsp
          mineri,  dar  şi  ca  o  reuşită                      minier  Petroşani,  precum  şi   aşchi-etori  la  Grupul  şcolar   uri  şi  tratamente  termice,   mărirea  în  tone  nu  ştimtCc,  ■   10,00
          acţiune cu caracter practic.  municârilor  făcute  se  des­  ai  unor  întreprinderi  minie­  al   combinatului,   concomi­  unde  se  .va  pune  în  funcr   producerea  pieselor/mici  şi   .   Al
            In  comunicările  prezenta­  prinde  conţinutul  bogat  şi   re  ca  Dîlja,  Livezeni,  Ani-   tent  cu  creşterea  preocupă­  ţiune  şi  o  instalaţie  dc  ma­  de  complexitate  mare  —,  a   1  10,4(1
          te,  precum  şi  în  cadrul  con­  interesant  al  sesiunii.  Parti­  noasa.  Este  greu  de  înţeles                                                            letii. de
                                                                                                                                                                           folcloric;
          fruntărilor  de  opinii,  tinerii   cipanţii  au  avut  însă  mult   indiferenţa  manifestată  de   rilor  pentru  stabilizarea  oa­  re  tehnicitate  care  va  con­  fost  întocmit  un  nomencla­  rA Radio-
          din  Lupeni,  înfăţişînd  as­  de  cîştigat  nu  numai  din  a-   conducerile  colective  şi  or­  menilor  în  secţiile  Uzinei   duce  la  îmbunătăţirea  ca­  tor  cu  piesele  vitale  care.   de ştiri;
          pecte  din  preocupările  lor   ceste  comunicări,  ci  şi  din   ganizaţiile  de  tineret  din   nr.  5.  S-a  dezvoltat,  de  a-   lităţii pieselor executate.  condiţionează   buna   func­  folclorului
          în  domeniul  creaţiei  tehnico-   contactul  direct  cu  realită­  instituţiile şi unităţile vizate.  semenea,  continuu  activita­  Conştienţi  de  responsabi­  ţionare  a  utilajelor  de  bază   pere Inter
          ştiinţifice  din  cadrul  Festi­  ţile  şi  experienţa  minei  Lu­               tea  de  montare  a  noi  ma-   lităţile  ce  le  revin  în  spri­  din   combinat,   piese   care   la 1 la 3;
          valului  naţional  „Cîntarea   peni,  care  se  înscrie  ca  un   B. ILIESCU  * IV  şini-unelte, care să elimine  jinirea activităţii de spo-  vor  fi  urmărite  şi  execu­  şilor; 10,00
          României“,  au  relevat  cum,   avanpost  înaintat  pe  frontul                                                                       tate  cu  prioritate  în  toate   Coordonat
                                                                                                                                                                           Buletin d
          alături  şi  împreună  eu  spe­  mecanizării  şi  modernizării                                                                        atelierele  şi  care,  în  scurt   apăr şl te
          cialiştii  şi  muncitorii  mai   tehnologiilor  de  lucru  din                                                                                                   17,30 Poet
          vîrstnici  au  reuşit  să  contri­  mineritul  Văii  Jiului.  Din                                                                     timp,  vor  trebui  să  se  gă­  muzicii;
          buie  la  extinderea  tăierii   materialele  prezentate  şi  in­                                                                      sească  în  stoc,  în  orice  mo­  şlagărelor
          .mecanizate,  la  perfecţiona­  tervenţiile  făcute  in  sesiune,                                                                     ment.                      20,00 Baps
                                                                                                                                                                           ră. Muzic
          rea  organizării  procesului  de   dar  şi  din  discuţiile  „pe  viu“                                                     mm           Este  adevărat  că  mai  a-   România,
          producţie,  la  obţinerea  unor   pe  care  le-au  purtat  cu                                                                         vem  încă  probleme  de  re­  contcmpoi
          rezultate  superioare  în  creş­  muncitorii  şi.  specialiştii  din                                                                  zolvat  în  ce  priveşte  redu­  pămîntulu
          terea  producţiei  de  cărbune   abatajele  frontale  dotate  cu                                                                      cerea  consumului  de  metal   Buletin d
          cocsificabil,  sporirea  produc­  mecanizare . complexă ■ şi de                                                                                                  denţe son
          tivităţii  muncii  şi  realizarea   la  .atelierul  minei,  precum                                             llmf                   şi  de  combustibil  la  pro­  intr-o ori
          unei  eficienţe  economice  ri­  şi  cu  reprezentanţii  organi­                                                                      ducţia  de  pi-ese,  încadrarea   sfop muz
          dicate.  Au  suscitat  un  viu   zaţiilor  de  partid,  sindicat  şi                                                                  în  indicele  planificate  de
          interes  comunicările  făcute   U.T.C.  şi  ai  conducerii  mi­                                                                       utilizare  a  maşinilor-unelte,
          de  mg.  Ion  Gif-Deac  privind  .  nei,  participanţii  la  sesiune                                                                  respectarea  termenelor   de
          extinderea  folosirii  comple­  ău  putut  vedea  cum  s-a  reu­                                                                      execuţie,  precum  şi  în  mo­
          xelor  mecanizate  şi  a  altor   şit  la  mina  Lupeni,  cu  con­                                                                    dernizarea  secţiei  turnăto­
          utilaje miniere moderne, stu­  tribuţia  deosebit  de  valo­                                                                                                      DEVA:S
          diul  susţinut  de  subinginer.   roasă  şi  a  tineretului,  să  se                                                                  rii,  dar  colectivele  de  mun­  dar  (Patrii
          Marius  Mărăscu  asupra  pro­  rezolve  unele  probleme  teh­                                                                         că  din  secţiile  care  concu­  rle  —  ser
          blemelor  de  tehnica  securi­  nice  complicate  privind  me­                                                                        ră  la  producţia  de  piese   HUNEDOA
                                                                                                                                                                           miliardar
          tăţii  muncii  Ia'abatajele  fron­  canizarea  susţinerii,  tăierii  şi                                                               sînt  mobilizate  şi  ho  ţări  te   miştii  (Ar
          tale  dotate  cu  complexe  me­  transportului  cărbunelui  în                                                                        să  le  rezolve  cu  cea  mai   nerelui (C<
          canizate,  analiza  valorică  a   condiţiile  specifice  ale  aba­                                                                    înaltă responsabilitate.   TROŞÂNI:
          costurilor  de  producţie  în.   tajelor  frontale  din  stratul  3,   Minerii  din  Imagine  se  numiră  printre  cei  mai  harnici  din  raionul  Măgura,  sectorul   Iar  (Uniri
          condiţiile  mecanizării  abata­  blocul  IV,  sub  tavan  artifi­  I  Musariu  —  I.M.  Barza,  depăşindu-şl  lună  de  lună  pianul,  in  medie,  cu  13—20  la  sută.  Nu­  Noiembrie;
                                                                                                                                                                           publica);  :
          jelor  frontale  sub  tavan  ar­  cial,  să  se  ridice'  producti­  mele  )or,  de  la  stingă  ia  dreapta  :  Glieorghe  Batea,  Sabin  Kurde»  şi  Ioan  Jiga,  sef  dc   Dialog  zero  (Cult
                                                                  echipă.
          tificial  prezentată  de  tînărul   vitatea  muncii  fizice.  în  a-                                                                                             soare  (Mu
          economist  Mircea  Pasăre,  toţi   ceste  abataje  de  la  media  de                                                                     cu cititorii            CAN;   Pi
          de  la  mina  Lupeni,  ca  şi  co­  7  lone/post  la  14  tone/post,                                                                                             rese);  LOl
          municările  susţinute  de  tine­  să  sporească  gradul  de  secu­  Rezultatele întrecerii socialiste                                                            rezervă (IV
          rii   specialişti   Constantin   ritate  a  muncii  şi  să  se  re­                                                                     Mihai  Petcu  —  Hunedoa­  LA  ;  Intoi
          Cimponer  şi  Vnsile  Condoiu   ducă.  în  acelaşi  timp,  sub­  (Urmare din pag. I)                                                                             resc);  ANI
                                                                                                                                                                           rea  oraşuli
          de  la  întreprinderea  minieră   stanţial  cheltuielile  de  pro­              oraşelor Zărneşti, şi Baia   cipiului   Bucureşti,   orăşe­  ra ; Constantin Hălciug —  I-II (Mun.
          Bârbăteni  în  legătură  cu  po­  ducţie  pe  tona  de  .cărbune                de Aramă ; pe locul VII —   neşti  şi  comunale  privind   Petroşani.  Nu  dispunem  de   Omul  pe
          sibilitatea  utilizării  calcula­  extrasă,  Totodată,  partici­  municipiilor  Oradea  şi  .Si­  consiliile populare ale ora­  îndeplinirea   şi   depăşirea   informaţii  în  legătură  eu   sft-1  uităm
          torului  la  optimizarea  aera-   panţii  au  făcut  cunoştinţă   ghişoara,  sectorului  4,  al   şelor Drăgăneşti şi Ţicleni; ■   sarcinilor  de  pian,  sociaî-   posibilităţile  de  a  procura   ORĂŞTIE:
          jului  general,  Vasile  Vişinăru   cu   preocupările   creatoare   municipiului   Bucureşti,   o-   pe locul VIII — consiliile   culturale,  buna  gospodări­  material  de  reproducţie  -de.   mine  (Pat;
          de  la  întreprinderea  minieră   ale  colectivului  din  Lupeni                populare ale oraşelor Cis-   re  şi  înfrumuseţare  a  loca­  la   o   unitate   specializată   căra);  GEC
          Vulcan  privind  unele  soluţii   pentru  introducerea  în  acest   raşelor  Cîmpuhmg,  judeţul   nădie şi Abrud ; pe locul  lităţilor,  prin  Decret  prezi­  pentru  a  înfiinţa  o  crescă­  ka  (Casa  ■
                                                                                                                                                                                 Cu
                                                                                                                                                                           ŢEG ;
          îmbunătăţite  de  ripare  ,  a   an  a  încă  4  complexe  meca­  Argeş  şi  Dr.  Petru  Groza,                                                                  lacrimi  Sn
          transportorului în abatajele  nizate, pentru perfecţionarea  judeţul   Bihor,   comunelor   IX   —  consiliul  popular  al   denţial   au   fost   conferite   torie  de  nutrii,  aşa  cum   BRAZI;   ■
                                                               Seini,  judeţul  Maramureş,   oraşului Cavnic ; pe locul  „Ordinul  Muncii“  clasa  I  —   doriţi  dv.  Există  însă  cres­  CALAN:  E
                                                               Dragă n eşti, V laşca, judeţul   X   —  consiliul  popular  al   localităţilor  care  s-au  cla­  cători  particulari  şi  în  ju­  do  cultură
                                                                                          oraşului Hîrşova ; pe locul
                                                                                                                                                                           ripi  frintet
              Cinste şi demnitate                              Teleorman,  Bucecea,  jude­  XI   —  consiliul  popular  al   sat  pe  locul  I  ;  „Ordinul   deţul nostru.  Căsătoria  *
                                                                                                                     Muncii“  clasa  a  II-a  —  lo­
                                                               ţul  Botoşani,  Pueheni,  ju­
                                                                                                                                                  L.  Başa  —  Vaţa  de  Jos.
                                                                                                                                                                           LIUC:  New
                                                               deţul   Dîmboviţa,   Luncavi-   oraşului Slănic Moldova.  calităţilor  clasate  pe  locul   Dreptul  de  A  adopta  o  ho-   — seriile V
                                    preparatele  culinare  pro­  ţa,  judeţul  T-ul-cea,  Jilava,    ★               II;  „Ordinul  Muncii“  cla­  tărîre  în  situaţia  po  care
                                    prii.  în  unitate  găseşti  tot   municipiul  .  Bucureşti,  Po­  Pentru  rezultatele  deose­  sa  a  IH-a  —  localităţilor   ne-aţi  relatat-o  îl  are  doar
                                    timpul  o  ambianţă  plăcu­  iana  Lacului,  .judeţul  Ar­  bite  obţinute  în  anul  1970   care  s-au  clasat  pe  locul   adunarea  generală  a  mem­  8*R<a
                                    tă,  amabilitate,  iar  specia­  geş,  Vinţu  de  Jos,  judeţul   în  întrecerea  socialistă  între   III,  iar  celor  clasate  pe   brilor  cooperativei  agricole
                                    litatea   casei   „tocliitură   Alba,   Moldoveni,   judeţul   consiliile  populare  munici­  locurile  IV—XI  —  „Diplo­
                                    moldovenească"  este  de  un                          pale,  ale  sectoarelor  muni­                        de producţie din localitate.’
                                    gust copios.               Neamţ  şi  Coşoveni,  judeţul                         ma de onoare“.               Ion  Viadislav  —  Livadea.   Coi’vinul  ~r
                                     Pe   Eduard   Ştefănescu   Dolj  ;  pe  locul  III  —  con­                                                Pentru   rezolvarea   proble­  A.S.A.  Tg.
                                    l-ara găsit la bucătărie. Lu­  siliile  populare  ale  munici­                                                                         F.C.  Baia  *
                                                                                                                                                                           „U“  Cruiov;
                                    cra  alături  de  bucătărese   piilor  Cluj-Napooa  şi  Ro­  r                                              mei   lotului   în   folosinţă   Jiul  —  U.T
                                    la  prepararea  specialităţii   man,  sectorului  6,  al  muni­  Album de vacantă                           personală  este  bine  să  yă   Olimpia  —
                                    şefului de unitate.        cipiului  Bucureşti,  oraşelor                                                   adresaţi  adunării  generale   C.S.  Tîrgov
                                     Intr-o  clipă  de  răgaz  in­                                                                              a  cooperativei  agricole  de   Gloria  Buz.
                                    trăm în vorbă.             Ocna  Mureş,  şi  Babadag,             O Sub semnul muncii. Participă 8 echipaje — de i   producţie,  care  poate  lua  o   Poli.  Timiş
                                       —Sînteţi  un  om  cu  o   comunelor   Jiicu,   judeţul        Primele _ zile ale vacanţei ia şcolile generale nr. 77  decizie în situaţia relatată.  F.C.  Argeş.
                                    bogată  experienţă  comer­  Cluj,  Petreşti,  judeţul  Satu   de primăvară s-au desfăşu   Hunedoara, 0 Vulcan, 3 De- |                 Perugia — y
                                                                                                                                                                           Avelllno  —t
                                    cială.                     Mare,  Guşoeni,  judeţul  Vîl-   rat, pentru mulţi elevi din   va,  I  Orăştie,  2  Simeria,  (   V.  Ursu  —  Simeria.  Obli­  Lanerossi  -
                                     — Eu m-ara format mun­    cea,  Ruşeţu,  judeţul  Buzău,   judeţ, sub semnul muncii.   Haţeg,  Dobra  şi  Vaţa  de  >   gaţia  legală  ce  o  aveţi  ca   Lazio  —  C.
                                    cind. In anul 1947, eu, fos­  Schela,   judeţul   Galaţi,   Răspunzînd chemărilor la  Jos — clasate pe primul ţ  proprietar  de  teren  este  ca   Napoli  —  1
                                    tul  băiat  de  prăvălie,  m-am   Gruiu,  judeţul  Ilfov,  Sîn-   întrecere, adresate de Bi- loc la întrecerile pe zone  suprafaţa  respectivă  să  o   Fond  de  i
                                    înrolat  în  brigăzile  “de  ti­  craiu   de   Mureş,   judeţul   roul  Consiliului  Naţional  al  şi  municipii.  Tabăra  va  .   cultivaţi   potrivit'   planului   1 114 089 lei.
                                    neret  ce  porneau  spre  şan­                                                                                                          Report ; •
             Ne  aflăm  în  biroul  di­                        Mureş,  Vinga,  judeţul  A-   Organizaţiei  pionierilor  şi  găzdui,  în  aceste  zile,  faza  1   dat de consiliul popular.
           rectorului  Pompiliu  Trifan   tierul  Bumbeşti—Livezeni.   rad,  Zagra,  judeţul  Bistriţa-   de  unitatea  de  pionieri  de  judeţeană  a  celor  mai  bune  /
                                    Anii au trecut repede. Dra­
           de. la I.C.S.A.P. Hunedoara.   gostea,   pasiunea   pentru   Nă-săud  şi  Valu  lui  Traian,   la  Şcoala  generală  din  Do-  patrule  de  circulaţie.  Suc-  ţ   Ioan  Pop  —  Călan.  Adu­
           Discuţiile   înfiripate   aici   munca  în  comerţ  m-au  a-   judeţul Constanţa ;.pe locul  bra, purtătorii cravatelor ces I    i   narea  generală  a  cooperati­
           s-au  purtat  pe  tema  com­  tras  din  nou.  în  anul  1955   IV  —  consiliile  populare   roşii  cu  tricolor  de  la  şco­  •  Popas  la  Deva.  Ieri,  7   vei  agricole  de  producţie,
           portării  civilizate  a  oame­  am  venit  la  Hunedoara  şi                     lile  generale  nr.  3  Lupeni,   în  parcul  oraşului  Deva,  )   este  în  măsură  să  decidă   Timpul i
           nilor  muncii  din  comerţ.   am început să lucrez la bu­  ale  municipiilor  Piteşti  şi   5,  6  Petroşani,  1,  G  Petri-   în  preajma  statuii  lui  De-  l   în   cazul   cînd   suprafaţa   ziua de 10
                                                                                            la,  7,  8,  li  Hunedoara  şi
           Vorbim despre oameni.    fetul  C.F.R.  din  gară,  iar   Odorheiu  Secuiesc,  oraşelor                   cebal, 47 de elevi şi-au u- /  curţii  depăşeşte  250  mp,  cît   răcoroasă ş
             Din  multe  nume,  reţinem  din anul 19G8 mă aflu aici,   Baia  Sprie,  şi  Victoria,  co­     &Ä ^Hr^lT- ®it glasurile într-un vibrant (  prevede legea.     cu cerul va
                                                                                                                                                                           înseninări p
           unul  :  Eduard  Ştefănescu,  la „Gambrinus“...     munelor   Gîlgău,   judeţul                                                                                 tea. Izolat
           şeful  unităţii  nr.  28  „Gam-   •  Fostul  brigadier  a  ştiut   Sălaj,   Ghimbav,   judeţul                                         Gh.  Cristui  —  Mesteacăn.   se de ploai
           brinus“,  omul  pe  al  cărui  să  se  încadreze  în  ritmul   Braşov,  Sîn-martin.  judeţul   trimestru   de   învăţămint   reşedinţă 'de^judeţ ST« I  Pentru   asemenea   situaţii   fia modera
           piept  strălucesc  10  steluţe  activităţii  din  comerţ,  fap­  Harghita,   Valea   Doftanei,   să  înceapă  în  cele  mai  bu­  de  elevi  de  la  Şcoala  ge­  Statutul  C.A.P.  nu  prevede   nord-est. T
           de  „Fruntaş  în  întrecerea  tele  lui  de  muncă  adueîn-   judeţul  Prahova,  Dumbră­  ne  condiţiuni.  Elevii  sînt  nerală  nr.  10  Tg.  Mureş,   să  fie  atribuite  loturi  în  fo­  nimă, noapl
           socialistă“,  comunistul  care  du-i  apreciere  din  partea   veni,  judeţul  Suceava,  Slo­  prezenţi  cu  hărnicia  şi  la  aflaţi  în  excursie  interjude­  losinţă personală.  să între mii
                                                                                                                                                                           iar ziua, m
           de  6  ani  consecutiv  poartă  tuturor  celor  ce-1  cunosc.   bozia  —  Ciorăşti,  judeţul   construirea  noilor  şcoli  —  ţeană.  „Deva  ne-a  fost  cea  .   şi 15 grade,
           cu cinste şi demnitate man­  „A  realizat  acest  lucru  —   Vrancea,  Variaş,  judeţul  Ti­  cu  24  săli  de  clasă  din  IIu  mai  bună  gazdă",  „Cetatea  ţ   M.  Tomuţa  —  Bretea  Mu_   se va prodv.
           datul  de  secretar  al  orga­  cum  remarca  directorul  ad­                    nedoara  şi  cu  16~  săli  de  §*  Castelul  Corvineştilor,  i   reşană.  Am  fost  informaţi   mă slabă li
                                                                                                                                                                            Timpul i
           nizaţiei de partid.     junct  al  întreprinderii  Cos-   miş,  Vişani,  judeţul  Brăi­  clasă  din  Deva,  Haţeg  şi  obiectivele  economice  şi  is-  ’   că  solicitarea  dv.  s-a  re-   zilele de î:
                                                                                                                           a e
            —  Unitatea  pe  care  o   tică  Fotache,  —  pentru  că   la,  Corbasca,  judeţul  Ba­  Petrila,  ca  şi  la  extinderea  ţ orice   _ l   judeţului  ne-au  1   zolvat favorabil.  Vremea se
           conduce  Eduard  Ştefănescu   ştie  să  se  sfătuiască  cu   cău   şi   Teregova,   judeţul   localului Liceului industrial impresionat deosebit“ — t           roasă, cu ci
           —  remarca  directorul  Tri­  clienţii  pentru  a  descoperi   Caraş-Severln ; pe locul V  de chimie din Orăştie.  au  declarat,  într-un  glas,  1   Octavian  Glava  —  Criş-   vor semnal:
           fan  —  se  situează  în  fie­  noi  modalităţi  de  a-şi  face   —   consiliile  populare  ale   ® Cea mai bună patrulă   elevii  Sorana  Hila,  Ioan  l   cior,  P.  Boticean  —  Bobîl-   de ploaie.
                                                                                                                                                                            La munte
           care  lună  pe  loc  fruntaş   mai bine datoria“.   municipiilor  Baia  Mare  şi    de circulaţie. Ieri s-a des­  Morariu, Liliana Roşea, ■’  na  şi  Ana  Mariş  —  Tisa.   cerul variabi
           în  special  prin  desfacerile   IOAN VLAD          Focşani,  oraşelor  Gherla,  şi   chis  ia  Brad  tabăra  patru-  Luminiţa  Toşa,  M.  Luca-  ţ   Aţi  primit  răspunsuri  în   sori slabe,
           pe  care  le  realizează  din  ziarist colaborator  Chişineu-Criş, pe locul VI   lelor şcolare de circulaţie, ciu, D. Ghetmonct.   1  lumina  prevederilor  legale   tare, cu ra
                                                               —  consiliile populare ale                                                       de la organele în drept.   km/oră din
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39