Page 34 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK
Economisirea energiei electrice !
(Urmare din pag. I) ale judeţului şi-au depăşit Privind cifrele de mai
consumurile de energie e- sus ne dăm seama că n- 9,00 Teii
eeste unităţi — cu excep
<le )
CEI CE RISIPESC J lectrică. lată-le în ordinea... ţie a două-trei — puteau 10.00 Hon
Zece unităţi economice kilowaţilor risipiţi : uşor preveni risipa de e- Polci
interes continuu sporit pentru promovarea IX. Deva 2 160 MWh nergie electrică. Ce măsuri 10,35 Muz Tolc
11.10
speciale ar fi trebuit oare
17.00
luate la Ţesătoria de mă 17,05 Telc Tclc
C.S. Hunedoara 1333 t* tase Deva pentru a nu con- 17.25 Cure
creaţiei tehnico-ştiinţifice în lucrările I.M. Barza 179 . jf snma' inutil 2 megawaţi? ! 17.45 Boni
în faţa colectivelor de 18.10 Dlu
Ropt
Transporturile feroviare 105 ff muncă din judeţul nostru, Socii
miniere in subteran C.M. Deva 56 in faţa fiecăruia dintre 18.20 Lecţ
zo -
noi se pune cu toată fer
Complexul de sere Sîntandrci _ . ... 26 j tf mitatea prevenirea risipei 18.45 lorii Pub)
Sesiunea de comunicări mecanizate cu complexe, în continuare a întregii ac de energie electrică. Este 18,30 1001
tehnico-ştiinţifice . organizată subinginer Nicolae Radu de tivităţi a • minei. > „Refractara“ Baiu 25 o îndatorire de mare răs 19.00 Telc
zilele trecute de comitetul la întreprinderea miniecă Această fertilă manifesta I.B. Haţeg 13 pundere, de caro trebuie 19.20 La «
U.T.C. şi comisia profesio- Paroseni referitor la expe re a interesului şi preocupă *r cono
Jial-ştiinţifică de la între rimentarea primei instalaţii rilor tineretului minier pen întreprinderea de tricotaje Hunedoara 13 vt să nc achităm cu toţii, în Ncce
vii e
prinderea minieră Lupeni pe de televiziune industrială cu tru promovarea tehnicii noi fiecare zi, la locurile de 19,40 Anei
tema mecanizării complexe circuit închis pentru urmări şi a metodelor moderne dc Ţesătoria de mătase Deva 2 »* muncă, în casele noastre ! lnefi
a lucrărilor miniere din sub rea permanentă a procesului organizare în mineritul Văii 20.10 Sear,
teran, avind ca obiectiv an dc producţie în punctele de Jiului ar fi avut un plus de ciori;
trenarea mai largă şi mai vie lucru cele mai importante cîştig dacă şi alţi factori in Hein
a tinerilor specialişti din djn mină ş.a. teresaţi — şi îndatoraţi în Asigurarea pieselor de schimb 21.25 Rczo
sectorul minier la extinde Chiar şi din această succin acelaşi timp I — ar fi fost — P
usoa
rea mecanizării, perfecţiona tă enumerare a titlurilor co- prezenţi la sesiune. Nu şi-au 21.45 Teica
rea tehnologiilor existente şi onorat invitaţia de a parti (Urmare din pag. I) unele strangulări din flur rire a producţiei de metal-,
introducerea de metode mo cipa la această reuniune re xul tehnologie şi să asigure oamenii muncii-din -cadrul
derne de organizare a pro prezentanţii unor foruri ca acest scop au fost stabilite condiţiile executării unor Uzinei nr. 5 depun eforturi
ducţiei şi a muncii, s-a im Sesiune de comunicări Institutul dc mine Petroşani, sarcini de plan la nraşini- piese de mare complexitate, stăruitoare pentru dezvolta
pus ca o interesantă mani Centrul de cercetări pentru Te-uneltc din atelierele dc în bună parte aceste ma rea producţiei, şi reducerea
festare în domeniul propa organizată la I.M. securitatea minieră, Institu întreţinere a secţiilor de şini au fost puse în func consumului de piese. -în a-
gandei ştiinţifice şi stimulă tul de cercetări şi proiectări PKOGKi
rii pasiunii pentru cercetare Lupeni cu tinerii miniere pentru cărbune, în bază, au fost organizate ţiune cu forţe proprii. - Ac cest scop s-a trecut ia, ur programu
liadiojurn
şi creaţie ştiinţifică şi teh specialişti treprinderea de utilaj minier cursuri de calificare de tualmente se lucrează, in mărirea producţiei valorice prese’ e
nică în rîndul tinerilor, mun şi întreprinderea de repara scurtă durată, s-a mărit tens la terminarea unor lu şi pe reperele programate 9,1
citori, ingineri şi tehnicieni ţii şi întreţinere a utilajului numărul de clase pentru crări la atelierul de SDV- în fabricaţie'— întrucît ur ' ăsp
mineri, dar şi ca o reuşită minier Petroşani, precum şi aşchi-etori la Grupul şcolar uri şi tratamente termice, mărirea în tone nu ştimtCc, ■ 10,00
acţiune cu caracter practic. municârilor făcute se des ai unor întreprinderi minie al combinatului, concomi unde se .va pune în funcr producerea pieselor/mici şi . Al
In comunicările prezenta prinde conţinutul bogat şi re ca Dîlja, Livezeni, Ani- tent cu creşterea preocupă ţiune şi o instalaţie dc ma de complexitate mare —, a 1 10,4(1
te, precum şi în cadrul con interesant al sesiunii. Parti noasa. Este greu de înţeles letii. de
folcloric;
fruntărilor de opinii, tinerii cipanţii au avut însă mult indiferenţa manifestată de rilor pentru stabilizarea oa re tehnicitate care va con fost întocmit un nomencla rA Radio-
din Lupeni, înfăţişînd as de cîştigat nu numai din a- conducerile colective şi or menilor în secţiile Uzinei duce la îmbunătăţirea ca tor cu piesele vitale care. de ştiri;
pecte din preocupările lor ceste comunicări, ci şi din ganizaţiile de tineret din nr. 5. S-a dezvoltat, de a- lităţii pieselor executate. condiţionează buna func folclorului
în domeniul creaţiei tehnico- contactul direct cu realită instituţiile şi unităţile vizate. semenea, continuu activita Conştienţi de responsabi ţionare a utilajelor de bază pere Inter
ştiinţifice din cadrul Festi ţile şi experienţa minei Lu tea de montare a noi ma- lităţile ce le revin în spri din combinat, piese care la 1 la 3;
valului naţional „Cîntarea peni, care se înscrie ca un B. ILIESCU * IV şini-unelte, care să elimine jinirea activităţii de spo- vor fi urmărite şi execu şilor; 10,00
României“, au relevat cum, avanpost înaintat pe frontul tate cu prioritate în toate Coordonat
Buletin d
alături şi împreună eu spe mecanizării şi modernizării atelierele şi care, în scurt apăr şl te
cialiştii şi muncitorii mai tehnologiilor de lucru din 17,30 Poet
vîrstnici au reuşit să contri mineritul Văii Jiului. Din timp, vor trebui să se gă muzicii;
buie la extinderea tăierii materialele prezentate şi in sească în stoc, în orice mo şlagărelor
.mecanizate, la perfecţiona tervenţiile făcute in sesiune, ment. 20,00 Baps
ră. Muzic
rea organizării procesului de dar şi din discuţiile „pe viu“ mm Este adevărat că mai a- România,
producţie, la obţinerea unor pe care le-au purtat cu vem încă probleme de re contcmpoi
rezultate superioare în creş muncitorii şi. specialiştii din zolvat în ce priveşte redu pămîntulu
terea producţiei de cărbune abatajele frontale dotate cu cerea consumului de metal Buletin d
cocsificabil, sporirea produc mecanizare . complexă ■ şi de denţe son
tivităţii muncii şi realizarea la .atelierul minei, precum llmf şi de combustibil la pro intr-o ori
unei eficienţe economice ri şi cu reprezentanţii organi ducţia de pi-ese, încadrarea sfop muz
dicate. Au suscitat un viu zaţiilor de partid, sindicat şi în indicele planificate de
interes comunicările făcute U.T.C. şi ai conducerii mi utilizare a maşinilor-unelte,
de mg. Ion Gif-Deac privind . nei, participanţii la sesiune respectarea termenelor de
extinderea folosirii comple ău putut vedea cum s-a reu execuţie, precum şi în mo
xelor mecanizate şi a altor şit la mina Lupeni, cu con dernizarea secţiei turnăto
utilaje miniere moderne, stu tribuţia deosebit de valo DEVA:S
diul susţinut de subinginer. roasă şi a tineretului, să se rii, dar colectivele de mun dar (Patrii
Marius Mărăscu asupra pro rezolve unele probleme teh că din secţiile care concu rle — ser
blemelor de tehnica securi nice complicate privind me ră la producţia de piese HUNEDOA
miliardar
tăţii muncii Ia'abatajele fron canizarea susţinerii, tăierii şi sînt mobilizate şi ho ţări te miştii (Ar
tale dotate cu complexe me transportului cărbunelui în să le rezolve cu cea mai nerelui (C<
canizate, analiza valorică a condiţiile specifice ale aba înaltă responsabilitate. TROŞÂNI:
costurilor de producţie în. tajelor frontale din stratul 3, Minerii din Imagine se numiră printre cei mai harnici din raionul Măgura, sectorul Iar (Uniri
condiţiile mecanizării abata blocul IV, sub tavan artifi I Musariu — I.M. Barza, depăşindu-şl lună de lună pianul, in medie, cu 13—20 la sută. Nu Noiembrie;
publica); :
jelor frontale sub tavan ar cial, să se ridice' producti mele )or, de la stingă ia dreapta : Glieorghe Batea, Sabin Kurde» şi Ioan Jiga, sef dc Dialog zero (Cult
echipă.
tificial prezentată de tînărul vitatea muncii fizice. în a- soare (Mu
economist Mircea Pasăre, toţi ceste abataje de la media de cu cititorii CAN; Pi
de la mina Lupeni, ca şi co 7 lone/post la 14 tone/post, rese); LOl
municările susţinute de tine să sporească gradul de secu Rezultatele întrecerii socialiste rezervă (IV
rii specialişti Constantin ritate a muncii şi să se re Mihai Petcu — Hunedoa LA ; Intoi
Cimponer şi Vnsile Condoiu ducă. în acelaşi timp, sub (Urmare din pag. I) resc); ANI
rea oraşuli
de la întreprinderea minieră stanţial cheltuielile de pro oraşelor Zărneşti, şi Baia cipiului Bucureşti, orăşe ra ; Constantin Hălciug — I-II (Mun.
Bârbăteni în legătură cu po ducţie pe tona de .cărbune de Aramă ; pe locul VII — neşti şi comunale privind Petroşani. Nu dispunem de Omul pe
sibilitatea utilizării calcula extrasă, Totodată, partici municipiilor Oradea şi .Si consiliile populare ale ora îndeplinirea şi depăşirea informaţii în legătură eu sft-1 uităm
torului la optimizarea aera- panţii au făcut cunoştinţă ghişoara, sectorului 4, al şelor Drăgăneşti şi Ţicleni; ■ sarcinilor de pian, sociaî- posibilităţile de a procura ORĂŞTIE:
jului general, Vasile Vişinăru cu preocupările creatoare municipiului Bucureşti, o- pe locul VIII — consiliile culturale, buna gospodări material de reproducţie -de. mine (Pat;
de la întreprinderea minieră ale colectivului din Lupeni populare ale oraşelor Cis- re şi înfrumuseţare a loca la o unitate specializată căra); GEC
Vulcan privind unele soluţii pentru introducerea în acest raşelor Cîmpuhmg, judeţul nădie şi Abrud ; pe locul lităţilor, prin Decret prezi pentru a înfiinţa o crescă ka (Casa ■
Cu
ŢEG ;
îmbunătăţite de ripare , a an a încă 4 complexe meca Argeş şi Dr. Petru Groza, lacrimi Sn
transportorului în abatajele nizate, pentru perfecţionarea judeţul Bihor, comunelor IX — consiliul popular al denţial au fost conferite torie de nutrii, aşa cum BRAZI; ■
Seini, judeţul Maramureş, oraşului Cavnic ; pe locul „Ordinul Muncii“ clasa I — doriţi dv. Există însă cres CALAN: E
Dragă n eşti, V laşca, judeţul X — consiliul popular al localităţilor care s-au cla cători particulari şi în ju do cultură
oraşului Hîrşova ; pe locul
ripi frintet
Cinste şi demnitate Teleorman, Bucecea, jude XI — consiliul popular al sat pe locul I ; „Ordinul deţul nostru. Căsătoria *
Muncii“ clasa a II-a — lo
ţul Botoşani, Pueheni, ju
L. Başa — Vaţa de Jos.
LIUC: New
deţul Dîmboviţa, Luncavi- oraşului Slănic Moldova. calităţilor clasate pe locul Dreptul de A adopta o ho- — seriile V
preparatele culinare pro ţa, judeţul T-ul-cea, Jilava, ★ II; „Ordinul Muncii“ cla tărîre în situaţia po care
prii. în unitate găseşti tot municipiul . Bucureşti, Po Pentru rezultatele deose sa a IH-a — localităţilor ne-aţi relatat-o îl are doar
timpul o ambianţă plăcu iana Lacului, .judeţul Ar bite obţinute în anul 1970 care s-au clasat pe locul adunarea generală a mem 8*R<a
tă, amabilitate, iar specia geş, Vinţu de Jos, judeţul în întrecerea socialistă între III, iar celor clasate pe brilor cooperativei agricole
litatea casei „tocliitură Alba, Moldoveni, judeţul consiliile populare munici locurile IV—XI — „Diplo
moldovenească" este de un pale, ale sectoarelor muni de producţie din localitate.’
gust copios. Neamţ şi Coşoveni, judeţul ma de onoare“. Ion Viadislav — Livadea. Coi’vinul ~r
Pe Eduard Ştefănescu Dolj ; pe locul III — con Pentru rezolvarea proble A.S.A. Tg.
l-ara găsit la bucătărie. Lu siliile populare ale munici F.C. Baia *
„U“ Cruiov;
cra alături de bucătărese piilor Cluj-Napooa şi Ro r mei lotului în folosinţă Jiul — U.T
la prepararea specialităţii man, sectorului 6, al muni Album de vacantă personală este bine să yă Olimpia —
şefului de unitate. cipiului Bucureşti, oraşelor adresaţi adunării generale C.S. Tîrgov
Intr-o clipă de răgaz in a cooperativei agricole de Gloria Buz.
trăm în vorbă. Ocna Mureş, şi Babadag, O Sub semnul muncii. Participă 8 echipaje — de i producţie, care poate lua o Poli. Timiş
—Sînteţi un om cu o comunelor Jiicu, judeţul Primele _ zile ale vacanţei ia şcolile generale nr. 77 decizie în situaţia relatată. F.C. Argeş.
bogată experienţă comer Cluj, Petreşti, judeţul Satu de primăvară s-au desfăşu Hunedoara, 0 Vulcan, 3 De- | Perugia — y
Avelllno —t
cială. Mare, Guşoeni, judeţul Vîl- rat, pentru mulţi elevi din va, I Orăştie, 2 Simeria, ( V. Ursu — Simeria. Obli Lanerossi -
— Eu m-ara format mun cea, Ruşeţu, judeţul Buzău, judeţ, sub semnul muncii. Haţeg, Dobra şi Vaţa de > gaţia legală ce o aveţi ca Lazio — C.
cind. In anul 1947, eu, fos Schela, judeţul Galaţi, Răspunzînd chemărilor la Jos — clasate pe primul ţ proprietar de teren este ca Napoli — 1
tul băiat de prăvălie, m-am Gruiu, judeţul Ilfov, Sîn- întrecere, adresate de Bi- loc la întrecerile pe zone suprafaţa respectivă să o Fond de i
înrolat în brigăzile “de ti craiu de Mureş, judeţul roul Consiliului Naţional al şi municipii. Tabăra va . cultivaţi potrivit' planului 1 114 089 lei.
neret ce porneau spre şan Report ; •
Ne aflăm în biroul di Mureş, Vinga, judeţul A- Organizaţiei pionierilor şi găzdui, în aceste zile, faza 1 dat de consiliul popular.
rectorului Pompiliu Trifan tierul Bumbeşti—Livezeni. rad, Zagra, judeţul Bistriţa- de unitatea de pionieri de judeţeană a celor mai bune /
Anii au trecut repede. Dra
de. la I.C.S.A.P. Hunedoara. gostea, pasiunea pentru Nă-săud şi Valu lui Traian, la Şcoala generală din Do- patrule de circulaţie. Suc- ţ Ioan Pop — Călan. Adu
Discuţiile înfiripate aici munca în comerţ m-au a- judeţul Constanţa ;.pe locul bra, purtătorii cravatelor ces I i narea generală a cooperati
s-au purtat pe tema com tras din nou. în anul 1955 IV — consiliile populare roşii cu tricolor de la şco • Popas la Deva. Ieri, 7 vei agricole de producţie,
portării civilizate a oame am venit la Hunedoara şi lile generale nr. 3 Lupeni, în parcul oraşului Deva, ) este în măsură să decidă Timpul i
nilor muncii din comerţ. am început să lucrez la bu ale municipiilor Piteşti şi 5, 6 Petroşani, 1, G Petri- în preajma statuii lui De- l în cazul cînd suprafaţa ziua de 10
la, 7, 8, li Hunedoara şi
Vorbim despre oameni. fetul C.F.R. din gară, iar Odorheiu Secuiesc, oraşelor cebal, 47 de elevi şi-au u- / curţii depăşeşte 250 mp, cît răcoroasă ş
Din multe nume, reţinem din anul 19G8 mă aflu aici, Baia Sprie, şi Victoria, co &Ä ^Hr^lT- ®it glasurile într-un vibrant ( prevede legea. cu cerul va
înseninări p
unul : Eduard Ştefănescu, la „Gambrinus“... munelor Gîlgău, judeţul tea. Izolat
şeful unităţii nr. 28 „Gam- • Fostul brigadier a ştiut Sălaj, Ghimbav, judeţul Gh. Cristui — Mesteacăn. se de ploai
brinus“, omul pe al cărui să se încadreze în ritmul Braşov, Sîn-martin. judeţul trimestru de învăţămint reşedinţă 'de^judeţ ST« I Pentru asemenea situaţii fia modera
piept strălucesc 10 steluţe activităţii din comerţ, fap Harghita, Valea Doftanei, să înceapă în cele mai bu de elevi de la Şcoala ge Statutul C.A.P. nu prevede nord-est. T
de „Fruntaş în întrecerea tele lui de muncă adueîn- judeţul Prahova, Dumbră ne condiţiuni. Elevii sînt nerală nr. 10 Tg. Mureş, să fie atribuite loturi în fo nimă, noapl
socialistă“, comunistul care du-i apreciere din partea veni, judeţul Suceava, Slo prezenţi cu hărnicia şi la aflaţi în excursie interjude losinţă personală. să între mii
iar ziua, m
de 6 ani consecutiv poartă tuturor celor ce-1 cunosc. bozia — Ciorăşti, judeţul construirea noilor şcoli — ţeană. „Deva ne-a fost cea . şi 15 grade,
cu cinste şi demnitate man „A realizat acest lucru — Vrancea, Variaş, judeţul Ti cu 24 săli de clasă din IIu mai bună gazdă", „Cetatea ţ M. Tomuţa — Bretea Mu_ se va prodv.
datul de secretar al orga cum remarca directorul ad nedoara şi cu 16~ săli de §* Castelul Corvineştilor, i reşană. Am fost informaţi mă slabă li
Timpul i
nizaţiei de partid. junct al întreprinderii Cos- miş, Vişani, judeţul Brăi clasă din Deva, Haţeg şi obiectivele economice şi is- ’ că solicitarea dv. s-a re- zilele de î:
a e
— Unitatea pe care o tică Fotache, — pentru că la, Corbasca, judeţul Ba Petrila, ca şi la extinderea ţ orice _ l judeţului ne-au 1 zolvat favorabil. Vremea se
conduce Eduard Ştefănescu ştie să se sfătuiască cu cău şi Teregova, judeţul localului Liceului industrial impresionat deosebit“ — t roasă, cu ci
— remarca directorul Tri clienţii pentru a descoperi Caraş-Severln ; pe locul V de chimie din Orăştie. au declarat, într-un glas, 1 Octavian Glava — Criş- vor semnal:
fan — se situează în fie noi modalităţi de a-şi face — consiliile populare ale ® Cea mai bună patrulă elevii Sorana Hila, Ioan l cior, P. Boticean — Bobîl- de ploaie.
La munte
care lună pe loc fruntaş mai bine datoria“. municipiilor Baia Mare şi de circulaţie. Ieri s-a des Morariu, Liliana Roşea, ■’ na şi Ana Mariş — Tisa. cerul variabi
în special prin desfacerile IOAN VLAD Focşani, oraşelor Gherla, şi chis ia Brad tabăra patru- Luminiţa Toşa, M. Luca- ţ Aţi primit răspunsuri în sori slabe,
pe care le realizează din ziarist colaborator Chişineu-Criş, pe locul VI lelor şcolare de circulaţie, ciu, D. Ghetmonct. 1 lumina prevederilor legale tare, cu ra
— consiliile populare ale de la organele în drept. km/oră din