Page 27 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 27
NR. 7 309 @ SÍMBÁTÁ, 9 MAI 1981 Pag. 3
9 lei - ziua proclamării ® Simpozion. Ieri s-au loc adunarea festivă con comunal de partid, şi pro glorioase ale luptei parti
dului nostru pentru apă
desfăşurat la Deva, în
¡msm sala Consiliului, judeţean sacrată gloriosului jubileu fesorii Si m ion Ceacu şi rarea intereselor funda
al partidului, care a fost
indeoendonţel de sîeî a României al sindicatelor, lucrările întregită ele un spectacol bună a democraţiei, or mentale ale poporului“.
tzsimzzstjsa Aurelia Petca —, o tri
eîntâ tinerc- simpozionului ce a avut omagial susţinut de for ganizată în satul Băţă- La dezbatere au partici
pat membrii activului co
ca temă etica profesiunii
maţiile artistice de la
lar, şi o întilnire a lo
patetică“ de şi a victoriei popoarelor medicale. Organizat de E.G.C.L., Sanatoriu şi .li calnicilor cu un grup de munal de partid şi cadre
mga (relua- Filiala Hunedoara-Deva a ceele industriale „Avram scriitori şi poeţi. le didactice din localitate.
lucativ Uniunii societăţilor de Iancu" Brad şi din Gura- ® „Partidului recunoş Ieri, la Căminul cultural
tural — ar- ştiinţe medicale, în cola bar za. tinţă“. Sub această de din satul Ormindea, to
portiv ’ împotriva fascismului borare ■ cu Direcţia sani © Colocviu de istorie. numire s-a desfăşurat la varăşul Exnil Guga, se
slovacă —
*i imuri con- tară judeţeană si Cole La Călan s.-a desfăşurat Liceul „Aurel Viaicu“ cretar adjunct cu proble
Astăzi, poporul nostru ani tră au avut loc transformări giul judeţean al persona un colocviu de istorie cu din Orăştie simpozionul me de propagandă la
poHtică lului sanitar, simpozionul tema „60 de ani de ia organizat de comitetul C o m i t e t u l comunal
ri versează 104 ani de la pro revoluţionare care au făcut 3-a bucurat de participa crearea Partidului Comu U.T.C. din şcoală. Comu de partid Băiţa, a susţi
clamarea independenţei de ca socialismul să învingă de
inima, rIn finitiv, iar România socialis rea a numeroşi medici, nist Român“. Realizat de nicările susţinute de ele nut expunerea „60 de ani
aptele ţării stat a României şi 36 de ani farmacişti, chimişti, bio de la crearea Partidului
storiei de la victoria popoarelor lu tă să devină un stat in plină
mân, popor mii împotriva fascismului. dezvoltate, in acelaşi timp, au logi, cadre de conducere Comunist Român“.
îctacol ar- ale unităţilor spitaliceşti, ® Vernisaj. La Clubul
Actul istoric de la 9 mai avut loc profunde transfor personal mediu sanitar. Manifestări politico-tKiucative muncitoresc Gurabarzaa
tic: „Tune- 1877 a fost urmarea îndelun mări pe arena internaţiona
r o d u c ţ i e gatelor lupte de eliberare lă. S-a afirmat tof'mai pu Referatele — prezentate avut loc vernisajul unei
C. consacrate gloriosul» i jubileu
'ietică iţîccială şi naţională purtate ternic voinţa popoarelor de de medicii Maria Rereş, expoziţii de fotocopii şi
TV O. Constantineseu, fotografii ce redau as
de poporul nostru de-a lun a pune capăt politicii impe
gul veacurilor, lupte care au rialiste şi colonialiste de a- Mei.xner, Martin Weber, pecte din activitatea
culminat cu victoria repurta suprize şi dominaţie, de a fi Aurel Aitoneanu, Victor ai partidului Partidului Comunist Ro
tă în războiul antiotoman din stăpîne pe destinele lor, pe Vîlceanu, Victoria Flă- mân In cei 60 de ani de
1877. Obţinerea independen bogăţiile naţionale, de a-şi mîndu, Gh. David, Elena existenţă. în timpul ma
ţei mult visată de locuitorii Florea, Doina Popescu, nifestării profesorul Ni
: : 6,00 na- ţinuturilor d>irt jurul arcului asigura dezvoltarea liberă, Andrei Roată, C. Truşcă, cadre didactice care pre vii Dox-u Gavrilă, Ilie colae Alic, de la liceul
mineţii; 7,00 aşa cum o doresc, fără nici farmacistul Andrei La- dau ştiinţele sociale, co llanche.ş, Emil Blaga, Ni Industrial din localitate a
8.00 Revista carpatic a deschis o eră un amestec clin afară, in a-
•ierul melo- nouă în istoria noastră na celaşi tifnp asistăm la o se bud, sociologul Valerian locviul a oferit partici colae Petorodeschi, Silvia evocat numeroşilor par
tin dc ştiri; ţională. Printr-o impresionan Prodanciuc, şi asistenta panţilor o emoţionantă Cosor, Mihaela I-Iurgaru ticipanţi cele mai fier
¿zicale; 10,00 rie de acţiuni imperialiste, în Elisabeta Gaură — au lecţie de istorie, a lupte si Horia Ocolişan au, avut binţi momente din lupta
i; 10,05 Re- tă jertfă de sînge, poporul vederea consolidării sau re
adio; 10,40 român şi-a impus voinţa sa împărţirii zonelor de influen suscitat interesante şi vii lor şi izbînzilor cucerite ca teme tradiţiile de lup P.C.R.
iorice; 11,00 de neclintit de a trăi liber, dezbateri privind pro de partidul nostru. tă revoluţionară pentru ® Spectacol omagial.
; 11,05 Atlas ţă, la ascuţirea contradicţii movarea permanentă a o „Sargcţia '81“ — pri dreptate socială şi liber- In aula Institutului de
Lvanpremie- stăpîn pe soarta sa şi pe lor pe plan mondial între di
2.00 Buletin destinele sale. ferite state şi grupări de principiilor eticii şi echi ma ediţie a festivalului tate naţională, momentul mine din Petroşani a a-
[•'joare mîn- Perioada care ă urmat du tăţii socialiste, a respon cultural educativ organi creării P.C.R., rolul parti vut loc un spectacol o-
•i — folclor state, la apariţia de noi sabilităţii profesionale şi zat în această săptămînă dului nostru în edifica magial, dedicat glorioasei
le victori«' ; pă cucerirea Independenţei conflicte şi stări de încorda
a 3; 15,00 a însemnat un puternic a- re, creînd noi şî serioase umanismului. la Bretea Română, a pri rea noii societăţi, in creş aniversări a partidului.
16.00 Radio- vînt al forţelor de producţie, o Sesiune de comuni lejuit un simpozion pe terea tinerei generaţii. Membrii cenaclului lite
apăr si te pericole pentru securitatea şi cări. „P.C.R. — 60 de ani tema „Continuitate şi © Dezbatere. La punc rar „Orizont“, formaţia
a; 16,45 Ti- care a impus necesitatea independenţa popoarelor,
e cîntecului făuririi statului naţional uni pentru pacea lumii. de lupte şi izbinzi“ a permanenţă pe meleaguri tul de documentare şi in de muzică pxogresivă
Buletin de tar român în anul 1918. fost genericul sesiunii de hunedorene“, — în ca formare politico-ideologi- „Diamantele negre", in
ii, ziua in- „Mai mult ca oricînd — comunicări organizate, drul căruia au participat că din Băiţa' a fost orga terpreţi de muzică foUi
a victoriei ; Crearea, la 8 mai 1921, a sublinia tovarăşul Nicolae
; 20,00 In Partidului' Comunist Român ieri, la Brad, de Consi cu comunicări Nicolae nizată, de Consiliul co si alţi studenţi au reali
dică popu- a avut o covirşitoare impor Ceauşescu, secretarul gene liul orăşenesc de educa Munteanu, secretar ad munal de educaţie politi zat un frumos şi emoţio
ele de azi, ral al partidului nostru, de ţie politică şi cultură so junct cu probleme de că şi cultură socialistă, nant spectacol de muzică
inîine; 20,40 tanţă în viaţa poporului şi a la tribuna Congresului sindi cialistă. Tot ieri a avut şi poezie.
, bucurie — ţării. Sub conducerea sa, propagandă la comitetul dezbaterea „Tradiţiile
21,00 Bulc- clasa muncitoare, masele catelor din România — este V__________
.05 Ring de necesar să se facă totul pen
adio jurnal ; largi populare au acţionat tru oprirea cursei înarmări
ans (conti- pentru salvgardarea indepen
Bulelin de denţei naţionale şi integrită lor, pentru trecerea treptată Mina Lupani, dimineaţa conieril înaltul titlu dc nei lor maţ ii dc mineri, un a extras peste prevedeţi
Non stop ţii ţării, pentru drepturile oa la reducerea cheltuielilor mi zilei dc 8 mai 19111 — „Erou ai Muncii Socialiste". om cc slăpîneşte deopotri mai mult de G6 000 tone
menilor muncii. Stau mărtu litare şi alocarea fondurilor ziua glorioasei aniversări Ziua precedentă, cind vă două meserii —- cea de cărbune situîndu-se
in scopul dezvoltării econo-
rie în acest sens marile bă a şase decenii de la crea la Bucureşti tovarăşul de miner şi cea dc elec ritmic pe locuri fruntaşe
tălii de clasă dintre cele mico-sociale şi ol ajutorării rea Partidului Comunist Nicolae Ceauşescu, secre tromecanic. iată portretul în întrecerea socialistă. A
două războaie mondiale, e- ţărilor în curs de dezvolta Român. Frumoase clipe la tarul general at partidu creionat de colegii săi dc îmbrăţişai şi aplicat mul
forturile proletariatului român re. Este necesar să fie in mina Lupeni in această zi lui, preşedintele republicii , muncă : „Comunistul Teo te initiative munctoreşti,
(Patria); condus de partidul comunist tensificate eforturile pentru istorică din viata par Udu întnîna înaltele distincta, dor Boncalo, la cei 30 de s-a preocupat permanent
ta); HUNE- lichidarea subdezvoltării şi lui ! Mina îşi realiza în a- minerii Lupeniului se în- uni ai săi a reuşii să de de îmbunătăţirea şi adap
în flăcări îndreptate împotriva fasciză
trabanciiştii rii ţării şi subordonării ei de înfăptuirea unei noi ordini e- ceasta dimineaţă angaja tarea utilajelor la condi
erurgistul); către Germania fascistă. conomice internaţionale — mentul luat de harnicii ţiile de zăcămînt ale mi
Jus (Arta); condiţie fundamentală pentru mineri în cinsleu glorioa nei. însă cel mai mult s-o
mansardă Partidului Comunist Român ii sei aniversări. La ora 6 Mina si eroii ei
PETRO- revine marele merit istoric în progresul economico-social al preocupat de lormarea u-
de argint declanşarea revoluţiei de eli fiecărui popor, pentru secu dimineaţa, la comparti nor mineri tehnicieni, cum
romanţă (7 ritate, independenţă naţiona mentul plan sc consemna sînt ortacii săi Petru Ia-
' r ile diî* _,e- berare naţională şi socială, lă şi pace". realizarea unei producţii
LUPENI: antifascistă şi antiimperialis- DOUA VEST! BUNE, 1ER! DIMINEAŢA, cob, Francise Balacs, Ion
(Cultural); tă de la 23* Augusţ 1944, întregul nostru popor, fără suplimentare ele 35 033 to PENTRU MINERII LUPENIULUI Solomon, Petru Chirilă,
a durerii ne de cărbune extrase dc Gheorghe Nuţu, Alexan
c) ; VUL- ceea ce a făcut posibilă tre deosebire de naţionalitate, la începutul anului. Tot
Ioanide — cerea României cu întregul strîns unit în jurul partidu Ireccau în abataje pentru vină unul dintre oamenii dru Noghi, Alexandru Ru-
uceafărul); ei potenţial uman şi mate lui comunist acţionează cu în aceeaşi dimineaţă, sec a scoale la ziuă cît mai despre care se vorbeşte su, Bcla Birtalan. Compor
story pe torul IV al minei depăşea mult cărbune şi a-şi ono cu deosebit respect la mi tamentul iaţă de ortaci,
ANINOA- rial de partea coaliţiei anti hotărîre pentru afirmarea tot cilra de 15 000 tone ex ra cu cinste cuvînlul dat,
ca marilor hitleriste. Participarea Româ mai puternică a României în na Lupeni şi în Valea Jiu în iamiJie şi societate
resc); URI- niei la efortul popoarelor lu lupta pentru progres, demo trase peste plan, iar bri ca angajamentul să lie lui. Originar din Lupeni, i-au adus respectul celor
(7 Noiem- mii de a zdrobi fascismul a craţie, libertate şi pace. Ex gada lui Teodor Boncalo realizat in cinstea aniver crescut aproape de mină ce-1 Înconjoară şi l-au re
•întec pen atingea 5 300 tone Ia pro sării partidului. Şi cuvin-
au a roşie); însumat o jumătate de mi perienţa istoriei a demon şi dc cărbune, s-a dedicat comandat p e n t r u înalta
lacrimă de lion de militari români care, strat că nu există forţe care ducţia suplimentară. Tot tul a iost respectat. muncii pline de satislactii
Di aventuri alături de armatele Uniunii să împiedice aspiraţia po în această dimineaţă a La sectorul IV purtăm aduse dc extragerea căr distincţie a tării — titlul
>n (Flacă- sosii şi presa, din pagini o antrenantă discuţie de bunelui. în cei aproape de „Erou al Muncii So
Al : Artis- Sovietice au luptat eroic porului nostru spre libertate
•.lenii (Casa pentru eliberarea teritoriului şi progres. Astăzi, -România le căreia minerii Lupeniu- spre primul maistru elec palru ani de citul conduce cialiste.
TEC: Mar- ţării, a Ungariei, Cehoslova socialistă este cunoscută în iui au aiiat că ortacului lor, tromecanic c ă r u i a i s-a această- brigadă, dotată
ult (Popu- Teodor Boncalo, i-a ¡ost înciedinţal conducerea u- cu un complex mecanizat, CONSTANTIN IOVANESCU
xre b ista — ciei şi Austriei, pînă !a vic lume ca un factor activ al
AN: Roiul toria finală de la 9 mai 1945. destinderii, păcii, colaborării
ră) ; Si 23 August 1944 a însem între naţiuni, ocţionînd cu
le vîntului
(Mureşul): nat pentru poporul nostru ob fermitate pentru întronarea Se înfăptuiesc propunerile cetăţenilor PROGRAMUL
deschide- ţinerea pentru prima oară în în viaţa politică a unor re UNIVERSITĂŢII
milenara sa istorie a unei laţii internaţionale noi, ba
reale independenţe şi suve zate pe egalitatea deplină Numeroasele sugestii şi zează in prezent propuneri l-ocurilor de joacă pentru POLITICE
ranităţi naţionale, in anii ca in drepturi, pentru o lume propuneri făcute în adu între care: decolmatarea copii — toate în Teliuc, ca ŞI DE CONDUCERE
re au urmat victoriei împotri fără arme şi fără războaie pe nările cetăţeneşti din cir rîului Cerna, tencuirea şi şi instalarea unui post te DEVA
va fascismului, in ţara noas planeta noastră. cumscripţiile electorale ale zugrăvirea exterioară a ac- lefonic public interurban LUNI — XX MAI 1981,
comunei Teliueu Inferior tualului local de grădiniţă în Cinciş-Cerna şi săparea ANUL 1
din au demonstrat caracterul din Teliuc, ridicarea unei unor fintîni pentru apă — grupa I — Sala Cabi
democratic al acestor întîl- staţii de autobuz în Teliuc, potabilă, în caz de nevoie, netului municipal al P.C.B.,
3, 76, 57, niri, întărirea şi mai pu- construirea unui pod peste la Teliuc şi Cinciş. împrej- orele 17.
— grujía 2 — Sala dc şe
temică a legăturii dintre Valea Izvoai'elor. muirea localului de şcoală dinţe a Comitetului muni
42, 90, 21,
deputaţi şi cetăţeni, con In atenţia consiliului din satul Izvoarele se va cipal P.C.R., orele 17.
sultarea largă a acestora popular comunal stau in realiz., odată cu lucrările — grupa 3 — Sala Cabi
clştiguri : netului judeţean de partid,
în problemele majore ale continuare probleme ca re- de reparaţii capitale ale orele 17.
dezvoltării localităţii. parax-ea şi zugrăvirea ac şcolii, pentru care s-a în — grupele 4, 5, ti, "i —
ÎEBŞiEffl Peste 60 la sută din pro tualului local al cinemato cheiat contract cu I.G.C.L. ploatarea minieri, Inspec
(I.M.C. Bircea, Avicola, Ex
punerile făcute sint de grafului, demolarea fostei Hunedoara. toratul de interne), sălile
ssssaas c o m p e t e n ţ a consiliului unităţi C.L.F., amenajarea E. ŞINA de şedinţe ale unităţilor
popular comunal. Deci, or respective, (iup ;i orele tîe
lil pentru program.
381 : Vre- ganului local al puterii de Mîine, la Deva, în cadrul „Cupei 8 Mal" Se va dezbate tema : „Gfl
cerul no- stat i s-a asigurat un pro de ani de la crearea P.C.R..“
iverse lo- gram concret de lucru pen F.C. CORVINUL - JIUL MARTI — 12 MAI 1981,
isoţite de I ANUL II
:e. Vîntul tru pei'ioada unui an. Pi-in- — grupa 1 — Sala Cabi
cu inten- tx'-o intervenţie directă şi netului municipal al P.C.R.,
km/h din concretă, cît şi printr-o Profitînd de întrerupe- în cadrul unui atractiv orele 17.
.tura ma mobilizare bună a localni — grupa 2 — Sala de şe
nşă intre I rea campionatului, cele meci cu caracter oficial, dinţe a Comitetului muni
■ cea mi- cilor au fost traduse în două divizionare A hune- fiind dotat cu „Cupa 8 cipal al P.C.R.. orele 17«
grade. viaţă propuneri ca : stabi dorene, Jiul şi Corvinul, Mai". MARTI — 12 MAI 1981,
10 şi 11 lirea, în fiecare sat al co ANUL IU
la ince- se vor întîlni, pe stadio- Meciui va începe la o- — grupa 1 — Sala Cabi
cerul ne- munei, a unor centre pen nul „Cetate“ din Deva, rele 11. netului judeţean al P.C.R.,
tălzi uşor tru recuperarea materiale orele 17.
labil. Iza- lor metalice recuperabile, — grupa 2, 3 — (Exploa
srse de Inspectoratul General ai Miliţiei — Direcţia cir tarea minieră şi I.E.C.) En
a sticlelor şi hirtiei, con culaţiei —, face cunoscut deţinătorilor de autoturisme sălile de şedinţe ale unită
ne răce- struirea unei staţii de au ţilor respective, după ore
>ros. Ver tobuz în satul Cinciş, re pi'oprietate personală că în cursul lunii mai autove le de program.
sub ior- hiculele respective vor putea circula în zilele dc du Se va dezbate tema: „Pre
poviţă şi zolvarea problemei apei minică după cum urmează : gătirea şi înfăptuirea revo
1 prezen- potabile în circumscripţia luţiei de eliberare socială
le 80—100 Galerla nr. 4 Homorod a raionului Vorţa al I.P.E.G. electorală nr. 1, repararea — pe 10 şi 21 mai cele avînd număr de înmatri şi naţională, antifascistă şi
eteorolog Aici, unde se urmăreşte cercetarea dezvoltării zăcămintu- culare cu soţ ; antiimperialista. Importau»
il. Pron- lui pe direcţiile stînga-dreapta, ajutorul de miner Filip Bo acoperişului complexului — pe 17 şi 31 mai cele cu număr de înmatricu
ta şi vagonetarul ton Crişan îşi aduc o contribuţie proprie. comercial din centrul de ta istorică a. victoriei de la
Foto: VIRGIL ONOIU lare fără soţ. 2:: August 1944“.
comună etc. Se materiali