Page 31 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 31
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
Elocventă evocare a luptei tr--
i'E U
glorioase a partidului
DUMtNIi
t 8,30 Tot ¡IU
(Urmata din pag. 1) societăţii socialiste multilate gresul al Xll-lea impune îm " 9,05 Şoimii
ral dezvoltate. Faţă de anul bunătăţirea activităţii de con 9,15 Film s*
pii : „
urmă au dus la înfăptuirea, 1950, premergător primului ducere, perfecţionarea în Ultimu
in august 1944, a revoluţiei nostru cincinal, volumul pro continuare a democraţiei 9,40 Omul
naţionale pentru eliberare ducţiei industriale a crescut noastre socialiste, participa 10.00 Viaţa ‘
socială şi naţională, antifas în 1965 de 6,5 ori şi de 33 rea largă şi efectivă a oa 11.45 Bucurii
12.30 De str
ciste şi antiimperialiste. de ori în 1980, producţia a- menilor muncii la conduce 13.00 Telex
in cuvîntare sînt, de ase gricolă a fost de 1,9 ori re, decizie şi înfăptuire, în 13,05 Album
menea, relevate principalele mai mare în 1965 şi de 3,5 tărirea ordinii şi disciplinei, 15,40 Şah Telesp«
15.55
momente ale istoriei noi, de ori în 1980. Venitul naţional a controlului oamenilor mun & Han
după cucerirea puterii poli a cunoscut aceeaşi dezvol cii, a legalităţii. in acest Steaua
tice de către clasa muncitoa tare, în 1930 fiind de 3,5 ori context secretarul general al 1 ia Ma
re, condusă de partidul său, mai mare decît în 1965 şi partidului s-a ocupat şi de o <-’ie
'* din pr
între care reforma agrară, de 14 ori mai mare decît alte probleme privind întă com pe
Conferinţa Naţională a parti în 1950. rirea capacităţii de apărare na Ie ,
o Uni
dului din octombrie 1945, a- Sărbătorindu-şi 60 de ani a patriei, aplicarea politicii Hucur<
legerile din 1946, abolirea de existenţă, întregul nostru naţionale a partidului, mani 17.35 Mcridi
şi dan
monarhiei şi crearea Repu partid, împreună cu clasa festarea şi soluţionarea unor 17.55 Ecran i
blicii Populare Române, muncitoare, ţărănimea, in contradicţii, creşterea rolului Aspect clin timpul solemn it ¿Iţii depunerii de coroane. n^lite
Congresul care a creat parti telectualitatea, cu celelalte conducător al partidului, ca ;ibroc M
dul unic al clasei muncitoa categorii sociale, se află pu centru vital şi expresia celei cu aci
Slavici
re, naţionalizarea, începutul ternic dngajate în înfăptui mai înalte conştiinţe a na Solemnitatea depunerii de coroane şi 18.50 1001 o
procesului de cooperativiza rea obiectivelor şi sarcinilor ţiunii, lupta dintre nou şi 19.00 Telc ju
re a agriculturii. Toate a- adoptate de Congresul al vechi, abordarea curajoasă, Jerbe de fiori cu prilejul zilei de 9 Mai 19.25 Partid
m agiu
cestea s-au constituit într-o Xll-lea, la sfîrşitul perioadei lipsită de dogmatism şi în por
etapă revoluţionară de ma actualului cincinal România chistare, de eonservatorism 21.30 Film
ximă însemnătate pentru fău depăşind stadiul de ţară în şi imobilism a tuturor feno Cu prilejul aniversării a Circo, prim-secretar al Co liste, în acordurile emoţio rea p
Produ
rirea relaţiilor -socialiste uni curs de dezvoltare, si tu î n - menelor economico-sociale ce 104 ani de la proclama mitetului municipal Deva nante ale Imnului eroilor lor ai
tare în economie. A urmat du-se intre ţările cu dezvol apar în procesul constructiv. rea Independenţei de stat al P.C.R., primarul muni au fost depuse coroane de 22.50 Teleju
o etapă revoluţionară nouă, tare medie - etapă supe indeplinindu-şi misiunea is a României şi a 36 de ani cipiului, membri ai birou flori din partea Comitetu- EUiN
superioară, caracterizată prin rioară în înfăptuirea Pro torică de a conduce opera de la victoria asupra fas rilor comitetelor judeţean iui judeţean de partid şi 16.00 Emisii
m aghi
trecerea la făurirea societă gramului de edificare multi de edificare a Socialismului cismului, ieri dimineaţă a şi municipal de partid, ai a Consiliului popular ju 18.50 1001 ii
ţii socialiste multilateral dez laterală a socialismului în şi comunismului 'partidul a- avut loc, la Deva, solem comitetelor executive ale deţean, Comitetului muni 19.00 Teleju
voltate, de puternica creşte patria noastră. Avem de în cordă, în acelaşi timp, în nitatea depunerii de co consiliilor populare jude cipal de partid Deva şi a 19.25 Ac tu a
re economico-socială a făptuit sarcini majore în a- semnătate majoră participă roane şi jerbe de flori la ţean şi municipal, ai con Consiliului popular muni 19.45 Orizoi
fie
României, de înflorirea fără ceastă perioadă, subliniate rii active a României la so cimitirul eroilor români şi siliilor judeţean şi munici cipal, consiliilor judeţean 20.30 Film
precedent a învăţămîntului, şi cu acest prilej de secre luţionarea marilor probleme sovietici care şi-au jertfit pal ale sindicatelor, ai co si municipal ale sindicate nul P
ştiinţei, artei şi culturii, a tarul general al partidului. cu care se confruntă ome viaţa în luptele petntru e- mitetelor judeţean şi mu lor, comitetelor judeţean sod. 1
calităţii vieţii întregului nos Situăm pe prim plan dezvol nirea, între care dezarma liberarea ţării de sub do nicipal ale U.T.C., ai con şi municipal ale U.T.C., 21.10 Cadra
21.35 Premi
tru popor. tarea bazei proprii de mate rea, eliminarea conflictelor, minaţia fascistă. siliilor judeţean şi muni Centrului militar judeţean. 22.10 Telcji
Am străbătut un drum rii prime şi energetice, ac dezvoltarea colaborării şi în La solemnitate au parti cipal ale organizaţiei pio Inspectoratului judeţean
lung şi anevoios, în ca centuarea puternică a latu crederii, noua ordine econo cipat tovarăşii Ion Ciucu, nierilor, reprezentanţi ai de interne, C.M. Deva, I.E.
re, sub c o n d u c e r e a rilor calitative în toate do mică internaţională, afirma prim-secretar al Comitetu organizaţiilor de masă şi Deva, Tesătoria de mătase
partidului, poporul nostru a meniile, afirmarea viguroasă rea tratativelor ca singură lui judeţean de partid, obşteşti, cadre de condu Deva, T.C.H., U.J.C.M.. ggw2i!
obţinut rezultate remarcabile a ştiinţei şi tehnicii, perfec cale de. soluţionare a pro preşedintele Comitetului e- cere din întreprinderi şi Pionieri şi şoimi ai patriei
BUCURE
in toate domeniile, un drum ţionarea în continuare a or blemelor. xecutiv al Consiliului popu instituţii, oameni ai mun au depus jerbe şi buchete tualitatea
greu, în care s-au produs şi ganizării producţiei şi a lar judeţean, Alexandru cii din municipiul Deva, de flori. Ofiţeri, luptători 8.00 Radio
greşeli şi încălcări ale lega muncii, creşterea mecanizării Prin problematica vastă a- Voiculescu, prim-vicepre- pionieri şi şoimi ui pa din gărzile patriotice şi ti lor; 9,30
lităţii socialiste. Partidul însă, şi automatizării proceselor bordată, prin spirituT său a- şedinte al Comitetului e- triei. neri din formaţiile de pre cal. Emisii
şi muzică
în strînsâ unitate cu clasa de muncă pe baza celor mai nalitic şi obiectiv, cuvintarea xecutiv al Consiliului După intonarea Imnului gătire pentru apărarea pa pentru toţ
muncitoare, cu întregul po noi cuceriri ale ştiinţei şi secretarului general al parti popular judeţean. Petre de Stat al Republicii So triei au făcut de gardă la nai; 13,15
por, au găsit forţa necesa tehnicii, sporirea mai accen dului, tovarăşul Nicolae Lungu, Maria ¡Vlitrolan, cialiste România şi a Im monumentele eroilor ro zică popul
pe portati
ră pentru a curma ceea ce a tuată a productivităţii socia Ceauşsscu, se constituie in secretari ai Comitetului ju nului de Stat al Uniunii Re silache; 14
însemnat abatere vremelni le, aplicarea mai fermă a tr-un document de excepţio deţean de partid, Leru publicilor Sovietice Socia- mâni şi sovietici. 14.30 Melo
că, stabilind astfel de mă noului mecanism economico- nală valoare teoretică şi că uşoară
teca de a
suri care să împiedice repe financiar şi, pe această ba practică, menit să înaripeze Solemnitatea înmînăril unor înalte distincţii artelor; 1
tarea unor asemenea feno ză — obţinerea unei eficien- efortul poporului nostru in ştiri; i6,(
mene negative. ţe economice mai ¡nalte, înfăptuirea măreţelor obiec 17.00 Vâri
17.30 Noul
Astăzi, la aniversarea a 60 participarea mai amplă a tive stabilite de Congresul ¡Uimcie am oag. 1} Elisabeta Maria G. Bereş, Subliniind faptul ca ne a- preţul indo
de ani de la făurirea parti României la diviziunea inter al X'll-lea, pe drumul edifi Catinoa V. Busuioc, Cor flăm la începutul unui nou de ştiri;
dului comunist, România naţională a muncii. cării societăţii socialiste mul Ordinul „Meritul Sani nelia 1. Iloîu, Marin Toma cincinal, al unei noi etape pentru toţ
nai; 20,15
prezintă tabloul unor ample înfăptuirea importantelor tilateral dezvoltate şi' a co tar", clasa a IH-a, tova Daju, Iile I. Lavu, Maria in edificarea societăţii so dc muzică
împliniri pe drumul făuririi obiective stabilite de Con munismului în patria noastră. răşului Alexandru N. Si P. Mocanu ; cialiste multilateral dez Turneul i
Radio jur n:
ni ion eseu ; Ordinul „Tudor Vladi- voltate, t o v a r ă ş u l Ion mic sport
Ordinul „Steaua Repu inirescu“, clasa a V-a, to Ciucu a exprimat încrede romanţe;
blicii Socialiste România“, varăşilor : Ovidiu I. Con- rea că toţi cei distinşi, co ştiri; 23,0.'
24.00 Bule
clasa a IV-a, tovarăşilor : stantinescu, Nicolae D. muniştii, toţi oamenii mun 5.00 Non
Mircea Ştefan Şt. Danciu, Stănculescu, Petre Alexan cii din judeţul Hunedoara turn.
Ianoş I. Stiber ; dru Buiculiu, Truian Ion se vor angaja cu si mai
Ordinul „23 August“, Mihăiescu, Vasile Ioan Pa- mare abnegaţie ia înfăptui
clasa a IV-a tovarăşei Sam- naite, Gheorglie Gh. Ti rea- măreţelor sarcini ce le
fira N. Csiki. chie ; revin din Programul parti
Ordinul „Tudor Vladi- Ordinul „Meritul Agri dului. DEVA:
mirescu“, clasa a IV-a, col“, clasa a V-a, tovară Mulţumind partidului Zbor plai
tovarăşilor Vasile P. Oros, şei Maria I. Lupulescu. pentru deosebita preţuire DOARA:
Martin M. Weber,'“Maria Au mai fost conferite ce li s-a acordat prin în- (Flacăra)
clin Rajgr
M itrofan. 150 medalii unor membri mînarea distincţiilor primi Un os tal
Ordinul „Meritul Agri de partid cu stagiu din i- te, tovarăşii Faur Sabin, Vedere
(Construi
col“, clasa a IV-a tovarăşi legalitate, activişti de Nemeş Vasile, Weber Mar ŞANI :
lor Tiberiu V. Cherecheş, partid, de stat, ai organi tin, Szekehely Floarea, (Unirea) ;
yoicu N. Găină, Ana Gh. zaţiilor de masă, muncitori, Brlnduşa Elena şi Toma Noiembri
ţii (Repi
Muntean, Ghcza G. Vass ; ingineri şi tehnicieni, ţă Maşina t
Ordinul „Steaua Repu rani cooperatori, oameni de Horia s-au angajat să nu Un ostal
blicii Socialiste România“, ştiinţă, artă şi cultură. precupeţească nici un efort toresc);
Ioanide
clasa a V-a, tovarăşilor: Luînd cuvîntui, tovară pentru îndeplinirea exem ccafărul)
plară a sarcinilor ce le re
Gabriela D. Boţa, Emil L. şul Ion Ciucu a adresat durerii
Lungu, Maria V. Medrea, calde felicitări celor dis vin din hotărîrile Congre NEA ; L
(Minerul
Miron A. Negrilă, Stelian tinşi cu ordine şi medalii. sului al XH-lea al P.C.R. cheta (n
P. Popescu, Ionel Nicolae NOASA:
Muzeul judeţean. Aspect din sala „Revoluţiei populare şi a construcţiei socialismu A. Tom a ; rilor fur
lui“. Documente originale şi fotocopii redau momentul revoluţiei de eliberare socială şi Ordinul „23 August“, Dezbatere polîtico-!d@oEogfcâ URTCAN
naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1044. Noieinbr
clasa a V-a, tovarăşilor : pentru f
•In organizarea secţiei comunale de partid, lec şic) ; Gl
de propagandă a Comite tori ai Comitetului jude odată un
ORAŞTIJ
(Urmare din pag. 1) demnuri de a ne cunoaşte portantă realizare — u- judeţul Hunedoara. Deo tului' judeţean de partid, ţean de partid. fată (Pa
şi a ne cinsti istoria. A- nitatea politică sub Mi- sebite sînt documentele ieri la Deva, a avut loc După expunerea pre pe vasul
eenian de la Boiu), spre eeste îndemnuri ne înso hai Viteazul, de la 1600). care evocă momentele dezbaterea cu tema „Di zentată de tovarăşul Con ra); GE(
ta, dolar
istoria traco-daco-geţilor. ţesc în fiecare încăpere Drumul spre sălile de Lupeni — 1929, Ţebea — namica structurii sociale a stantin Purcilean, direc de cultu
spre civilizaţia epocii fie (in sala 10 care relevă la etaj îl parcurgem în 1933 ; revoluţia de elibe societăţii noastre socia torul Cabinetului jude torul şti*
rului (importantele măr lupta poporului, sub con soţiţi de documente care rare socială şi naţională, liste. Perfecţionarea con ţean pentru activitate Iar); Br
turii de la Deva, Şoimuş, ducerea unor glorioşi atestă cultura ndastră ca antifascistă şi antiimpe tinuă a relaţiilor de pro politico-ideologică, la dez seriile I
(Casa d<
Cimpuri Surduc, Cozia. voievozi şi domni pentru factor activ în lupta pen rialistă de la 23 August ducţie şi sociale în eta bateri au luat parte to nic vals
Uroi), spre civilizaţia da păstrarea independenţei tru unitate naţională. Mo- 1944 ocupă un loc impor pa societăţii socialiste varăşii : arhitect Ion Con- MERIA:
— seriile
cică (imensele vestigii tant în marea expoziţie. multilateral dezvoltate. stantinescu — directorul PLIA: M
Mutaţii calitative în struc re (Lun
din Munţii Orăştiei) spre Tot ce oferă expoziţia tura socială a judeţului Direcţiei judeţene de arhi
constituirea întîiului stat hote intre trecut şi prezent - Hunedoara, condiţie hotă- tectură şi sistematizare, Uimitori
pentru anii 1944—1981 dă
(Muncite
dac centralizat şi inde vizitatorului simţămîntul ritoare a perfecţionării ac conf. dr. ing. Nicolae An-
pendent de sub conduce înalt al devenirii şi bir tivităţii de producţie, dronache — inspector ge
rea lui Burebîsta, spre şi autonomiei — Mircea numentele din sălile 13-16 ruinţelor cucerite sub ştiinţifică, tehnică şi cul neral şcolar, Ion Relegan VJ
statul dac condus de De- cel Bătrîn, Vlad Ţepeş, — anii de rezonantă 1821, conducerea Partidului Co tural educativă“. — procuror şef al Procu
lancu
de
1848, 1859, 1877, 1918 —
Hunedoara,
cebal. Dacia din timpul Ştefan cel Mare : în sa sînt marcate prin do munist Român. Măsura La dezbatere a fost pre raturii judeţene, ing. Da Tini pu
stăpînirii romane. împle la 11, unde două momen cumente originale şi fo progresului şi cursul său zentă tovarăşa Maria Mi- vid Goe din Direcţia de ziua de
tirea celor două civiliza te sînt impresionante : tocopii de mare valoare. ascendent — care în pe troian, secretar al Comi planificare a Consiliului me în $
rul varl
ţii, naşterea poporului ro ridicarea ţărănimii la Crearea Partidului Co rioada ultimiloî 16 ani, tetului judeţean de par popular judeţean. dea ave
mân. dezvoltarea sa sînt luptă pentru dreptate 60- munist Român la 8 Mai numită înălţător „Epoca tid. în încheierea dezbate ţite de
Vîntul
redate prin documente eială în timpul răscoalei 1921 este redată şi prin Ceauşescu“ a cunoscut Au luat parte : aparatul rii a vorbit tovarăşul Oc moderai
tavian Mireşteanu, şeful
descoperite la Sarmizege- de la Bobilna, războiul mărturii care atestă e- dimensiuni nebănuite — Comitetului judeţean de dic, Tt
tusa, Uroi, Veţel, Strei. ţărănesc condus de Gh. xistenţa primelor organi sînt motive de adîncă şi partid, prim-secretari şi secţiei propagandă a Co va fi <
24 de
Strei Sîngiorgiu — în- Doja şi — cea mai im- zaţii ale partidului în aleasă bucurie si mindrie. secretari ai comitetelor mitetului judeţean de între 7
municipale, orăşeneşti şi partid.
ceaţă d