Page 32 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 32
NR. 7 310 O DUMINICĂ, 10 MAI 1981 PtKf. 3
Trei inscripţii pentru Numeroasele şi ample
le rememorări şi eva
iîiune luări ale unui drum par \
minerii dim Valea Jiului curs, prilejuite de lumi
10 MAI nosul jubileu al Parti
dului, m-au îndemnai să
nei mă întorc din nou în a-
pentru co- /. Tluţexi m pieUe
jovanul“. ccstc zile asupra desti
isotl nului Oraşului. îndeo
iănălatea In lăzi de lut, urcioarele cu grîu sebi asupra devenirii sa
ui supt Ia chip... Păduri ¡negrite le din ultimii şaispreze
nuzicii şi rîul tînăr, mustang fără frîu
patriei cu coame şi cozi viscolite. ani, care semnifică de
tninical A — -» iapl maturizarea sa şi,
deci, implicit, dobîndi-
OMAGIU LA GLORIOASA Ciaii-mineri din noaptea eternă rea unei noi personali
masculin : \ au plecat şi pasc sub movile, tăţi. A ¡ost un drum In
Minaur Ba- ANIVERSARE A PARTIDULUI \ craniul lor alungit c o pernă
repriza 2) ; pentru cei eu vise fragile. care asperităţile şi-au
— aspecte avut — şi încă îşi au —
e etape ale locul lor greu de negat,
internaţio- Sarea grea din ’2!)
ui Păcii“ a desenat nuferi în pietre dar în ciuda adversită
iada — Dimea&mma ţii lor, Oraşul şi-a ur
1981 urcă azi spre noi o sete nouă mat, graţie eiorturilor
i cin tecului - i din florile asprelor vetre.
i > ; tiimmii oamenilor săi călăuziţi
după ope- de politica lucidă a
,«Moara cu Partidului, urcuşul im
upă nuvela Partidul nu-i numai o floare, sau un
titlu de Ion placabil înspre o civili
simplu cuvint, 2k Stea de pmpmă zaţie materială nouă, so
;ri El n-a apărut doar dintr-o bătaie de vînt, cialistă, modernă şi com
N-a căzut din cer ca o ploaie sau ca o Eără spiţe roţile cu dinţi de diamant plexă. O civilizaţie a
erou — o-
tregului po- ninsoare, fulgere noi şi adinei zăngăne-n Mare locurilor de muncă, a
Nici n-a fost doar o întîmpiătoare visare. zboară cuburi smulse din pieptul nopţii, razant, comerţului şi serviciilor,
ic. „Chema Partidul n-a fost doar un început de adoarme focul legănat de sudoare.
tului natal“,
a studiouri-, săptămînă,
\
ane O zi de luni — Părul lutului viu, uns cu miez de negură ! Consemnări
Nici n-a fost împodobit cu vreo pană stă lipit de adîncuri aspre, acide,
MAI de păuni ca frunza de plop planeta parcă tremură.
în limba N-a fost creat din sentimente dulci, Omule, ochiul tău ager nu se-nchide. 1 Destinul Oraşuluij
uşoare,
El a pornii din clocot, din jertfă şi din Omule, inima ta nu se tulbură,
a economică forţa MINERUL DE ONOARE îţi este aproape, l o civilizaţie a străzii, a
iinico-ştiinţi- / marilor bulevarde, a ilo-
clasei muncitoare, pe trepte din adine — fragile foi de pleoape
1 TV — A- El vine, tot vine, drumul său a fost urma LUI s-a tipărit stea tie purpură ! ) rilor şi parcurilor. .Şi o
Jltimul epi- luptă, k al ta, poate mai abslrac-
irea ! lă, dar nu mai pulirt se-
india) A avut în piept tăria Carpaţilor
nuzi cală TV Păşii, cum e Oltul şi Dunărea — i sizabilă şi în nici un
curgere neîntreruptă. ^ caz mai puţin imporlan-
Ei a fost stegarul, scutul pentru libertate, 3. JMag,%aţia inimii i lă : civilizaţia spiritului,
C heia tuturor porţilor desferecate, ' care sc întinde de la
Cu EI în fiecare clipă munca noastră Din marmura Iui „Douăzeci şi nouă“, ţ atmosicra sălii de spcc-
prinde viaţă, răscolitori de-adîncuri, cioplesc vouă i tacol sau a librăriei, pî-
V., 1 nă la modul nostru de a
1 : 7,00 Ac- l>n soare demn ne inundă-n fiecare triunghiul torţei noastre către Viilor
de minute; dimineaţă, ce forţă şi nădejde ne dă nouă, j concepe prestigiuI inte-
amul sale- - t; Avem un rost, un crez de-a pururea ales, \ leclual, cultural şi ar-
sin dumini- fotografia inimii unui popor — i tist ic al Oraşului.
e actualităţi Partidul ne este ctitor, temelie şi însemnele ce-n noi rămîn
0 De toate progres, ca trei fîntîni solare-n miez de rouă : I Ori de cile ori am
»0 Radiojur- în frunte ne conduce spre mare viitor, ^ scris sau am vorbii dc-
ert de mu- PARTIDUL COMUNIST ROMAN ! ţ spre Oraş, am reeepţio-
13,45 Portret Omul, Comunistul, Ceauşescu Brav
sile V. Va- : £' Conducător, MARIN NEGOITĂ { nat surprinzător de mul-
nda veselă; Partidul a fost, este şi va fi dimensiunea > le ecouri — tetelonicc,
>i de muzi- \ epistolare, coloeviale —
> Din fono- DORINA ITUL CKÂNG „Flori de mai“. luminii în ţară, l în care mi se făceau
i,()0 Clubul Prin trupul său se-nalţă frumoasă
iuletin de primăvară, / sugestii, eram aplaudai
mm sonor ; Chemare I sau, dimpotrivă, mustrat
folclorice ; Primăvara însăşi ce urcă cu noi t pentru că am neglijat
melodii de împreună,
8.00 Buletin m fieaaiuţie Pe cea mai dreaptă şi mai înaltă ! cutare sau cutare aspect.
Muzicoteca ) Fenomenul nu poate de-
>0 Radio»- - columnă.
inregio.. i MIRON ŢiC I cit să bucure. înseamnă
ilară; 20,30 Aflăm, intru cinsiirea cuvenită i că oamenii sînt intere-
ilor ; 22,00 Primenitor cuvint, ţesîntl lumină » saţi de destinul Oraşu-
,10 Panora- Metafora din izvorîre lină ţ lui, sînt conştienţi de
30 Seară de Dâruitoare-i de-nţeles, deplină. Shamţile ewiia%
Buletin de l implicarea lor în a cest
î de dans ; 1 destin şi poartă în inimi,
ştiri; 0,05— De sub al frunţii-adînc meridian A eoborit imnul din floarea-soarelui ) tără să iacă paradă cu
urzicai noc-
Revarsă-n cintec inima simţire peste cîmp l ei, un autentic senli-
Partidului, sub sceptrul poporan, Linişte — trunchiuri de copaci — ! ment dc apartenenţă, dc
Să-i fim, prin vers şi fapt — restituire ! frunţile croitor 1 mîndrie şi de aiccţiunc
!A = Cîntăresc cit patria la amiază. \ pentru Oraşul lor. In-
BEggssBgsa Ai revoluţiei, chemaţi din veac, Atîta linişte — doar pămîntul rodeşte ( seamnă totodată că O-
Să ne-asumăm cunoaşterea prin trudă Aprilie şi plantele cresc neîncetat i raşul a ajuns la vîrsta
] (Patria); Să apărăm ds-al răului atac ţ cînd are dreptul Ia o
ta) ; HUNE- ca un cuvînt într-o vînjoasă limbă.
i in flăcări C'e-am cucerit, ades prin moarte crudă. Imn de bună credinţă păsării ce doarme t istorie a sa. Monogram
ntra bandiştii Omului trecînd prin calcare şi prin / şliinţiiice, exacte, reci,
(lcrurgistul); Eroii comunişti în noi crezură } s-au scris şi se vor mai
plus (Arta); cărbune,
mansardă Eroii comunişti în noi trăiesc, Eroilor ce dorm pe dedesupt cu-n stat ^ scrie. Ele îşi au un rost
; PETRO- Să-ndreptăţim încrederea ce-avură de om. 1 şi o importanţă pe care
a de argint In viitorul nostru, românesc ! Ogor încins de ploi şi de lumină »nimeni nu sc gindeşle
romanţă (7
•ţile dimine- Sub tălpi îl simt cum ai simţi o mumă ţ să Le conteste. Dc la ele
LUPENI: Bogat c semnul devenirii noastre Tot modelînd pămîntul din eroi. i însă, şi pe temeiul lor,
i (Cultural); Mănoasă-i starea patriei în fiori... Desagi cu fructe ard pe ram iabia se poate porni în-
ilus (Munci-
VN : Bietul Curindul se grăbeşte-n vestitori Şi pajiştea se face blîndă-n seară ^ spre acea istorie pe ca-
le 1-11 (Lu- Sârbă lori ndu-şi zările măiastre... Doar frunţile eroilor mai dorm sub ţară. i re o visez. O istorie în
ina palidă a Siito Eva — „Magistralele socialismului“ (linogravură). ’ sens de naraţiune, de is-
torcsc); LO- EUGEN EVU VALER1U BÂRGĂU
ory pe ring \lorisire, de Paveste a
PRILA: An- l Oraşului dacă vreţi, un-
resc); ANI- ţeles, dansul şi voia bună. ] Debut Sstelaxid , dc să-şi aibă locul lor
scrucea ma- © Simpozioane. Comite tariatul de stat şi arbi manifestare-omagiu, de
luncitorcsc); lui municipal al femei trajul de stat, au susţi dicată glorioasei aniver © P.C.R. — stegar al * toţi cei care — ştiuţi sau
şi impar (7 tină* \ uitaţi — au contribuit la
IAD: Cintec lor Deva a organizat vi nut comunicări judecăto sări a partidului. O im luptelor pentru dreptate i întemeiere şi au aspirat
t (Steaua ro- neri un simpozion con rii Cornel Naşca, Kutaş presionantă coloană, for socială şi libertate naţio 'la desăvlrşirea Oraşului,
rza: Sosea sacrat gloriosului jubileu Iuliu şi Nicolae Stînea, mată din peste 8 000 de nală. în sala „Arta“ din C-a fost aici de mii de ani
ţ (Minerul); \ iubindu-1. Pentru ’Finii-
lacrimă de al partidului. Dezbaterea, vicepreşedinte al Tribu tineri şi tinere, purtînd Deva s-a desfăşurat fi o rădăcină 1 şoara şi, în general, pen-
\’oi aventuri la care a participat acti nalului judeţean. torţe aprinse; au străbă- nala judeţeană a con Din cave mai tirziu a odrăslit hru spiritualitatea bănă-
tulpină
ion (Flacă- vul comitetului municipal cursului desfăşurat sub Şi din tulpină scăpăra amnar
BAI ; Artis- ftnrardtil nostru legendar ! \ţeană. a începui un ci-
lelenii (Casa al femeilor, s-a transfor genericul „P.C.R. — ste y-iti d‘. asemenea istorii
\ŢEG: Mar- mat într-o caldă şi emo Manifestări politico-educative gar al luptelor pentru / criticul Cornet Ungu-
mult (Popu- ţionantă manifestare de dreptate socială şi liber Cică o frunză a luat-o Horea
3urebista — Şi-a pus-o-n sin să nu se i anu. Prima carte apă-
LAN; Roiul preţuire a luptei comu consacrate gloriosului jubileu tate naţională“. Au parti vestejească \ ru: î relativ recent — in-
ură); Tita- niştilor în anii ilegalităţii cipat nouă echipaje, re Două v L-au uri mari v le'.igenţă, analitică, in-
tnie) ; SI- şi de recunoştinţă pentru rostogolitc-n no 5
pile vintuiui al partidului prezentante ale munici Să poată-ntotdeauna să ’ gjnioasă — se cheamă
[ (Mureşul); izbînzile cucerite sub fla piilor şi oraşelor judeţu vorbească. \imediata noastră apro-
la doschide- mura partidului. Partici lui. Tema concursului le-a ^ piere şi'poale constitui
GHELARI :
tan Nemo parea afectivă s-a dato o Ciclu de emisiuni. în tui bulevardul central al solicitat participanţilor A luat apoi de* aici şi Ian cu ¡un modei Un model dc i
rat documentatelor comu perioada 27 aprilie — 9 oraşului, îndreptîndu-se cunoştinţe largi, în legă lţi jer sfînt iurmat, iireşie, mu însă J
nicări susţinute de prof. mai, la staţia de radiofi- spre Piaţa Victoriei. î-n tură cu cele mai impor Să-i fie wainicâ voinţa şi-n \de imitai. Cuci licoare (j
mor mînt
Ioan Frăţilă, sociolog dr. care din Băiţa a fost pre spectacolul-evocare ce s-a tante momente din via Şi lui Bi’teanu cînd i-o mai l Oraş îşi are -iest.inul şi i
EAÎ Aneta Radu Almăşan, zentat un ciclu de emi desfăşurat aici, tinerii au ţa şi activitatea Partidu Se mistuie-n lumină Tebe.a erată ’personalitate^ proprii, ’
prof. Lucia Florea şi mu siuni sub genericul „Pe omagiat prin cînt şi vers lui Comunist Român. Cel toată î \iat ele vor determina şi *
zeograf Lucia Rondolea- mai bine pregătit s-a do ^stilul şi concepţia incon- k
mbil pentru stindardul partidului — patriotic, partidul, secre
1981 : Vre- nu. « Un simpozion pe obiective de luptă în con tarul său general, tova vedit a fi echipajul ora Că lingă ei a răsărit <in ea .¡undabile ale eventua- ,
ialdă cu ce- aceeaşi temă s-a desfăşu cordanţă cu interesele vi răşul Nicolae Ceauşescu, şului Haţeg, format din Un alt stejar a vîrsta \iei Poveşti io care şi-a i
plat vor că- uteciştii Stela Tărnaş, Eu ‘—a. \dobînd,i de acuma drep- ţ
ploaie înso- rat vineri la Tribunalul tale ale poporului“, emi eroica noastră clasă mun Stejarul tînăr cu v ad * > :, e
tri electrice. judeţean, din iniţiativa siuni coordonate de prof. citoare. Manifestarea s-a genia Păran şi Constan în r o te i tul. E timpul deci să în- i
:i)a slab la organizaţiei de partid din Elena Miheţ. încheiat cu un antrenant tin Slancu. Pe locurile II Mai spune povestea — în a I'or 'ccpem. Poveştile Oraşe- '
ictorul su- o Omagiu partidului şi II.T s-au situat, în ordi oseminte* \ior, avîndu-şi locul lor ţ
tra maximă instituţie. în faţa perso carnaval, din care n-a
între 19 şi nalului de la Tribunalul părinte. Tinerii din Deva lipsit tradiţionala para ne, echipajele Hunedoara 4 brcsc în marele Epos ai (
iar minima judeţean, judecătorie, no au participat la o amplă dă a măştilor şi, bineîn II şi Brad. MARIA HĂRĂOUŞ, Patriei.
(rade. Izolat J elevi, cio rrf Vil-a > RADU CÎOBANU )
t pe văi. Baia de Cris