Page 26 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 26
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Ameliorarea-factor de bază In creşterea 21 1
K . noiembrie ţ ALfGESI IN MUIE POPULASE
producţiei de carne, lină şi lapte 11.00 Telex
11.05 Profes
In condiţiile intensifică şare şi un plus de 1,6 kg tins însămînţările artificia laiul
Prin
rii creşterii ovinelor, pe lînă la tundere, faţă de lo le şi s-au achiziţionat ber Iralîfraîri d® lucru qie candidaţilor cu giegotorii 11.30 clăcliir
lingă preocupările de îm turile martor, constituite beci amelioratori din alte 11.40 Romai
bunătăţire a furajării, în din rase de oi locale. Pro judeţe, evitînd consangvi cherii‘
12,10 Tezauj
grijirii şi reproducţiei, deo ducţia medie de lînă la nitatea. Voinţă fermă pentru făurirea unui 12.40 Călăto
sebit de importante pentru cei 112 metişi de la C.A.P. Se impune ca în viitor mea
creşterea natalităţii sînt Turdaş şi 203 de la com creşterea acestor metişi să viitor tot mai luminos 16.00 Telex
măsurile de ameliorare şi plexul Simeria a fost de fie concentată în mai pu 16.05 Viaţa
Ciulul]
16.30
selecţie. Pîrghia de bază în 3,6 kg, faţă de 1,8—2 kg ţine unităţi, iar mieluţele 17.15 Cabim
ameliorare este asigurarea cît s-a realizat la rasa lo să fie crescute într-o sin Sala de festivităţi a Ex şi-au îndeplinit şi depăşit numeroase propuneri me 17,50 1001 (I
şi folosirea la însămînţări cală, producţie care con gură unitate cu condiţii ploatării miniere din Cer- an de an indicatorii de nite să ducă la mai buna 18.00 lui. închid
artificiale sau montă na- tribuie la rentabilizarea mai bune, în vederea obţi tej a fost gazda îintîlnirii plan ; s-au dat în folosin gospodărire şi înfrumuse 20.00 Teleju
candidaţilor
de
deputaţi
nerii în continuare, prin cu alegătorii din circum ţă 2 blocuri de locuit cu 40 ţare a comunei. Ei s-au 20.15 Prin
şi, respectiv, 36 de aparta
clădim
I CREŞTEREA OILOR încrucişări la generaţia a scripţiile electorale nr. 3 şi referit la asigurarea unei 20,25 Actual
îndeletnicire tradiţională , rentabilă II-a, de oi cu performanţe 6 ale comunei Certej. Au mente (ultimul avînd la noi surse de apă potabilă 20,35 Trei i
care să satisfacă cerinţele
superioare în ceea ce pri venit aici peste 120 de a- parter spaţii comerciale şi terpreţ
veşte sporul de creştere în un oficiu P.Tc.), urmînd la blocurile existente şi- la 20,45 Occicb 1
turală a unor berbeci cu o creşterii oilor şi oferă in greutate, cantitatea şi ca legători pentru a discuta ca în această lună să fie cele care vor fi date în r an tist
Secleh
ridicată valoare zootehni dustriei o lînă cu mult mai asupra a tot ce s-a realizat date în folosinţă încă două folosinţă curînd, punerea lienări
că, care în judeţul nostru fină. litatea linii. Berbecuţii me aici în ultimii ani şi pen la punct a centralei ter rale
se obţin din cele patru In toamna anului 1981 tişi din prima generaţie, tru a se sfătui cu candi noi blocuri cu 56 de apar mice care în momentul de 21.00 Teatru
ferme de elită cu ovine lo s-a extins acţiunea de în care nu trebuie folosiţi la daţii din circumscripţiile a- tamente ; au fost construi faţă nu satisface nevoile, dumin
mian
cale şi din import. crucişare în 11 cooperative reproducţie, se pot, de ase mintite ; Victoria Nojogan te localuri noi de maga repararea drumului înspre 22.00 Teleju
Pe linia ameliorării oilor agricole de producţie, cu- menea, concentra într-o şi Doina Zoica (circum zine, şcoli etc. ; volumul centrala termică, definiti
locale din rasa Tigaie cu prinzînd un efectiv de 5 431 singură unitate, urmărind scripţia nr. 3), Gherasim mărfurilor industriale şi varea canalizării din apro
lînă semifmă, începînd din de ovine, de la care s-au batalizarea acestora şi Felea şi Ioan Diaconescu agroalimentare a crescut pierea centralei termice şi
anul 1979 s-a organizat în obţinut 1 363 metişi gene menţinerea lor în efectiv. (circumscripţia nr. 6), la ce de peste 2,5 ori faţă de blocului nr. 4, amenajarea
cîteva unităţi încrucişarea raţia I, acţiunea nefiind Din partea conducerilor via ti’ebui făcut în viitor 1980 etc. De asemenea, se BUCUREŞ
acestora cu berbeci din ra încă încheiată. Rezultate de unităţi şi mai ales din pentru ca Certejul să devi află în construcţie o nouă unui teren de joacă pentru dioprogram
sa Romney Marsch, avînd bune pe această linie s-au partea şefilor de fermă, a nă o localitate cît mai şi modernă uzină de pre copii în zona blocurilor, La ordinea
ca perspectivă crearea u- înregistrat la ferma de re medicilor veterinari şi o- prosperă, înfloritoare. Din parare cu o capacitate de extinderea zonelor verzi, a cultură ; 7,
nui nou tip de oaie pentru producţie a complexului de peratorilor însămînţători discuţiile purtate cu prile un milion tone anual, alte rondourilor de flori, cură 8.00 Revi
Curierul
ir
zona colinară cu însuşiri îngrăşare a mieilor Sime din unităţile în care s-a jul întâlnirii a rezultat că importante obiective. ţirea şanţurilor de scurge Buletin de
morfoproductive îmbunătă ria (cu 402 metişi realizaţi), practicat şi se va organiza în ultimii ani comuna Cer întâlnirea dintre candida re a apei etc. Candidaţi şi pundem asi
ţite la fiecare generaţie. la C.A.P. Turdaş (208), şi pe viitor acţiunea de a- tej, asemenea tuturor loca ţii de deputaţi şi alegători alegători şi-au exprimat Buletin de
sambj'uri a
Prin încrucişările efectua C.A.P. Sîntandrei (153), meliorare se impune mai a constituit un dialog fruc voinţa, hotărîrea fermă de 10,20 Din c
te în anul 1979 şi 1980 s-au C.A.P. Mărtineşti (143) şi multă receptivitate şi ur lităţilor hunedorene, a cu tuos de lucru. Evidenţiind a-şi aduce deplina contri şurile po
noscut o dezvoltare econo-
lor iţa;
obţinut în judeţ peste 1 170 altele. mărirea cu maximă răs rezultatele bune obţinute buţie la realizarea obiecti ştiri; 11,05
metişi, a căror valoare în toamna acestui an în pundere a acestei acţiuni. mico-socială ascendentă. în toate domeniile, per velor planificate, la înfăp nierilor; II
zootehnică în anii 1980 şi acţiunea de ameliorare au Exploatarea minieră, sec spectivele ce se ■deschid tuirea propunerilor făcute 12.00 Buleti
1981 s-a exprimat prin- fost cuprinse şi alte uni Ing. PETRU RADU torul Hondol aparţinînd cu ocazia întâlnirii, în sco Sub senin
tr-un spor de creştere de tăţi de pe Valea Mureşului, şeful Oficiului judeţean I.P.E.G. Deva, cooperativa acestei aşezări, cetăţenii pul făuririi unei vieţi mai noastre mu
liste. La 2
40 gr. pe fiecare miel şi totalizînd peste 10 000 ovi de reproducţie şi selecţie de producţie, achiziţii şi Ilie Florea, Iosif Senghior- bune, al ridicării continue toţii la vot
zi în perioada de îngră- ne, în care scop s-au ex a animalelor desfacerea mărfurilor, uni ghi, Ştefan Mihăilă, Dumi a nivelului de trai mate moara fo
tăţile de prestări servi tru Bodros, Doina Zoica, rial şi spiritual. Avanpremic
cii ale micii industrii şi Viorel Bălan şi alţii au 13.00 De la
Clubul curi
cooperaţiei meşteşugăreşti făcut în acelaşi timp şi VASILE PÂTAN ietin de şi
tinereţii no;
Chemare fierbinte către tot! cetăţenii tării de a na * tul medicul
lion conipo
♦
9
dru
Mandy
nate econor
precupeţi nici un efort pentru înflorirea tin de ştir
noastră; 17,
zicale ; 18,(
continuă a patriei 19,35 Zone
Agricultura
20,10 Meni
(Urmare din pag. 1) expresie în obiectivele Con şoară în această perioadă românesc ;
gresului al XH-lea, a că întâlnirile de lucru ale can nişti ai şla
zi într-o oi
ror înfăptuire este hotărî- didaţilor cu alegătorii, în botticcllian
21 noiembrie în faţa ale treaga campanie electorală. Respighi;
gătorilor, platforma politi toare pentru viitorul ţării, stop muzici
că a candidaţilor săi este pentru bunăstarea poporu Oamenii muncii hune-
Programul Partidului Co lui. doreni, toţi cetăţenii aces i
munist Român de făurire Mobilizarea tuturor for tor meleaguri sînt chemaţi, MjIni
a societăţii socialiste mul ţelor şi energiilor creatoare odată cu întregul nostru
tilateral dezvoltate şi de ale oamenilor muncii de la popor, să depună ■ toate e- DEVA: M
înaintare a României spre oraşe şi sate la soluţiona forturile pentru realizarea
Brigadierul ştefan Alba (primul din stingă), in mijlocul ortacilor cu care sc situ sarcinilor de plan, pentru I-1I (Pair
ează pe primul loc în întrecerea socialistă Ia 1. M. Petrjla, Foto: CRISTIAN ŞTEFAN comunism. El îşi găseşte rea problemelor tot mai mai buna gospodărire a (Arta); HUI
complexe ale dezvoltării ,Să rin milk
localităţilor, pentru întîm- Milioanele j
societăţii în condiţiile cri pinarea alegerilor, a Con derurgistul)
Ârtgofssr© plenară pesitry lărgirea bazei zei economice mondiale; ferinţei Naţionale a parti muntele
(Arta); Ei
pentru a asigura mersul
dului şi a celei de a 35-a structorul) ;
proclamării Frontiera
proprii d® materii prim© ferm înainte pe calea dez Republicii cu noi şi im trabandiştii
a
aniversări
voltării
repre
socialiste,
zintă dezideratul major sub portante succese în toate cia (7 Noi
PENI : Tes:
întruniţi în cadrul foru materii prime ale econo respunzătoare cu materiale, posibilă în principal prin semnul căruia se desfă- domeniile de activitate. (Cultural);
mului instituţionalizat al miei naţionale şi s-au an combustibil şi mijloace de sporirea vitezelor de avan ner fiul (L
democraţiei noastre so gajat să acţioneze mai e- transport. Să se adopte u- sare, îndeosebi la foraje şi NEA : Cum
cialiste, al autoconducerii nergic, cu toate forţele, la nele măsuri de completare au solicitat ca, pentru a-şi „PENTRU IZBÎNZILE DE MÎINE“ nerul) ; Ar
muncitoreşti şi autogestiu- toate unităţile, pentru îm şi stabilizare a forţei de putea îndeplini în mod e- gem us cb a
URICANI :
nii economico-financiare, bunătăţirea activităţii şi muncă, de îmbunătăţire a xemplar toate sarcinile de Sub acest generic, elevi pi-etare, fiii minerilor a- toare (Rete:
reprezentanţii oamenilor îndeplinirea exemplară a criteriilor de cointeresare plan să se asigure apro din liceele şi din şcolile duc un cald mesaj con Viaţa e frt
muncii de la întreprinde planului. Exprimînd hotă şi a condiţiilor de trai ale gimnaziale din Petroşani roşie); OR
cursă (Patr
rea de prospecţiuni şi ex rîrea colectivelor în care lucrătorilor noştri, să fim vizionarea ritmică cu ma prezintă spectacole la ca structorilor noii vieţi, curente de
plorări geologice Deva au lucrează de a se mobiliza mai bine dotaţi din punct teriale şi piese de schimb, sele alegătorului, la întâl partidului conducător, GEOAGIU-E
dezbătut cu temeinicie şi exemplar în muncă, pînă de vedere tehnic" (Gheor- cu combustibil şi energie nirile dintre candidaţi şi gospodarilor care au fost car n-aţi
responsabilitate sarcinile la sfîrsitul anului, si în ghe Negrescu, şef secţie, electrică, un plus de pre cetăţeni pentru alegerile şi vor fi mereu în frun cultură);
(Dacia); B
de plan ce le revin în a- ocupare pentru munca şi în consiliile populare. tea acţiunilor de înfru- nouă.; cAl, 1
nul 1983 şi au stabilit mă- viaţa oamenilor care lu Prin repertoriu şi inter- museţare a localităţilor. prieteni (Ca
-sur c irespun2ătoare, care ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR crează pe şantiere izolate, SIMERIA :
(Mureşul);
să asigure desfăşurarea în MUNCII — EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI greu accesibile. nii (Lumina
bune condiţii a activităţii NOASTRE SOCIALISTE, Şi încă un aspect ce tre
şi îndeplinirea planului din A AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI buie grabnic soluţionat de
prima lună a noului an. conducerea întreprinderii şi Trei ani pe treptele afirmării uns
Trecînd în revistă mun a ministerului de resort —
ca şi realizările din cele 1983, pentru a-şi realiza şi lonel Barbu, maistru, Eu menţionat de Aurel Nicoa- (Urmare din pag. 1) de produse, cuprinzînd ci- Timpul p
10 luni ale anului curent, chiar depăşi sarcinile de gen Dincă, normator — ră, şeful secţiei Abrud, Ni- teva modele, astăzi gama azi, 9 noien
adunarea generală a a- plan, participanţii la dez Valea Jiului). „Consider că colas Ţandrău, şeful ra în al doilea an de func articolelor a crescut la 8 mea va fi
preciat că nici eforturile bateri au făcut unele pro ar trebui stimulate pre ionului Roşia Poieni — co ţionare, produse „Made in grupe cu zeci de modele. va încălzi. <
depuse, nici rezultatele în puneri şi au solicitat un ocupările şi realizările in relarea realistă â unor in Vulcan" ' au început să fie Iar valoarea producţiei a mult senin,
moderai
fia
registrate nu se ridică la sprijin mai consistent din privinţa recuperării, re- dicatori de plan. livrate la export. Iar o do crescut şi ea de la un an cări temnor
nivelul celor din perioada partea întreprinderii şi a condiţionării şi refolosirii vadă a maturităţii colecti la altul, ajungînd în 1982 la km/oră din
corespunzătoare a anului ministetplui de resort. „Am unor materiale şi piese de Forumul autoconducerii vului, a iscusinţei lucrătoa peste 100 milioane de lei. turile minin
prinse intre
trecut, a posibilităţilor co solicita Să ni se 'asigure, muncitoreşti de la I.P.E.G. relor din Vulcan este şi in întreprinderea de con nus 3 gradr
lectivelor de geologi, son conform orarelor stabilite, schimb, iar indicatorul va Deva a evidenţiat partici faptul câ din 1980, de cind fecţii Vulcan lucrează as xime intre
dori, mineri din cadrul în transportul muncitorilor la lori normate să nu mai su parea largă a oamenilor produc confecţii destinate tăzi aproape 700 de Iernai,
ri: uncii la dezbaterea şi
La munte,
treprinderii. şantierele de la Rovina şi fere din această cauză" soluţionarea problemelor pieţelor străine, nu s-a in care, beneficiind din plin să cu cer s
Pentru anul 1983 sarci Căzăneşti şi să se găseas (Virgil Saghin, secţia Brad). producţiei, a concluzionat tim plat să aibă reiuzuri de programul menit să ri sufla tare ci
nile de plan al I.P.E.G. că o modalitate de creşte Şi alţi vorbitori — Iosif pentru calitate. Tot o do dice localităţile Văii Jiului 100 km/oră
Deva sînt deosebit de mo re a răspunderii, artificie M-îrza, şeful raionului Vor- cu angajamentul ferm al vadă a întăririi colectivului, pe noi trepte de progres Şi Pentru ui
colectiv
întregului
de
a
bilizatoare, dar — aşa cuin rilor" (Filiinon Ionescu, şe ţa, Vasiie Petreanu, şeful a creşterii capacităţii sa e civilizaţie — iniţiat prin gri zile : Vremi
arăta majoritatea partici ful raionului Vata). „Cale raionului Flondoi, Ioan Ro- materializa exemplar po de a aborda şi rezolva cu ja personală a secretarului să se incălz
variabil
fi
panţilor la dezbateri — mai mari creşteri de pian settl, secţia ' Telîuc, Ion litica partidului nostru, o- responsabilitate şi succes genereJ cl partidului, tova ploi locale,
posibil de înfăptuit, în po le are secţia din Valea Badian, secţia Brad — s-au riantărtle date dte tovarăşul sarcini mereu med mari 'n răşul Nicolae Ceauşesai — fia moderat
fida unor greutăţi şi ne Jiului, avînd în vedere ne referit la unele greutăţi pe Nicolae Ceausescu în acest producţie este şi creşterea dovedesc că în această tre- cări locale d
ajunsuri cu care se con voile mari de cărbune ale domeniu vital al econo gomei sortimentale realiza dtţională şi puternică zor.ă din sud-vest
maxime vor
fruntă încă întreprinderea. ţării şi ne vom strădui să care ie mai au în activi miei noastre naţionale — tă in această perioadă re muncitorească, femeile con tre 10 şi 15
Oamenii muncii de aici ne facem datoria. Vom tate, ou relevat câ sarci creşterea producţiei de ma lativ scurtă de timp. faţă tribuie activ la înflorirea c- m'nime inti
plus 2 grad
sînt conştienţi de impor extinde mai mult acordul nile mobilizatoare privind terii prime. de 1980, cind aici se con roşelor, la creşterea bună do serviciu:
tanţa activităţii lor, de global, dar aceasta presu ereş.terea volumului de sub fecţionau doar două grupe stării şi fericirii familiilor tor. eenco).
trebuinţele crescînde de pune o aprovizionare co stanţe minerale utile va fi DUMITRU G14 EON EA