Page 29 - Drumul_socialismului_1982_11

! fefe'j:.,,

.. - . • ■
21
Alin IU «Mii POMI
< © ? Cetăfeni şi eefăfene!

„Programul cu care Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste
se prezintă în faţa alegătorilor, platforma politică a candidaţilor săi
este Programul Partidului Comunist Român, programul făuririi so­
cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi al înaintării patrie* spre
comunism, materializat în obiectivele actualului plan cincinal, în
-
hotărîrile Congresului al Xli-lea al partidului — obiective a căror în­
făptuire este hotărîtoare pentru viitorul patriei noastre, pentru bună­
starea şi fericirea tuturor celor ce muncesc".
r Anul XXXIV, nr, 7 776 MIERCURI, 10 NOIEMBRIE 1982 H pagini - 50 bani (Din Apelul Frontului Democraţiei şl Unităţii Socialiste)

1 ffiPim «mim mum a pabtidto Si păstrăm, să înfrumuseţăm tot ce s-a clădit,
iliBIMlilBIillMmiMMi Acesta-i respectul nostru pentru munca

Transporturile rutiere — constructorilor, a edililor oraşului

— Cartierul nostru a că­
deamnă Apelul F.D.U.S.,
sub semnul maximei eficient© pătat noi dimensiuni în ul­ s-a transformat într-un dia­ tonată din spatele blocului
31, instalarea unui avizier,
timii ani şi însemnele ci­ log deschis pe marginea mai buna organizare a ser­
Pe fondul crizei mon­ plenara C. C. al P.C.R. şi raţională. Cu o anumită vilizaţiei socialiste, ale mo­ problemelor cu care se viciului de salubritate şi
diale de combustibili, lu- la Consfătuirea de lucru cantitate de benzină şi mo­ dernului şi-au pus pretu­ confruntă obştea. respectarea graficului de
briîianţi şi anvelope, re­ din octombrie a,c., privind torină trebuia să transpor­ tindeni amprenta, spre bi­ — Dacă vom amenaja ridicare a gunoiului (Petru
Nistor), deschiderea unei
simţită şi la nivelul eco­ realizarea planului la toţi tăm un fond de marfă cît nele şi avantajul nostru, un loc de joacă pentru co­ sifonării şi -unei patiserii
nomiei, noastre naţionale, indicatorii de producţie, în mai mare, oeea ce a impus al cetăţenilor. Trebuie să pii, vor putea fi mai bine
activitatea întreprinderii condiţiile încadrării în şi impune în continuare u- respectăm însă munca con­ păstrate şi zonele verzi. Aş în locul bufetului „Tic-
de transporturi auto Hunc- consumurile stabilite. tilizarea judicioasă a mij­ structorilor, a edililor, să mai propune să avem în tac" (Petru Gavrilă), înlo­
doara-Deva s-a derulat mai loacelor de mare capacita­ facem in aşa fel ca blocul, cuirea straturilor de legu­
greu. Colectivul de aici a te şi a remorcilor. în pre­ balconul, strada noastră me din faţa blocurilor cu
reuşit, totuşi, printr-o pre­ zent, 98 la sută dintre să fie cele mai frumoase. Îrîtîlniri de lucru ronduri pentru flori şi a-
ocupare responsabilă a tu­ autovehiculele întreprinde­ Este momentul acum, la menajarea unei guVi de ca­
turor factorilor, să asigure rii tractează remorci. Se această înţîlnire de lucru, ale candidaţilor nal la intersecţia străzii
servicii corespunzătoare be­ cii'culă numai în relaţia să ne angajăm că împreu­ cu alegătorii Minerului cu Bulevardul
neficiarilor din judeţ. îm­ plin-plin. Măsurile luate, nă cu cei aleşi vom găsi Bălcescu, pentru captarea
preună cu tovarăşul losif controalele curente care se modalităţi de a transpune a p e l o r pluviale (Lucia
Bulea, directorul întreprin­ fac, dar şi c o n ş t i i n ţ a în fapt toate propunerile atenţie şi faţadele blocuri­ Vlad).
derii, am punctat cîte'-a şi seriozitatea conducători­ lor. Acele plăci ornamen­ Modul angajant in care
dintre aceste preocupări. lor auto au dus la obţine­ care nu depăşesc posibili­ tale de ceramică glazura­ vorbitorii şi-au exprimat
— în centrul atenţiei rea unor rezultate bune, cu tăţile noastre de rezolvare tă, au căzut pe alocuri, da­ hotărîrea de a găsi căi op­
-
noastre s-a situat îndepli­ toate greutăţile survenite — a spus în cuvintul său torită intemperiilor — a time de comunicare, de a
nirea sarcinilor încredin­ în aprovizionarea carbu­ Nicoiae Coiculescu. spus Dumitru Herbel. acţiona uniţi, formînd o
ţate, onorarea integrală a ranţilor. De la începutul a- ...Întîlnlrea cu alegătorii Am mai reţlnu.t şi alte verigă de legătură cu or­
contractelor încheiate. La nului s-au economisit cir­ a candidaţilor de deputaţi propuneri ca: amenajarea ganul local al puterii şl
nivelul comitetului do — Să ne oprim puţin la ca 1 300 tone combustibil pentru circumscripţiile e- administraţiei de stat, a ex­
partid, al consiliului oame­ capitolul consumuri. Ce s-a convenţional, pe fondul de­ lectorale nr. 22 23, 24 şl 25 unei staţii de autobuz a primat forţa colectivităţii,
nilor muncii şi al comite­ întreprins pe linia reduce­ păşirii planului la venituri din zona Micro 15 Deva, eo-perlte la intersecţia tra­ strădania şi hotărîrea de
1
tului sindicatului, am ana­ rii consumurilor de com­ cu 3,3 la sută, iar la tone care a avut loc la şcoala seelor 8 şi 8 barat, diver­ a acţiona astfel ca emble­
lizat periodic posibilităţile bustibili şi lubrifianţi, ce transportate cu 5 la sută. generală nr. 5, desfăşura­ sificarea serviciilor prin mele noului, spiritul de
de care dispunem şi am rezultate aţi obţinut in a- Nu ne-am realizat însă tă într-un climat de pu­ deschiderea unor ateliere buni gospodari, pentru în­
ajuns la concluzia că este cest an ? sarcinile la producţia netă ternică angajare socială a de reparaţii radio-tv. şi treţinerea chibzuită a tot
imperios necesar să folo­ — Mai întii s-^a avut in şi la beneficii din cauza celor prezenţi de a inţîm- confecţii îmbrăcăminte, re­ ceea ce s-a clădit să-şi
sim la capacitate, cît mai vedere partea tehnică a consumurilor specifice rnari pina alegerile de la 21 no­ paraţia unor alei de acces găsească pretutindeni teren
r
eficient, întregul pa 'c auto autovehiculelor. Verificarea înregistrate de autobascu­ iembrie cu importante rea­ dintre blocuri şl găsirea u- de afirmare.
din dotare. Zi de zi ne şi repararea aparaturii, an- lantele detaşate la con­ lizări în toate domeniile nei soluţii pentru a fi mai
străduim să materializăm samblelor şi subansamble- strucţia unor obiective. de activitate, aşa cum în­ bine utilizată platforma be­ £. ŞINA
sarcinile reieşite din cu- lor care consumă carbu­
vîntărlle secretarului ge­ ranţi. Apoi, odată puse la LIViU BRAiCA
neral al partidului, tova­ punct maşinile, am pus ac­
răşul Nicoiae Ceauşescu, la centul pe exploatarea lor {Continuare in pag. o 2-oS Simeria — dincolo de peroane
_ w _ .. © _ © _ » _ a — ® _ © _ t _ ® — © — © — 0 — ® — ©
...Simeria, urmează ! Si- ...mers. Or, acest oraş tre­ venit pe lume in şuierul u
meriaaa ! Vocea se pierde. buie cunoscut şi altfel. Poa­ nei locomotive şi a fost le­
CAMPANIA AGRICOLA 0E TOAMNA. 1 Conductorul a trecut in alt te chiar din gară — primul gănată de glasul roţilor de
■ b .. ' ' - . -? v vagon. Forfotă in compar­ semn prin partea locului că tren. Arhivele, cu memoria
v
timente. Mulţi coboară. Mi­ lumea celei de-a doua Ju­ lor „ţin minte“ că cele din­
Eforturi susţinute pentru terminarea arăturilor ce parte vin), pentru"a a- mătăţi a secolului XIX a in- pârniniul acestor locuri au
ţii clădiri ridicate din şi pe
nări de treburi (depinde din
/'unge la Hunedoara, Arad, fost gara, depoul de loco­
Toate eforturile lucrăto­ naru, Nicoiae Vlaicu, Gheor- ţiez pentru hărnicie şi ca­ Alba Iulie, ori cine ştie : UMB0M motive şi magazia gării.
rilor ogoarelor din unită­ ghe Mihai, Simion Stoica, litatea lucrărilor pe meca­ unde, in Valea fiului sau Cam tot pe atunci a apărut
şi primul atelier (care ulte­
ţile Consiliului unic agro­ Laslo Hamzo, Gheorghe nizatorii Nicoiae Gîşleanu, pe Jiu, mai in jos, călăto­ luceafăr rior a devenit întreprinde­
industrial de stat şi coope­ Tărnăuceanu, Vasile Mi- Ieronim Stoica, Iile. Grunl- rii aici trebuie să schimbe re), profilat pe reparatul...
ratist Hunedoara sint con­ hăilă şi colegii lor — coo­ ţan şi Dumitru Ichim.. trenul. Ciji sint oare cei ca­ la constelaţia roabelor, căruţelor şi a al­
centrate, în aceste zile, la perativele agricole din La C.A.P. Nandru lucrau re cunosc Simeria nu nu­
finalizarea cît mai grab­ I-Iăşdat, Buituri, Răcăştie, la arături Vasile Priseca- mai din... Mersul trenuri­ PATRIEI tor unelte de lucru. Se con­
struiesc şi primele locuinţe,
nică a ogoarelor de toam­ Mănerău, Boş, Teliuc, Peş- ru, Constantin Hăucă şi lor" ? Simeria, urmează I Cu
nă pe toate suprafeţele tişu Mare şi Cinclş. Vasile Raicu. Inginera şefă toate că următoarea staţie ceput să se grăbească. Ca­ grupate in mici cartiere nu­
destinate culturilor de pri­ a unităţii, Ileana Ştefan, e cea anunţată, alţi călă­ rul cu boi, căruţa sau poş­ mite „colonia mare“ şi „co­
măvară. Râspunzînd che­ — Noi — ne relata Ilea­ sublinia că în cel mult tori râmin liniştiţi pe locu­ talionul aveau deja o pro­ lonia de jos". Aşezarea se
mărilor şi îndemnurilor cu­ na Radu, inginer şef la două zile ogoarele vor fi rile lor. Îşi continuă dru­ nunţată... uzură morală. dezvoltă treptat. A crescut
prinse în Apelul Frontului C.A.P. Peştişu Mic — am încheiate. Iar Viorcl Şer- mul. Simeria ? O, da ! O numărul muncitorilor. Cu
Democraţiei şi Unităţii So­ terminat ieri ogoarele şi gară unde trenul stă ceva „Trenul rapid nr... de' la toate acestea, traiul lor era
cialiste, pentru alegerile de am arat şi 10 ha loturi N. mai mult. Este o altă cu­ Bucureşti, Braşov etc., în di­ sub nivelul dezvoltării. Lip­
BADIU
la 21 noiembrie a.c., ţăra­ personale ale membrilor noaştere a Simeriei, tot din recţia Deva, Radna, Arad sa oricăror legi de securita­
nii cooperatori şi mecani­ cooperatori.' Ţin să eviden­ {Continuare în pan. o 3-aî soseşte în staţie la linia te a muncii, salariile scăzu­
zatorii, cadrele de specia­ patru — se aude in difu­ te, condiţiile necorespunză­
lişti se străduiesc să exe­ zoarele de pe peron. Tre­ toare de locuit, foametea şi
cute lucrări de bună cali­ nul accelerat nr... pleacă mizeria caracterizau pe a-
tate şi la timp. Astfel, ca peste trei minute in direc­ tunci viaţa muncitorilor. Pe
ţia... Trenul personal nr... drept cuvint, Simeria era
urmare a bunei organizări soseşte... Trenul cursă de socotită la vremea aceea
a muncii, a întrajutorării persoane (două mii şi nu „batalionul disciplinar al
între unităţi şi a lucrului ştiu cit), este format in sta­ căilor ferata".
în schimburi prelungite s-a ţie la linia intri şi va pleca „Cine credeţi că erau tri­
reuşit ca din totalul de 784' in direcţia Bircea-Mică - mişi să lucreze la Simeria ?“
ha prevăzute, să se facă a- H u n e d o a r a A u de lucru, - ne întreabă vîrstnicul
rături adinei de toamnă pe nu glumă, ceferiştii pe aici. Paul Erdei, şef de tură la
752 ha, iar acum se lu­ La toate acestea se mai depoul coordonator. „Ci­
crează pe ultimele 32 ha. adaugă şi trenurile de mar­ ne ?" - îl întrebăm şi noi,
Au terminat ogoarele de fă. In fiecare zi „semnal în loc de răspuns. „Ăia ca­
toamnă, datorită hărniciei pe verde" de vreo 440 de re nu-şi vedeau de treabă
şi abnegaţiei dovedite în ori, adică la fiecare 2—3 mi­ pe la atelierele ori depou­
muncă de către mecaniza­ nute şuier scurt şi „cale li­ rile din Timişoara sau Bucu­
torii Sabin Ciupe, Cornel beră" pentru un tren. Şi ce reşti, apoi, ăia care au a-
Bande, Petru Duma, Ioan sărbătoare, cit entuziasm a vut de-a face cu ţăndării şi
Ciorogaru, Dumitru Movi- fost pe la 1868, când in ga­ poliţia. Mai la urmă „sigu­
leanu, Andrei Tămaş, Sa­ ră a sosit prima locomoti­ ranţa“ i-o trimis şi pe ca-
bin Crăciuneanu, Dumitru vă. Aducea cu ea, iară să
Lungu, Constantin Larion, bănuiască nimeni, certifi­ DORIN CORPADE
Vasile Nemeş, Mlhai Sere- C.S. Hunedoara, laminorul de sirmă. Maistrul Marian Octavian, împreună catul de naştere al viito­
bonîţă, Vasile Habor, Ml­ grup tic luminători clin schimbul B, discută despre calitatea unei probe. rului oraş. Da, Simeria a (Continuare în pag. o 2-a)
hai Dumitru, Vasile Sumă-