Page 31 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 31
ERCURI, 10 NOIEMBRIE 1982 paq. 3
sa „Oameni buni, fifi atenji U n rsou corccert cal orchestrei Eforturi susţinute
iSE ,Haţegana‘ JS (Urinare din pag. 1) ceste loturi cooperativele
m la semenii voştri !“ IS l agricole din Peştişu Mare,
Buituri, Nandru, Peştişu
Educatori şi părinţi ur producţiilor care au însoţit Noul concert de muzică sînt reprezentante în pri ban, şeful secţiei do me Mic şi sînt pe terminate la
canizare de la ferma 2 Peş-
u a- populară al ansamblului mul rînd ale folclorului hu-
măreau imaginile pelicu- întîlnirile cu publicul mare tişu Mare a I.A.S. Sime- C.A.P. Boş şi Mănerău. In
res 1'cT, la început contrariaţi, şi mic din Deva, I-Iunedoa- profesionist „Haţegana" al nedorean, va trebui îmbo ria, ne-a informat că s-au paralel cu arăturile se lu
apoi meditînd la ceea ce li î’a şi Petroşani, a repre Consiliului judeţean al sin găţit prin culegeri persona arat 160 ha din 190 şi că crează de zor şi la ferti
se prezenta. Se aşteptau — zentanţilor studioului „A- dicatelor poartă genericul le, în care să predomine, mecanizatorii Augustin Mi- lizări cu îngrăşăminte chi
după cum au şi recunoscut nimafilm" Bucureşti: scrii „De la noi din Hunedoa în mai mare măsură, eîn- le.şan, Constantin şi Ioan mice pe terenurile destina
in dezbaterile ce au urmat toarea Lucia Olteanu-Utan ra". Un spectacol reuşit al tecul de pe aceste melea Burlacu, Petru Voia, Du te culturilor de primăvară.
proiecţiei de film — ca — directorul studioului, orchestrei condusă de pro guri. Se simte, de altfel, mitru Drăgan şi Anton
st ni fesorul Alexandru Truţiu, nevoia unei reale impuneri Asemenea lucrări au îost
studioul „Animafilm" şi Virgil Mocanu — regizor, Rostaş vor termina arătu realizate la C.A.P. Buituri,
De- reprezentanţii lui să le pre critic de artă, Victor An- un tot în care fiecare in şi pe plan naţional a fol rile adinei de toamnă pînă Mănerău şi Hăşdat.
tăţii zinte o poveste. Şi iată, tonescu —• regizor. întîlni strument este scos în evi clorului muzical hunedo-
ran- denţă într-o armonie cu rean pe măsura celui co la 10 noiembrie. Trebuie T r e b u i e intensificată
11
toţi „Nodul gordian , film ono rile — pe cît de plăcute pe remarcat faptul că în toa munca pentru terminarea
rat cu 5 premii interna atît de instructive şi edu rată, atît în suitele orches regrafic, care a cucerit deo te unităţile se acţionează ogoarelor dc toamnă la
ui că ţionale, era departe de a cative pentru cineclubiştii trale cît şi în acompania potrivă specialiştii şi pu
iei ment. blicul. Noul spectacol sim şi pentru efectuarea de o- ferma Hăşdat a I.A.S. Si-
listă fi o poveste, punînd pro de la „Siderurgistul" Hu goare pe terenurile desti meria, unitate unde la 8
rca- bleme esenţiale pentru via nedoara, pentru spectatorii Solistele Ica Pop, Elena te nevoia unui regizor, fac nate ca loturi în folosinţa noiembrie mai erau încă
ţa omului. Omul acesta ca mici din Petroşani şi De Lazăr şi Viorica Brîndu- torii coordonatori avînd membrilor cooperatori. Au de eliberat unele suprafeţe
;ule- şan, cu o menţiune aparte obligaţia de a rezolva în
int“. re, pe .locul lui mic de va, pentru educatoarele, cel mai scurt timp acest terminat arăturile pe a- de coceni.
suri- muncă şi viaţă, încerca să învăţătoarele şi , părinţii pentru ultima, constant
facă CEVA, dar nu era luat din Deva — s-au transfor foarte bună, şi-au atras lucru, ca şi problema cos
tumelor instrumentiştilor.
în seamă, iar alţii urmă mat în dialoguri antrenan simpatia publicului prin 1
reau soluţii facile, de para te despre rolul filmului de căldura interpretării. Re MINEL BODEA „Plafar* Orăştie—-o unitate de
dă, adunând toate onoruri animaţie în contemporanei pertoriul solistelor, care
le. „Oameni buni, fiţi a- tate, despre pasul pe care prestigiu, iu permanentă
tenţi la semenii voştri !“ acest gen l-a făcut şi îl
Ra- sugera, ca un imperativ, face pentru ca, prin mijlo
filmul. Şi nu numai „No cirea lui, să medităm asu dezvoltare
dul gordian" a îndemnat la pra problemelor esenţiale
meditaţie, ci şi „Micul to- ale vieţii. Să medităm şi ’ în scopul valorificării de plante. Drept urmare,
r.ar“, „Bicicletele", „Şcoa- să luăm atitudine. prin uscare a plantelor astăzi unitatea produce
, h amoraşilor", majoritatea LUCIA LICIU
medicinale, şi preparării 29 de sortimente de ule
■w ceaiurilor medicinale, în iuri volatile din plante,
Pe Rîu Mare-Retezat anul 1929 a luat fiinţă la toate de calitate superi
- - “ , „ i <\ Orăştie o cooperativă, ca oară. De asemenea, exe
pen- S-A ÎNCHEIAT BETONAREA CAMEREI re avea un asemenea pro cută prestări de servicii
11,00
Ra- SUPERIOARE LA CASTELUL DE ECHILIBRU fil. Numărul de munci (acţiune de întrajutorare
11,35 tori, ca şi volumul pro în producţie) şi pentru
ilctin n, .a Rîu Mare-Retezat, acestei lucrări, executa ducţiei erau mici. alte 6 întreprinderi din
loara după cum ne anunţă co tă în condiţii calitative
5 O- Pe parcurs, cu deosebi sistemul „Plafar".
.van- respondentul nostru Tra- superioare (condusă de re după anul 1965, uni în ultimii ani au intrat
13,00 ian Oproni, harnicii con ing. Mihai Husaru), s-au I§| ‘ tatea s-a dezvoltat consi în circuitul industrial
tubul structori ai şantierului evidenţiat betoniştii şi
n de derabil şi a trecut la pre peste 12 sortimente de
v
i în- nr. 1 „uzină" au fina mecanicii Ion Ciobăni- * ' - « lucrarea superioară a bază, dintre care amin
lizat cu succes un alt că, Virgil Boteşan, Du plantelor, fiind unica din tim: uleiul de lămîie, ex
important obiectiv: be- mitru Codea, Gheorghe ţară care a început să tractul de sulfină şi al
tonarea camerei supe producă pe scară indus tele, precum şi 11 sorturi
rioare de la castelul de Onofrei, Ion Banciu, A- trială uleiurile volatile. de siropuri alimentare
echilibru, atingîndu-se dalbert Balint, dulgherii S-a dezvoltat continuu, — din plante, faţă de numai
astfel cea mai înaltă conduşi de Vasile Ber- .... pentru mediul urban, de 3 camere prin culturile de chimion unul în 1967, iar prin la- ,
r.ttu cotă a viitoarei hidro cea, Ion Dăpăcan şi Si- (tip A 3 B) — din expoziţia itinerantă eu machete şi pro şi măcieşe de grădină, la boratorul de cercetare se
19,45 centrale. în realizarea mion Jurj. iecte de locuinţe individuale. vandă, eoriandru, ca şi realizează produse mai
a Z ;
00 o prin colectarea şi valori complexe: diferite prepa
îelec- ficarea unor sortimente rate obţinute din plante
a lui podărire a părţilor de fo Cetăţeni! Nu din flora spontană a ju medicinale, arome ali
3,SO- losinţă comună.
ii oc- • P. Stanciu — Barza. deţelor Hunedoara şi Alba mentare de portocale, me
Situaţia relevată în scri risipiţi apa (sunătoare, ienupăr, ami re etc.
soarea adresată redacţiei că, păpădie, pătlagină), a Unitatea şi-a asigurat
este reală, răspunde I.T.A. potabilă! cetinii bradului alb, pinu necesarul de cadre cali
• Ne faceţi cunoscut faptul că aţi fost internat grav Deva. Autobuzul care în lui montan şi molidului ficate prin iniţierea de
— prepararea uleiurilor cursuri de calificare fără
bolnav la Spitalul din Hunedoara, secţia O.R.L. şi că aici ziua de 29 septembrie eterice.
leriile a.c. circula pe ruta Lu- scoaterea din producţie.
liştea vi s-o asigurat o asistenţă şi îngrijire foarte atentă din peni — Brad şi care tre Apa potabilă — element Din anul 1971 au înce Are, de asemenea, un nu
: Nea partea medicilor Vaier Marcu şi Emil Forna, precum şi a indispensabil vieţii şi con put lucrările de moderni cleu de specialişti în do
’ăra); cadrelor medii sanitare Mariana Petrişor şi Vass Ruja. buia să plece spre Brad fortului nostru zilnic — nu zare treptată a unităţii, meniile industriei alimen
(Si- Vă satisfacem dorinţa şi le aducem pe această cale din autogara Deva Ia ora este o resursă inepuizabi
ri pe 19,17 nu a mâi intrat prin prin construirea a două tare, chimiei, farmaciei,
San '^urniri pen-tr-u modul în care şi-au îndeplinit datoria lă ! O dovadă dc netăgă noi magazii pentru depo agronomiei. De subliniat
(Con- ce , j au de a veghea la sănătatea tuturor cetăţenilor . autogară pentru că la in duit a acestui adevăr este zitat produse şi plante şi faptul că fondurile fixe
ANI : trarea în municipiu a a- situaţia din ultimul timp a
Con- vut explozie la perna de uscate, amenajarea şi as au crescut de 529 ori faţă
' Lu- • Constantin Baciu — spălate, că nu se întreţin alimentării cu apă a ora faltarea drumurilor şi pla- de cît au fost la înfiinţa
*.~J- Hunedoara. „Deficienţele zonele verzi. Am consta aer. într-o asemenea si şelor judeţului nostru. Lip tourilor de depozitare, do rea unităţii, iar producţia
2 I-II semnalate de dv. sînt tat că intr-adevăr aşa tuaţie nu mai putea lua
q bn- şi alţi călători. Acesta sa îndelungată de precipi tarea cu mijloace de marfă a anului 1982 este
reale — ne răspunde stau lucrurile. Pentru în taţii a făcut 6ă scadă sim transport, precum şi cu de 5 ori mai mare decît
G.I.G.C.L. Hunedoara-De- lăturarea neajunsurilor este motivul pentru care ţitor debitul durilor şi utilaje tehnologice speci cea realizată în anul 1970.
va. S-a stabilit ca semnalate, Consiliul popu nu a mai intrat în auto pîraielor, al pînzelor frea fice, construirea unei cen Comparativ cu anul 1981,
G.C.L. Hunedoara să lar al municipiului Deva gara Deva. Călătorii care tice. Şi aceasta se resimte trale termice care satis producţia netă a crescut
xecute pînă la 15 no- a atra6 atenţia cetăţenilor, circulau din Deva spre în confortul nostru. Pen face concomitent toate cu 85 la sută, fiind mai
embrie reparaţiile nece prin asociaţiile de loca Brad au avut însă asigu tru a nu ni-1 prejudicia nevoile de producţie ale mare cu 925 la sută faţă
sare pentru funcţionarea tari, să respecte prevede rat, după numai 15 mi întreprinderii, a unei noi de 1965; în afara planului
'nstalaţiei sanitare de la rile Hptărîrii nr. 2/1981 a nute, un autobuz care i-a mai mult e nevoie de o hale de extracţie a uleiu la export, în acest an (pc
-locul 137, scara C, din Consiliului popular al ju transportat la destinaţie. chibzuită gospodărire a rilor eterice. 10 luni), s-au livrat pro
;eoa- Hunedoara, care într-ade- deţului Hunedoara, altfel 9 Elena Gorcea — Baia apei, de eliminarea orică în 1975, unitatea a pri duse în valoare de 1,1
le ca văr este defectă". vor fi sancţionaţi, con de Criş. Ca urmare a se rei forme de risipire a ei !
ia de mit denumirea de între milioane lei. Contribuţia
Capi- form prevederilor legale. sizărilor dv., IJCOOP Se pierd cantităţi mari prinderea „Plafar" Orăş la aceste realizări este a
icia) ; o Anonim — Deva. Au fost, de asemenea, Hunedoara-Deva Da sanc de apă în apartamente din tie, intrând în subordinea întregului colectiv. S-au
.LAN: Ne-aţi sesizat că în bal mobilizaţi locatarii la e- ţionat pe Ioan Indrieş, cauza instalaţiilor sanitare
Holly coanele blocurilor de pe xeeutarea unor lucrări cu defecte, se pierd în unităţi Trustului „Plafar" din ca detaşat totuşi prin munca
3IME- lucrător gestionar, cu „a- drul Ministerului Agricul depusă colectivele condu
(Mu- strada Eminescu din De caracter edilitar-gospodă- vertisment", acesta fă- de alimentaţie publică, în turii şi Industriei Alimen se de Traian I. Cădariu,
openii va se depozitează diferite resc pentru întreţinerea cîndu-se vinovat de o se garaje, la grupuri sanitare tare. şeful laboratorului central
lucruri, se usucă rufele zonelor verzi şi buna gos rie de abateri.
colective, se consumă încă Pe lingă «cumulările cel de la distilare, con
apă potabilă în procese cantitative a început să dus de Iosif.Bokăs, şi Ion
DIVIZIA C 8 va — Unirea S. Mare; Celuloza — Constr. tehnologice în care nu e se contureze şi nevoia ri Mihăiescu, de la secţia si- ,
iiis Rezultate : Şoimii Lipova — C.F.R. Ca Timiş.; Minerul Anina — Unirea Tom necesară asemenea apă. Se dicării calităţii produse ropuri şi prelucrarea
ransebeş 4—1; Metalul Bocşa — Minerul natic; Metalul Bocşa — Şoimii Lipova. lor. în acest scop s-a ini plantelor.
jentru Anina 1—4; Constructorul Timiş. — Dier- pierd în felul acesta mii
: Vre- CAMPIONATUL JUDEŢEAN de metri cubi de apă pe ţiat şi realizat în scurt Sub îndrumarea orga
se în- na Orşova 1—0; C.F.R. Arad — Minerul zi, apă care ar putea satis timp, prin contribuţia ing. nizaţiei de partid, colec
lem- M, Nouă 2—0; 'Victoria Ineu — Frontiera (SERIA VALEA JIULUI) Traian I. Cădarlu, o co tivul de oameni ai mun
iri va Curtici 2—1; Unirea S. Mare — Celuloza CLASAMENTUL FINAL AL TURULUI face mai bine nevoile de
a su confort ale multor familii. loană pentru distilarea cii de la întreprinderea
ie in- 2—1; Unirea Tomnatic — Minerul Cer- 1. Minerul Uricani 9 8 0 1 30—10 16 fracţionată în vid a u- „Plafar" Orăştie este ho-
ziiel. tej 3—1; Vulturii Lugoj — Minerul Ora- 2. Avîntul Haţeg 9 7 0 2 28—10 14 Se va începe în curînd a- 1-eiurilor eterice şi au în tărît să valorifice supe
din viţa 0—0. menajarea unui sistem de ceput lucrările de con rior întregul potenţial
ermu- 3. Parîngul Lonea 9 6 1 2 25— 9 13 captare, tratare şi aducţiu-
prinse CLASAMENTUL 4. Sănătatea Vulcan 9 6 0 3 21—17 12 struire şi amenajare a u- material de care dispune
, iar | 1. C.F.R. C-sebeş 12 7 2 3 23—12 16 5. Prep. Petrila 9 5 2 2 18—14 12 ne prin sistem gravitaţio nui laborator de micro- unitatea, în scopul ampli
şi 1 I 2. Şoimii Lipova 12 7 2 3 20—13 16 6. Măgura Pui 9 4 1 4 29—21 9 nal al apei potabile din producţie specializat în ficării permanente a re
:ate. 3. Minerul Anina 12 7 1 4 32—14 15 7. Prep. Lupeni 9 2 1 6 20—42 5 Rîu Mare, investiţie ce în activitatea de cercetare, zultatelor economico-fi-
v. va 4. Victoria Ineu 12 7 0 5 20—14 14 8. C.F.R. Petroşani 9 12 6 10—20 4 seamnă un efort financiar omologare şi introducere nanciare.
cască, 5. Constr. Timiş. 12 6 2 4 19—13 14 de circa 100 milioane lei. în procesul productiv a
r no 9. Hldromin Petroş. 9 117 10—26 3
va 6. Unirea Tomnatic 12 7 0 5 14—19 14 10. Autotransport P. 9 10 8 10—32 2 Se va îmbunătăţi alimen noilor sortimente pe bază VASILE PĂTAM
7. Min. Ora/iţa 12 6 1 5 14—14 13 tarea cu apă a Haţegului,
8. Minerul Certej 12 6 0 6 20—15 12 CAMPIONATUL JUDEŢEAN
trei SERIA VALEA JIULUI (JUNIORI) Călanului, Simeriei şi De
n ge- 9. Dierna Orşova 12 6 0 6 19—18 12 vei. Se fac deci cheltuieli © Vinci ARO 244 (motorină)
cerul 10. C.F.R. Arad 12 4 3 5 12—11 11 CLASAMENTUL FINAL AL TURULUI Orăştie, strada Republicii nv
»i’ că 11. Unirea S Mare 12 5 1 6 11—14 11 1. Parîngul Lonea 9 9 0 0 49—10 18 uriaşe pentru a asigura 23, Adam Vasile. (4273)
© Vînd motocicletă C.Z. 175
ii va apa oraşelor. Să nu uităm motor rezerva. Deva, t.olefoi
tensi- 12. Vulturii Lugoj 12 4 2 6 9—20 10 2. Sănătatea Vulcan 9 6 1 2 28-- 8 13
% putui 13. Metalul Bocşa 12 4 1 7 18—21 9 3. Minerul Uricani 9 6 1 2 30—18 13 aceasta cînd întîlnim risi 20174. (4280)
l-vest. 14. Celuloza Dr. T. S. 12 4 1 7 13—22 9 4. Avîntul Haţeg 9 5 2 2 27--18 12 pa, indiferent în ce formă PIERDERI
e vor s-ăr manifesta ea ! VÎNZARI © Pierdut legitimaţie de ser
şi 6 15. Minerul M. Nouă 12 4 1 7 13—27 9 5. CP-R. Petroşani 9 4 1 4 23- -19 9 © VSnd urgent casă oeupa- viciu, pe numele loja Victor,
ie tn- 16. Frontiera Curtici 12 3 1 8 11—20 7 6. Prep. Lupeni 9 4 1 4 23--21 9 De aceea, facem un apel bilă imediat şi stupi în Sîn- eliberată de C.S. „Victoria 1
] .oral, Etapa viitoare: Minerul Certej — Fron 7. Prep. Petrila 9 3 1 5 13—25 7 la toţi locuitorii oraşelor tandrei. Informaţii, Simeria, Oălan. O declar nulă. (4288)
det co să gospodărească cu multă telefon (10409. (4299) ® Pierdut legitimaţie de ser
rn Va- tiera Curtici; C.F.R. C-sebeş — Vulturii 8. Măgura Pui 9 2 2 5 11--26 6 O VSnd Dacia 1100. Deva, viciu, pe numeie loja Toadcr,
Lugoj:. Min. Gravita — C.F.R. Arad; Min. 9. Hidromin. P. 9 1 1 7 13—30 3 economie apa potabilă, să strada 23 August nr. 235, du eliberată de C.S. „Victoria-
M. Nouă — Victoria Ineu; Dierna Orşo 10- Autotransport P. 9 0 0 9 10--52 0 elimine orice risipă I pă orele 15. (4219) Călan. O declar nulă. (4285)
